Bună ziua tuturor.

Împreună cu domnul ministru Marian Sârbu o să vă prezentăm câteva dintre concluziile ÅŸedinÅ£ei de Guvern de astăzi.
Primul subiect pe care îl vom aborda este legat de punctul de vedere al Guvernului cu privire la ordonanÅ£a care nu mai permite ca în România să se realizeze cumulul între pensie ÅŸi salariu la stat.
După cum ÅŸtiÅ£i, a fost sesizată Curtea ConstituÅ£ională cu privire la neconstituÅ£ionalitatea acestei ordonanÅ£e. Am discutat în cadrul Guvernului ÅŸi am formulat răspunsul la sesizarea făcută de către Avocatul Poporului, răspuns care va fi trimis, evident, CurÅ£ii ConstituÅ£ionale.
Punctul nostru de vedere este următorul: Guvernul îÅŸi menÅ£ine ÅŸi susÅ£ine această ordonanţă care interzice, în România, la stat, cumulul între pensie ÅŸi salariu. Considerăm că o asemenea decizie este, în primul rând, morală, ÅŸi realizează un act de dreptate în sistemul public. Åži când mă refer la act de dreptate - vreau să fiu foarte bine înÅ£eles ÅŸi vrem să fim foarte bine înÅ£eleÅŸi fără denaturări - Å£inta noastră nu o reprezintă nici profesorii, nici actorii, nici asistenÅ£ii maternali, nici asistenÅ£ii persoanelor cu dizabilităţi - iar domnul ministru Sârbu vă va explica. AceÅŸtia pot să-ÅŸi continue activitatea în regim de convenÅ£ie civilă ÅŸi să fie plătiÅ£i pentru ceea ce desfăşoară, punctual, până când posturile respective vor fi scoase la concurs. Vreau să lămuresc acest lucru. Noi dorim să realizăm un act de dreptate în sistemul public cu privire la modul în care este gestionat bugetul resurselor pe care le avem, resurse adunate din banii plătiÅ£i de cetăţeni. Acesta este bugetul public naÅ£ional.
O să vă dau câteva exemple ca să înÅ£elegeÅ£i de ce realizăm un act de dreptate în sistem. În România există o lege a pensiilor, Legea nr. 19, conform căreia o persoană, pe baza contribuÅ£iei pe care a avut-o în timpul activităţii de muncă primeÅŸte o pensie. Pe lângă această lege generală a pensiilor mai există legi speciale, pe baza cărora se acordă pensii speciale pentru diverse categorii, fie că vorbim de personal diplomatic, de magistraÅ£i, de pensionari din aviaÅ£ia civilă, din sistemul de apărare. Sunt diverse categorii. Åži o să vă dau câteva exemple să înÅ£elegeÅ£i de ce avem o situaÅ£ie nedreaptă ÅŸi de ce trebuie să punem punct acestui cumul între pensie ÅŸi salariu.
Să luăm un exemplu din personalul diplomatic. Nu o să ofer nume, dar, dacă cineva nu mă va crede, o să preiau şi aceste date. Ştiu că nu am dreptul să dau datele personale.
Pe baza contribuÅ£iei pe care a avut-o la bugetul de asigurări sociale trebuia să primească o pensie de 20 de milioane de lei vechi. Însă, beneficiind de regimul special al unei legi, beneficiază de o pensie de serviciu de 50 de milioane de lei vechi. Deci, i s-ar fi cuvenit în mod normal 20 de milioane, dar beneficiază însă de o pensie de 50 de milioane de lei vechi pe baza legii speciale. DiferenÅ£a de la 20 de milioane lei vechi la 50 de milioane lei vechi, adică 30 de milioane lei vechi, sunt bani luaÅ£i din bugetul public naÅ£ional, din impozitele ÅŸi taxele pe care cetăţenii le plătesc. De acolo se plăteÅŸte acelei persoane diferenÅ£a de la 20 de milioane lei vechi la 50 de milioane lei vechi, deci 30 de milioane de lei vechi. Are această pensie de serviciu. Pe lângă această pensie, persoana respectivă s-a reîncadrat, după pensionare, ÅŸi are un venit de 135 de milioane lei vechi. Deci ea primeÅŸte în acest moment pensia de 50 de milioane de lei vechi plus un salariu de 135 de milioane de lei vechi. ToÅ£i aceÅŸti bani, din banii publici. Evident că în aceste condiÅ£ii este firesc ca persoana în cauză să opteze: rămâne în continuare pe pensie, unde, oricum, de la stat a primit un beneficiu de 30 de milioane lei vechi din banii noÅŸtri sau renunţă la pensie ÅŸi lucrează în continuare pe funcÅ£ia pe care a ales-o, nu este nici un fel e problemă, dar de la stat nu poÅ£i beneficia de două facilităţi în condiÅ£iile în care banii publici sunt rezultatul muncii fiecărui cetăţean care se concretizează în impozitele ÅŸi taxele pe care le plăteÅŸte. Sau, foarte bine, persoana în cauză poate să cumuleze cu o activitate privată. Nimeni nu opreÅŸte ca o asemenea persoană să primească pensia pe care o are, dar să lucreze în sistemul privat ÅŸi să le poată cumula. Dar, nu de la stat, trebuie să se înÅ£eleagă că acest buget public nu este un sac fără fund, că are anumite limite ÅŸi avem obligaÅ£ia legală ÅŸi morală să gestionăm corect banii publici.
Să luăm un alt exemplu, din magistratură: o persoană care, dacă ar fi primit o pensie pe baza contribuÅ£iei pe care a avut-o la sistemul de asigurări sociale, trebuia să primească o pensie de 5.600.000 lei. Pentru faptul că a beneficiat de o pensie de serviciu, datorită unor încadrări speciale, beneficiază de o pensie de 150 de milioane lei vechi, aproape 100 de milioane de lei vechi, bani care sunt luaