Emil Boc: Bună seara, tuturor. În primul rând, înainte de a face precizările cu privire la analiza măsurilor anticriză ÅŸi la principalele măsuri viitoare pe care le are în vedere Guvernul, aÅŸ vrea să menÅ£ionez faptul că am adoptat o hotărâre de Guvern privind înfiinÅ£area Registrului NaÅ£ional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem. Este, în primul rând, o promisiune de suflet a Guvernului cu privire la realizarea acestui Registru NaÅ£ional al Donatorilor Voluntari de Celule Stem prin care nu numai că vor fi salvate vieÅ£i omeneÅŸti, prin care nu numai că vom da posibilitatea oamenilor să-ÅŸi găsească donatori compatibili atât în România, cât ÅŸi în străinătate pentru tratarea bolilor rare, cum ar fi leucemia, ci vom realiza ÅŸi importante economii financiare, având în vedere că o asemenea operaÅ£ie, un asemenea transplant în străinătate costă peste 100.000 – 150.000 de euro, în timp ce în România se va putea face la 40.000 – 45-000 de euro. Mai mult decât atât, vom fi în stare să realizăm asemenea operaÅ£ii ÅŸi în România pentru pacienÅ£ii din afara ţării, prin aceasta aducând resurse financiare aici ÅŸi oferind posibilitatea românilor să nu mai plece în străinătate pentru a realiza operaÅ£ii de acest fel.
Cu alte cuvinte, românii sunt aÅŸteptaÅ£i să se înscrie voluntar în acest registru ÅŸi, în funcÅ£ie de compatibilitatea biologică ÅŸi de celelalte date de analize în legătură cu sângele, vor putea să ofere, să ajute oameni pentru salvarea vieÅ£ii acestora.
Acum, în privinÅ£a programului ÅŸi a măsurilor anticriză.
Ieri ÅŸi astăzi, în ÅŸedinÅ£e de Guvern, am analizat stadiul implementării măsurilor anticriză pe care Guvernului le-a luat în 6 luni de funcÅ£ionare.
Ca ÅŸi concluzie, pentru început, pot să vă spun că dintr-un total de 32 de măsuri anticriză pe care Guvernul le-a avut în vedere, 28 au fost realizate, ÅŸi 4 dintre ele sunt în diverse stadii în curs de realizare.
O prezentare extenso a acestor măsuri va fi realizată de ministrul FinanÅ£elor ÅŸi ele vor fi afiÅŸate ÅŸi pe site-ul ministerului de resort ÅŸi al Guvernului României pentru a putea fi consultate ÅŸi comentate.
Pot să menÅ£ionez faptul că, în privinÅ£a măsurilor restante, despre cele 4 care încă nu sunt implementate – ne referim la neimpozitarea profitului reinvestit, o dorinţă a Guvernului- pentru a putea sprijini mediul de afaceri ÅŸi a activităţii economice din Å£ară ÅŸi care, în acest moment, va intra în discuÅ£ii ÅŸi în negocieri cu CE ÅŸi cu FMI pentru încadrarea în Å£intele de deficit la care ne-am angajat. Profit de această ocazie să menÅ£ionez faptul că, din datele pe care ministrul FinanÅ£elor ni le-a pus la dispoziÅ£ie, pe primele 6 luni ale anului, adică pe primul semestru, Guvernul României s-a încadrat în Å£inta de deficit negociat cu CE ÅŸi FMI. Cu alte cuvinte Å£inta de 2,7 la sută este îndeplinită ÅŸi suntem în graficul angajamentelor interne ÅŸi internaÅ£ionale.
Cea de-a doua măsură, care încă nu e realizată pe deplin, este capitalizarea CEC-ului. MenÅ£ionez faptul că ÅŸi aici am pus la dispoziÅ£ie o sumă de bani rezultată din faptul că nu am preluat la bugetul de stat profitul CEC-ului ÅŸi a rămas la CEC. Practic am realizat o capitalizare parÅ£ială ÅŸi sperăm ca, prin avizul pe care-l vom primi de la Comisia Europeană, să putem finaliza ÅŸi restul capitalizării CEC-ului, cu suma de bani aferentă, decizia - repet - depinzând de Comisia Europeană.
În ceea ce priveÅŸte parteneriatul public-privat - în acest moment este elaborat Ghidul parteneriatului public-privat de către Ministerul FinanÅ£elor. Acesta se află în avizare la ministerele de resort, astfel încât, în maxim 10 zile, el să fie publicat în Monitorul Oficial ÅŸi ordinul de punere în aplicare a procedurii parteneriatului public-privat, care are ca suport central legislaÅ£ia cu privire la regimul concesiunilor.
Åži ultima măsură în curs de realizare este suplimentarea bugetului pentru cercetare, la o viitoare rectificare bugetară, pentru a putea susÅ£ine un asemenea domeniu important al economiei naÅ£ionale.
În rest, avem 28 de măsuri care au fost realizare de către guvern. Acum se pune întrebarea: care este impactul unor asemenea măsuri pe care le-am realizat? În primul rând, aÅŸ putea spune că prin măsurile anti-criză pe care le-am luat, am limitat efectele negative ale crizei economice în România ÅŸi, ca o consecinţă a acestui fapt, am reuÅŸit să menÅ£inem cota unică de impozitare de 16%, am menÅ£inut TVA-ul la 19%, am reuÅŸit să menÅ£inem un curs echilibrat euro-leu, prin corelarea politicilor fiscale ale guvernului cu politicile monetare ale BNR ÅŸi prin realizarea acordurilor de împrumut cu Comisia Europeană ÅŸi FMI, fapt ce ne-a permis să asigurăm stabilitatea monedei, extrem de importantă într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic. Vă reamintesc faptul că, în 1996, de exemplu, în câteva luni, cursul a crescut de la 4.000 la 8.000 de lei ÅŸi de la 8.000 la 16.000 de lei, ceea ce a dus la grave prejudicii în economie.
De asemenea, ca o consecinţă a acestor măsuri pe care le-am luat, am fost în stare ÅŸi suntem în stare în continuare să achităm salariile, pensiile ÅŸi alocaÅ£iile sociale, adică toate atributele sociale ale statului în materie salarială sunt respectate ÅŸi plătite, într-o situaÅ£ie, repet, economică nu foarte fericită.
Am alocat 20% din banii ţării pentru investiÅ£ii ÅŸi, aÅŸa cum am spus ÅŸi ieri, practic suntem, cu 33% din sumele aferente alocate investiÅ£iilor, în grafic. Pe ÅŸase luni de zile am alocat ÅŸi s-au realizat investiÅ£ii în valoare de 12,5 miliarde de lei, reprezentând 33% din programul anual de investiÅ£ii, ÅŸi în acest sens am luat deja decizia ca, începând de astăzi, 1 iulie, toate obiectivele de investiÅ£ii finanÅ£ate din bugetul de stat să primească ordin de începere a lucrărilor ÅŸi, mai mult decât atât, toate cheltuielile cu investiÅ£iile prevăzute pentru trimestrul patru al anului să fie aduse în trimestrul trei, pentru a fi realizate în timp util alocările financiare ÅŸi realizarea investiÅ£iilor în materie de infrastructură, având ca obiectiv dezvoltarea economică, menÅ£inerea locurilor de muncă ale românilor ÅŸi pregătirea paÅŸilor pentru redresarea economică a ţării.
Am menÅ£inut un nivel, spun eu, satisfăcător al ÅŸomajului. Evident că nu ne bucură orice creÅŸtere a numărului de ÅŸomeri. Pot să spun însă că, în raport cu ceea ce se întâmplă în preajma noastră, în alte ţări ale UE, am reuÅŸit să Å£inem sub control fenomenul ÅŸomajului. Astfel, în luna aprilie 2009, România a înregistrat o rată a ÅŸomajului de 5,7%, cu mult sub nivelul mediei europene. În aceeaÅŸi lună, media europeană s-a situat la 8,6%. Ca să avem un termen de comparaÅ£ie ÅŸi mai explicit, de exemplu, în luna aprilie 2009, Spania a înregistrat o rată a ÅŸomajului de 18,1%, Letonia, de 17,4% sau Lituania, de 16,8%. Sunt date care ne arată că acest fenomen al ÅŸomajului este menÅ£inut de către autorităţile române sub control.
Am acordat, de asemenea, prin modalităţile legale, sprijin întreprinderilor mici ÅŸi mijlocii ÅŸi mediului de afaceri. După cum ÅŸtiÅ£i, am majorat de 5 ori schema ajutoarelor de stat. Am dat posibilitatea să acordăm ajutor de stat firmelor, în valoare de maxim 200 de mii de euro pentru fiecare microîntreprindere, anul acesta putând fi făcute plăţi directe pentru IMM-uri în valoare de 20 milioane de euro ÅŸi pot fi angajate cheltuieli, pot fi angajate ajutoare de 100 milioane de euro pentru acele întreprinderi care asigură locuri de muncă ÅŸi dezvoltă activităţi productive.
În acelaÅŸi context, ieri am luat decizia de a veni în sprijinul firmelor care sunt afectate de criza economică. Vreau să spun iar, foarte clar ÅŸi răspicat, nu este vorba nici de cadouri, nici de amnistie fiscală, este vorba de a putea ajuta firmele care astăzi sunt în prag de execuÅ£ie silită, în prag de închidere, în prag de a trimite oamenii în ÅŸomaj datorită faptului că, după 30 septembrie 2008, au acumulat datorii determinate de fenomenul crizei economice. Pentru acele firme, le oferim posibilitatea de a amâna plata datoriilor timp de ÅŸase luni, cu două condiÅ£ii.
Prima condiÅ£ie, ÅŸi cea mai importantă, este să-ÅŸi achite datoriile curente, adică să-ÅŸi plătească în fiecare lună dările către stat. De ce am luat această măsură? Dacă nu o luam, 56 de mii de firme - câte sunt într-o asemenea situaÅ£ie în momentul de faţă în România - erau în pericolul ca mâine să închidă obloanele, să trimită oamenii în ÅŸomaj, ÅŸi nu mai aveam nici un fel de venit la bugetul de stat. Aceste firme, dacă îÅŸi plătesc în continuare obligaÅ£iile lunare către sta, timp de ÅŸase luni amânăm executarea lor silită. Nu le iertăm de datorii, Guvernul României nu este MoÅŸ Crăciun, ajută însă acele firme care au fost puse în dificultate din cauza fenomenului crizei. Penalităţile la datoriile pe care le au curg în continuare, ele vor trebui să-ÅŸi plătească aceste datorii, doar că astăzi nu le executăm silit ÅŸi nu trimitem nici oamenii în ÅŸomaj.
A doua condiÅ£ie este că trebuie să facă dovada, printr-un sistem de garanÅ£ii, că pot ÅŸi au mijloacele prin care să-ÅŸi achite în viitor aceste datorii restante pe care le au astăzi. Este o măsură, repet, anticriză, cu o durată limitată de aplicare ÅŸi care vizează sprijinirea acestora.
Nu în ultimul rând, venim ÅŸi în sprijinul firmelor, dar ÅŸi în sprijinul persoanelor care nu au un loc de muncă, prin banii pe care îi avem de la Fondul Social European, iar firmele care angajează ÅŸomeri, firmele care angajează persoane cu dizabilităţi, firmele care angajează persoane în vârstă de peste 50 de ani care sunt în ÅŸomaj au posibilitatea să primească timp de 1 an de zile 50% din salariul pe care îl plătesc ÅŸomerului pe care îl angajează - venim, deci, ÅŸi ajutăm firmele plătindu-le 50% din costurile salariale cu salariatul, pe o perioadă de 1 an de zile, iar în situaÅ£ii speciale mergând chiar până la 2 ani.
Am pus la punct câteva programe care s-au demonstrat a fi de succes. Vorbesc de programul „Prima casă” care, cel puÅ£in din răspunsul băncilor – 20 de bănci care au venit cu o ofertă de 1 miliard 457 milioane de euro pentru a sprijini achiziÅ£ionarea primei case de către români – demonstrează că mecanismul conceput este unul bun. Prin acest mecanism, românii care astăzi plătesc sute de euro chirie cu aceiaÅŸi bani vor avea o casă în proprietate. Românii care, astăzi, nu au bani să plătească un avans de zeci de mii de euro, cu maxim 3.000 de euro pot să înceapă cumpărarea unei case, avansul minim din cadrul acestui program, avans ce reprezintă 5% din 60.000 de euro, adică suma maximă garantată pentru achiziÅ£ionarea unei locuinÅ£e.
Åži nu în ultimul rând, deblocăm creditarea atât de necesară economiei româneÅŸti ÅŸi susÅ£inem un important domeniu al economiei naÅ£ionale, care este sectorul construcÅ£iilor. De asemenea, am pus la punct programul „Rabla”, modernizându-l ÅŸi l-am extins ÅŸi la utilitare ÅŸi la posibilitatea ca atâtea maÅŸini câte ai, să poÅ£i să intri cu ele în programul pe care-l are Ministerul Mediului ÅŸi mărind ÅŸi prima de casare în raport cu anul trecut.
