Bună seara, tuturor! Am să mă refer la trei aspecte: principiile rectificării bugetare, rectificare ce va fi aprobată sămbătă în ÅŸedinţă de Guvern, măsuri care vizează stimularea mediului de afaceri ÅŸi a activităţii economice, care vor fi promovate de Guvern, descentralizarea în România ÅŸi aprobarea standardelor minime de calitate ÅŸi de cost pentru administraÅ£ia românească.
Cu privire la rectificarea bugetară, am discutat în primă lectură proiectul de Ordonanţă care vizează rectificarea bugetului de stat pe anul 2009. La această rectificare, ministere precum Muncii, JustiÅ£iei, Internelor sau EducaÅ£iei vor beneficia de resurse suplimentare, fie pentru asigurarea drepturilor salariale, fie pentru asigurarea cheltuielilor legate de funcÅ£ionarea instituÅ£iilor pe care le au în subordine. De asemenea, vreau să menÅ£ionez că, prin proiectul de rectificare, vom majora plafonul de garanÅ£ii publice, de la 7,7 miliarde de lei, în 2009, la 8,6 miliarde de lei, pentru 2010, ca urmare a discuÅ£iei cu FMI, iar, în acest an, în mod specific, vom avea în plus, ca ÅŸi garanÅ£ii guvernamentale, peste 200 de milioane de euro, care vor fi utilizate, cu predilecÅ£ie, pentru sporirea capacităţii de absorbÅ£ie a fondurilor comunitare, pentru utilizarea la cofinanţări sau prefinanţări.
De asemenea, vor fi alocaÅ£i bani suplimentari pentru investiÅ£ii publice - peste 500 de milioane de lei -, vor fi alocaÅ£i bani pentru infrastructura drumurilor judeÅ£ene ÅŸi pentru lucrările care se desfăşoară la ÅŸcoli, adică acele ÅŸantiere care nu sunt finalizate ÅŸi, în pragul începutului anului ÅŸcolar, trebuie să ne asigurăm că acele lucrări care sunt într-un stadiu foarte avansat vor fi finalizate, astfel încât anul ÅŸcolar să înceapă în bune condiÅ£ii.
De asemenea, vom asigura resursele financiare necesare pentru indexarea pensiilor cu 2%, de la 1 octombrie ÅŸi, de asemenea, vom avea resurse financiare pentru aplicarea pensiei sociale minime, tot de la 1 octombrie, de 350 de lei, adică acea creÅŸtere de la 300 de lei, cât este în momentul de faţă, la 350 de lei, cât va fi la 1 octombrie. AÅŸa cum am spus, este, în primul rând, o măsură de solidaritate cu cei care sunt cei mai afectaÅ£i de aceste vremuri ale crizei.
De asemenea, bugetul de ÅŸomaj va fi suplimentat cu 864 de milioane de lei, iar bugetul de pensii, cu încă 500 de milioane de lei, pentru a se asigura sustenabilitatea acestor bugete, în perioada următoare. Pe lângă aceste sume, vom transfera către autorităţile locale în jur de 120 de milioane de lei, pentru acele primării care au probleme cu plata facturilor la utilităţi, datorate - aceste probleme - de condiÅ£iile crizei economice. Adică, n-au avut încasări la buget, astfel încât să-ÅŸi poată acoperi cheltuielile elementare de funcÅ£ionare, ÅŸi acolo acele primării vor fi sprijinte pentru acoperirea acelor cheltuieli. Suma pe care o propunem este, repet, în jur de 120 de milioane de lei. Evident, cifra finală va fi stabilită sâmbătă, în Guvern.
De asemenea, vom aloca, tot pentru bugetele locale, 110 milioane de lei pentru plata facturilor către CET-uri, adică acel sprijin pentru a putea uşura factura la energia termică pe care o plăteşte cetăţeanul, din perspectiva cheltuielilor pe care le are cu energia termică. Aceşti bani vor fi alocaţi, evident, tot spre bugetele locale, pentru a sprijini administraţiile.
În privinÅ£a măsurilor economice care vizează susÅ£inerea mediului de afaceri ÅŸi continuarea, practic, a măsurilor anticriză pe care le-am promovat de la începutul anului. Vom promova, la nivel guvernamental, inclusiv prin procedura asumării răspunderii ce va fi declanÅŸată la începutul lunii septembrie, mai multe măsuri, dintre care amintesc: neimpozitarea profitului reinvestit - această măsură este certă, va fi luată, se va aplica de 1 octombrie ÅŸi va fi promovată prin procedura angajării răspunderii Guvernului, în faÅ£a Parlamentului.
De asemenea, o altă măsură pe care guvernul o va susţine vizează sprijinirea producţiei pentru export, prin garanţii şi contragaranţii, printr-o schemă pe care o punem la punct cu EximBank.
În al treilea rând, propunem instituirea unor scheme de ajutor de stat pentru IMM-uri aflate în dificultate din cauza crizei economice, în scopul sprijinirii acestora, atât pentru investiÅ£ii, cât ÅŸi, în unele situaÅ£ii, pentru plata datoriilor ÅŸi a nu fi puse în dificultate de a funcÅ£iona. Acest lucru se va face prin hotărâre de guvern ÅŸi prin modificarea schemelor de de minimis pe care le are Guvernul la dispoziÅ£ie.
De asemenea, vom emite o decizie prin care se vor putea utiliza orice instrumente de garantare, ca ÅŸi garanÅ£ie de bună execuÅ£ie, astfel încât acele sume de bani să poată fi utilizate în economia reală ÅŸi pentru a aduce în continuare investiÅ£ii.
Vom extinde programul "Rabla" pentru tractoare ÅŸi alte utilaje, începând cu 1 ianuarie 2010. Este posibil ca această măsură să fie inclusă chiar în pachetul asupra căruia ne vom angaja răspunderea la începutul lunii septembrie.
Vom extinde programul "Rabla" pentru persoanele juridice, de la 1 septembrie 2009. Acest lucru se va face prin angajarea răspunderii. Această prevedere va fi inclusă în pachetul care va viza angajarea răspunderii Guvernului. Majorarea capitalului social al Fondului de Garantare a Creditului Rural ÅŸi îmbunătăţirea activităţii acestuia, orientat către investiÅ£ii în agricultură ÅŸi în industria alimentară din mediul rural. Adică dorim să încurajăm prin majorarea capitalului social al Fondului de Garantare acele activităţi din agricultură, care valorifică un avantaj competitiv al României, agricultura, ÅŸi posibilitatea ca în mediul rural să fie desfăşurate activităţi de industrie alimentară.
De asemenea, vizăm îmbunătăţirea legii investiÅ£iilor, prin reducerea valorii investiÅ£iilor care pot beneficia de facilităţi. Acum există un plafon de 50 de milioane de euro, de la care firmele beneficiază de anumite facilităţi, dacă realizează investiÅ£ii. Acel plafon va fi coborât, pentru ca mai multe firme să poată intra sub incidenÅ£a facilităţilor, pentru a putea desfăşura activităţi de producÅ£ie.
De asemenea, o altă măsură pe care Guvernul o va promova vizează vânzarea de către autorităţile locale a terenurilor pe care se află clădiri rezidenÅ£iale în proprietatea cetăţenilor. Adică pe Legea 112 s-a vândut casa sau apartamentul, dar nu s-au vândut terenurile aferente, curÅ£ile ÅŸi celelalte terenuri aferente casei. Vom da posibilitatea autorităţilor locale, pe baza principiilor economiei de piaţă ÅŸi pe baza preÅ£urilor care există pe piaţă, să poată fi vândute terenurile, curÅ£ile care sunt adiacente imobilelor pe care le-au cumpărat pe Legea 112, să le poată dobândi în proprietate. Este o măsură firească, ce Å£ine de finalizarea procesului de cumpărare a locuinÅ£elor. Această măsură, cel mai probabil, va fi inclusă în pachetul de legi, asupra căruia Guvernul îÅŸi va angaja răspunderea în luna septembrie.
Fac această precizare, că există această lege, care vizează restructurarea agenÅ£iilor, raÅ£ionalizarea cheltuielilor publice ÅŸi susÅ£inerea mediului de afaceri. În această lege vor fi incluse aceste măsuri punctuale despre care am vorbit. Va fi, în fapt, un proiect de lege, dar care va avea măsurile pe care vi le-am precizat dumneavoastră ÅŸi, aÅŸa cum am spus, de la 1 ianuarie 2010, vom introduce impozitul forfetar pe activităţi unde evaziunea fiscală este dificil de evaluat ÅŸi care va înlocui impozitul minim, care din punctul meu de vedere ÅŸi al Guvernului ÅŸi-a atins scopul pe care l-am dorit, ÅŸi anume de a elimina de pe piaţă acele firme care erau folosite doar pentru a realiza intermedieri sau desfăşurau alte activităţi ilegale.
În privinÅ£a celui de-al treilea subiect, reforma statului român. AÅŸa cum am spus de multiple ori, acest guvern va aborda, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, domenii, legi, pe care alÅ£ii nu au avut curajul să le abordeze. Mă refer, aici, ÅŸi la salarizare unică, la reforma sistemului de pensii, la reforma educaÅ£iei, mă refer ÅŸi la reforma sistemului judiciar, domenii extrem de importante ale economiei naÅ£ionale, ale societăţii româneÅŸti în ansamblu, care vor introduce aceste legi pentru români - echitate, dreptate, transparenţă, predictibilitate ÅŸi utilizarea, cu bun simÅ£, a banului pe care fiecare român îl plăteÅŸte.
Ca ÅŸi alte componente ale reformei statului, procesul de descentralizare. Asta ce înseamnă? Că vom da autorităţilor care sunt cel mai aproape de cetăţean dreptul să ia decizii în numele ÅŸi în folosul cetăţenilor. E cazul ca, nu de la BucureÅŸti, să se ia deciziile care vizează practic cele mai importante aspecte ale comunităţii locale ÅŸi pe care comunităţile locale ÅŸtiu cel mai bine să le gestioneze. Nici un transfer de competenÅ£e nu se va face fără un transfer de resurse financiare, aÅŸa cum s-a făcut în trecut. S-au dat administraÅ£iilor locale – ÅŸtiu, ca ÅŸi primar, am fost primar –, primeai prin legi tot felul de atribuÅ£ii, fără să primeÅŸti ÅŸi resursele financiare pentru punerea în aplicare a transferurilor de competenÅ£e.
De aceea, decizia Guvernului e fermă: prima dată stabilim standardele de cost, atât cantitative, cât ÅŸi calitative, pentru serviciile pe care le prestează statul faţă de cetăţeni. Ce înseamnă, în termeni ÅŸi mai simpli? Luăm direcÅ£iile de agricultură, pentru că am discutat azi despre agricultură: câÅ£i oameni trebuie să funcÅ£ioneze la o direcÅ£ie judeÅ£eană de agicultură ÅŸi ce servicii oferă acestea cetăţenilor; direcÅ£iile de cultură: ce servicii oferă cetăţenilor ÅŸi de câÅ£i oameni e nevoie ca aceste servicii să fie la cea mai bună calitate pentru a fi oferită cetăţenilor. La fel, cu celelalte servicii pe care statul le oferă cetăţenilor. În primul rând, standardele de calitate, ÅŸi în al doilea rând, standardele cantitative. Câte persoane pun în aplicare un asemenea standard. ÅžtiÅ£i bine că astăzi avem o harababură totală. Am dat exemplele cu aparatele de funcÅ£ionare ale primăriilor: primării care, deÅŸi gestionează aceeaÅŸi populaÅ£ie, de exemplu în jur de cinci mii, unele au 16 angajaÅ£i, altele 87 de angajaÅ£i. DeÅŸi gestionează o comunitate ca valoare numerică sensibil egală. Atunci trebuie să aducem ÅŸi aici la un nivel comun ÅŸi să spunem – acestea sunt serviciile pe care le prestăm cetăţenilor, acesta este standardul de calitate la care cetăţeanul trebuie să aibă acces, acestea sunt persoanele care lucrează pentru primărie, atât vă finanţăm noi de la stat ÅŸi vă oferim. Acest lucru înseamnă să raÅ£ionalizăm banul public ÅŸi să îl utilizăm cu eficienţă.
Pentru aceasta, astăzi, eu cred că am făcut un lucru extrem de important ÅŸi am adoptat standardele minime de calitate ÅŸi standardele minime de cost pentru serviciile publice descentralizate. Există acest proiect de hotărâre, care mâine va fi publicat în Monitorul Oficial ÅŸi care va sta la fundamentul deciziilor pe care ministerele le vor lua în vederea stabilirii exacte a standardelor de calitate ÅŸi a standardelor de cost pentru fiecare serviciu în parte. Ministerele care au aceste obligaÅ£ii sunt cele enumerate în anexă: administraÅ£ie ÅŸi interne, educaÅ£ie, muncă, sănătate, cultură, mediu, transporturi, agricultură, tineret ÅŸi sport. Adică acele ministere care au servicii deconcentrate în teritoriu ÅŸi care, prin procesul descentralizării, vor trece, ca ÅŸi compentenÅ£e, spre administraÅ£ia locală. De exemplu, direcÅ£iile judeÅ£ene de agricultură nu vor mai depinde de Ministerul Agriculturii, ci vor depinde de consiliul judeÅ£ean; direcÅ£iile judeÅ£ene de cultură, cu excepÅ£ia celor care vizează patrimoniul, unde guvernul naÅ£ional îÅŸi mai păstrează anumite competenÅ£e, ÅŸi ele vor trece spre competenÅ£a consiliilor judeÅ£ene.
Aceste lucruri pot continua la Tineret, la Sport, la Muncă, dar pentru asta trebuie să ÅŸtim ce transferăm. Decizia luată astăzi a fost următoarea: stabilim standardele de cost, de la 1 septembrie. Vom avea o primă lectură preliminară a acestor standarde- termenul final este 30 septembrie- după care descentralizăm spre autorităţile locale aceste atribuÅ£ii cu structurile respective. Adică luăm, spre exemplu, direcÅ£iile judeÅ£ene de agricultură care astăzi au aproximativ 100-150 angajaÅ£i. Standarul de cost calitativ ÅŸi cantitativ ne va spune câte persoane trebuie să lucreze la o asemenea direcÅ£ie ÅŸi ce atribuÅ£ii au fiecare în raport cu cetăţeanul. Poate 110, poate 80, nu avem de unde să ÅŸtim. Ne vor spune aceste analize pe baza standardelor ÅŸi a criteriilor stabilite astăzi. După care, Guvernul va descentraliza aceste direcÅ£ii spre consiliile judeÅ£ene ÅŸi va spune: DirecÅ£ia judeÅ£eană de agricultură va avea, potrivit standardelor aprobate, 85 de persoane. Acum sunt 150. Dvs, cei care preluaÅ£i, pe baza criteriilor stabilite în lege, faceÅ£i selecÅ£ia personalului ÅŸi veÅ£i alege persoanele care vor lucra în continuare. Nu le vom alege noi, pentru că dânÅŸii vor lucra la nivel local, cu acele persoane care vor lucra în direcÅ£iile de agricultură.
Noi le vom stabili standardele de calitate ÅŸi pe cele cantitative. Ei vor face selecÅ£ia necesară ÅŸi nu vom mai avea asemenea probleme cum avem astăzi. În unele servicii avem personal supradimensionat, de două sau de trei ori mai mult decât este necesar, iar în altele, lucrăm cu personal subdimensionat. Se va realiza un echilibru ÅŸi vom face economii substanÅ£iale de bani, iar acei bani vor merge spre investiÅ£ii, spre dezvoltarea ţării.
Din nefericire, în toÅ£i aceÅŸti ani, banii publici care trebuiau să meargă spre dezvoltare, spre investiÅ£ii, bună parte din ei au fost transferaÅ£i către aceste sectoare cu cheltuieli inutile în sectorul bugetar, care au crescut exponenÅ£ial, iar acum am ajuns la acestă obezitate birocratică.
În concluzie, finalizăm standardele de cost, realizăm transferul acestor competenÅ£e spre autorităţile locale, pentru că ele sunt acelea care testează serviciile către cetăţean, Guvernul păstrându-ÅŸi atribuÅ£iile de control asupra modului în care se respectă aceste standarde despre care am vorbit.
În acest proiect de lege, care vizează restructurarea agenÅ£iilor, noi vom include ÅŸi preluarea veniturilor agenÅ£iilor în bugetul de stat. Aceasta este o altă modificare majoră în ceea ce înseamnă funcÅ£ionarea statului român. Pentru că astăzi, agenÅ£ii care nu fac altceva decât să colecteze taxe de la cetăţeni, cum este Inspectoratul de Stat în ConstrucÅ£ii, utilizează acele resurse doar pentru propriul lor interes.
Am putut să constatăm că uneori Ministerul FinanÅ£elor a fost nevoit să se împrumute de pe piaţă, în condiÅ£iile în care în bugetele unor asemenea agenÅ£ii există sute de milioane de euro care fie sunt utilizaÅ£i discreÅ£ionar, fie nu sunt utilizaÅ£i, dar banii există acolo.
Nu va mai fi o asemenea situaÅ£ie în viitor, pentru că aceÅŸti bani nu vor mai sta în bugetele unor agenÅ£ii, ci vor merge la bugetul de stat, iar statul îi va utiliza în concordanţă cu interesul general ÅŸi nu în interesul particular al unei agenÅ£ii. Evident că aceste lucruri încep odată cu luna septembrie, inclusiv prin procedura angajării răspunderii, ÅŸi vor continua în luna octombrie cu ceea ce înseamnă descentralizare pe baza standardelor de cost.