Pe componenta socială ne-am îndeplinit angajamentele pe care le avem în programul de guvernare, parÅ£ial ÅŸi raportându-ne la ÅŸase luni, mă refer la instituirea pensiei sociale minime, am promis-o ÅŸi am realizat-o. Nici un pensionar, astăzi, în România, nu mai are o pensie sub 300 de lei, iar de la 1 octombrie nici un pensionar din România nu va avea o pensie mai mică de 350 de lei. Este o măsură de solidaritate, o măsură de bun simÅ£, în ultimă instanţă, o măsură de a fi solidari cu cei care sunt cei mai vulnerabili în faÅ£a crizei economice ÅŸi care cu greu fac faţă provocărilor legate de plata facturilor, a medicamentelor ÅŸi a taxelor pe care le au, a traiului de zi cu zi. Poate că ÅŸi această sumă este foarte mică încă în raport cu nevoile vieÅ£ii de zi cu zi, dar este oricum un lucru la care ne-am angajat ÅŸi în legătură cu care am făcut ceea ce trebuie. Am realizat o majorare a pensiilor cu 3% de la 1 aprilie, cu 2% de la 1 octombrie. Nu în ultimul rând, pentru persoanele cu venituri reduse, asigurăm medicamente compensate. ToÅ£i pensionarii care au pensie sub 700 de lei, începând de astăzi, de la 1 iulie, beneficiază de medicamente compensate în proporÅ£ie de 90%, tot ca o măsură pentru a-i sprijini pe cei care în vremuri de criză se află în cele mai dificile situaÅ£ii ÅŸi pentru care am pus la punct aceste măsuri.
AÅŸ vrea, de asemenea, să amintesc faptul că pe absorbÅ£ia fondurilor europene am realizat progrese. În primul rând, că am simplificat foarte multe proceduri. În al doilea rând, că am venit în sprijinul acelora care accesează fonduri europene. Åži aÅŸ spune două lucruri aici. Am majorat cota de prefinanÅ£are la proiectele europene, de la 15% la 20%, ÅŸi de la 20% la 30%. Ce înseamnă asta, pentru ca fiecare român să înÅ£eleagă? Oricine câÅŸtigă un proiect european pe fondurile care vin de la Uniunea Europeană primeÅŸte, odată cu contractarea proiectului, cu semnarea lui ÅŸi după ce s-a închis licitaÅ£ia, 30% din valoarea contractului în cont, putând să-ÅŸi deruleze activităţile necesare proiectului european. La fondurile pentru agricultură, 50 la sută din valoarea proiectului intră în cont, odată ce a fost organizată licitaÅ£ia ÅŸi pus în practică proiectul european. A fost un efort pe care Ministerul FinanÅ£elor l-a făcut, ÅŸi care vine să susÅ£ină mecanismul de absorbÅ£ie rapidă a fondurilor europene.
Pot să mai spun, de asemenea, că, începând de astăzi, 1 iulie, intră în vigoare trei măsuri, pe care le-am luat. E vorba de medicamentele compensate cu 90 la sută, pentru toÅ£i pensionarii care au pensii până la 700 de lei. În al doilea rând, este vorba de faptul că, de astăzi, preÅ£ul gazelor este cu 5 la sută mai ieftin, ÅŸi avem de a face cu o reducere de 8 la sută per global. Cu 3 la sută de la 1 mai ÅŸi încă 5 la sută de la 1 iulie – preÅ£ul gazelor pentru populaÅ£ie. Asta înseamnă că factura fiecărui cetăţean va fi mai ieftină de astăzi cu 5 la sută, cu 8 la sută, cum am spus, per global.
Åži tot de astăzi, de la 1 iulie, avem majorarea cu 15 la sută a venitului minim garantat, adresat acelor persoane care se află în nevoi speciale ÅŸi cu cel mai mic venit din România. De astăzi, majorarea acestuia este de 15 la sută. Acestea ar fi, foarte pe scurt, câteva din efectele pe care măsurile anti-criză, pe care le-am luat, le-au avut pentru economia românească ÅŸi pentru populaÅ£ia României.
Acum intrăm într-un nou stadiu. Åži deja am enunÅ£at câteva măsuri pe care le avem în vedere. Din nou, foarte pe scurt, le-aÅŸ exemplifica. Unu: extinderea mecanismului de garanÅ£ii guvernamentale, pe care l-am utilizat la programul „Prima casă”, ÅŸi în alte sectoare ale economiei naÅ£ionale. Adică acest mecanism, care s-a dovedit a fi util, eficient, creativ, ÅŸi care să aducă beneficii economiei, îl vom extinde ÅŸi în agricultură, ÅŸi în sprijinirea administraÅ£iei locale, ÅŸi, eventual, pentru construcÅ£ia de locuinÅ£e sociale. Pentru agricultură, de exemplu, vom pune la punct un mecanism, pornind de la aceeaÅŸi procedură, prin sprijinirea întreprinzătorilor care cultivă cereale, pentru a putea să îÅŸi valorifice, la preÅ£uri decente, grâul, porumbul ÅŸi celelalte produse pe care le au, în urma activităţii din agricultură. Åži să nu îi lăsăm pradă samsarilor, să nu îi lăsăm pradă acelora care vin, pe preÅ£uri de nimic, să le ia produsele, ÅŸi să facă venituri, practic, dintr-o acÅ£iune de speculă. Le vom da posibilitatea, printr-un mecanism pe care ministrul finanÅ£elor deja îl lucrează, împreună cu ministrul agriculturii, pentru aÅŸa-numitele certificate de depozit, care vor permite celor care lucrează în agricultură să îÅŸi vadă, în bani, eficienÅ£a, roadele muncii pe care o desfăşoară.
În al doilea rând, v-am spus despre investiÅ£ii. Ofensivă totală pe frontul investiÅ£iilor. Banii din trimestrul patru, aduÅŸi în trimestrul trei. Decizie politică cu privire la deschiderea ordinului de lucrări, pentru toate lucrările de stat, ÅŸi vă asigur că veÅ£i vedea, anul acesta, aÅŸa cum am promis, lucrări finalizate, pentru prima dată în România, în materie de infrastructură. Dacă este să vorbesc doar de sectorul infrastructurii de transport, pot să vă asigur că anul acesta vom finaliza ÅŸi pasajul Băneasa din BucureÅŸti, vom finaliza ÅŸi 42 de km din autostrada Transilvaniei, vom finaliza ÅŸi centura PloieÅŸtiului, vom finaliza ÅŸi centura TimiÅŸoarei, cu excepÅ£ia podului despre care am vorbit atunci când am fost acolo ÅŸi timiÅŸorenii ÅŸtiu despre ce este vorba, vom finaliza ÅŸi 52 de Km din drumul naÅ£ional TimiÅŸoara-Lugoj, vom finaliza ÅŸi 88 Km reabilitaÅ£i pe ruta PetroÅŸani –Simeria, vom finaliza ÅŸi 117 km pe ruta Cluj până la limita judeÅ£ului BistriÅ£a, ÅŸi 100 km de la Iacobeni la Suceava, tot drum reabilitat, 112 km de la BraÅŸov la BeÅŸtea sau 84 de km de la Maglavit la Åžimian.
Emil Boc: vom finaliza 117 km pe ruta Cluj până la limita judeÅ£ului BistriÅ£a, ÅŸi 100 km de la Iacobeni de Suceava, tot drum reabilitat, 112 km de la BraÅŸov la Vistea sau 84 kilometri de la Maglavit la Åžimian. Sunt obiective care vor fi finalizate, pe lângă faptul că foarte multe, în derulare, îÅŸi vor continua activitatea. Că vorbim de centura ConstanÅ£ei- pentru care chiar astăzi am adoptat un proiect de lege trimis spre aprobare la Parlament- sau despre lucrările care vor fi începute ÅŸi finalizate în anii următori la centura Sibiului, ca de altfel, la centura Clujului ÅŸi la alte obiective de investiÅ£ii din România. Deci lucruri care vor merge mai departe. Am spus foarte clar ieri că, în privinÅ£a agenÅ£iilor guvernamentale, a sosit momentul ca după ceea ce am făcut la nivelul Cancelariei primului-ministru- unde s-a demonstrat că desfinÅ£ând o structură- se poate funcÅ£iona fără nici un fel de problemă, prin comasarea ÅŸi desfiinÅ£area unei asemenea entităţi guvernamentale. Vom demosntra că ÅŸi la nivelul altor structuri ÅŸi agenÅ£ii guvernamentale se poate funcÅ£iona. Obiectivul pe care îl avem este reducerea cu 50% a numărului de agenÅ£ii guvernamentale cu excepÅ£ia acelora care există negociate cu Comisia Europeană ÅŸi fac parte din planul nostru de aderare.
Programul cu privire la rambursările de TVA: ÅŸtim câte greutăţi au existat ÅŸi există în sistem. Există o decizie curajoasă a Ministerului FinanÅ£elor, pe care Guvernul o susÅ£ine, de a elimina toate restanÅ£ele, de a stabili foarte clar că, în maxim 45 zile, toate rambursările de TVA vor avea loc. Vom începe cu cele mai vechi ÅŸi nu vom accepta să primescă vreo rambursare nimeni, decât în ordinea vechimii cererii, dar nu mai mult de 45 zile. Acesta va fi iar un element extrem de important pentru sprijinirea firmelor.
Nu în ultimul rând, neimpozitarea profitului reinvestit, aÅŸa cum am spus, aflat în faza de discuÅ£ie cu Comisia Europeană ÅŸi Fonsul Monetar InternaÅ£ional.
Trei întrebări, după care dl. ministru Pogea vă va da detalii cu privire la fiecare dintre măsurile despre care am vorbit.
Reporter: D-le prim-ministru, aţi aprobat astăzi normele de aplicare a Legii caselor naţionalizate?
Emil Boc: Am avut o primă lectură a acestui act normativ, urmând ca toate ministerele de resort să-ÅŸi spună punctele de vedere, astfel încât, în perioada imediat următoare, el să fie finalizat. Nu în ultimul rând, să facă ÅŸi impactul financiar.
Reporter: Dar de ce durează atât de mult?
Emil Boc: Pentru că este un act extrem de complex ÅŸi care vizează implicaÅ£ia mai multor ministere, inclusiv a unor aspecte de natură financiară ÅŸi de susÅ£inere financiară a unei asemenea măsuri. A astăzi a fost prezentat în primă lectură, urmând să fie completată cu observaÅ£iile de la celelalte ministere.
Reporter: Ne puteÅ£i spune ce se întâmplă cu chiriaÅŸii care au fost deja evacuaÅ£i din casele naÅ£ionalizate? Sunt cazuri tragice. Unii dintre ei chiar s-au sinucis.
Emil Boc: Statul are obligaţia, prin autorităţile locale, de a pune la dispoziţie locuinţe sociale pentru persoanele evacuate din casele naţionalizate. Ca primar, am avut acestă obligaţie şi am pus la dispoziţia persoanelor evacuate locuinţe sociale. Este, repet, obligaţia autorităţilor de a pune la dispoziţie aceste locuinţe.
Reporter: D-le prim-ministru, ne-aÅ£i făcut o listă cu realizări. AÅŸ vrea să vă între ce lipseÅŸte de aici ÅŸi ce vă deranjează din acestă listă de realizări?/.../
Emil Boc: Am Å£inut ÅŸi Å£in foarte mult la acestă măsură. Este una benefică economiei de piaţă, este una benefică mediului de afaceri, este una benefică locurilor de muncă. Din nefericire, ea înseamnă un gol financiar, cel puÅ£in pentru o perioadă, în buget. De aceea, în condiÅ£iile constrângerilor pe care le avem cu deficitul bugetar, acestă măsură trebuie negociată ÅŸi discutată, pentru a putea rămâne un factor credibil în raport cu acordurile pe care le avem.
Reporter: Dar în ceea ce priveÅŸte legea salarizării, pentru că dvs aÅ£i promis că o veÅ£i băga la acestă secÅ£iune, măcar o veÅ£i prezenta în cursul zilei de azi.
Emil Boc: Am precizat, în cursul zilei de astăzi, ÅŸi am transmis ÅŸi un comunicat al guvernului legat de faptul că împreună cu vicepremierul Dan Nica ÅŸi ministrul Muncii, am avut astăzi o întâlnire cu reprezentaÅ£i ai sindicatelor. Am convenit ca, până miercurea viitoare, atât ministrul Muncii cât ÅŸi ministrul FinanÅ£elor să aibă o lectură suplimentară a legii, urmând ca, de miercurea viitoare, ea să fie afiÅŸată pe site-ul Ministerului Muncii, în dezbatere publică, până la sfârÅŸitul anului, după care o vom promova spre aprobare într-o formă în coaliÅ£ie.
Vă mulţumesc!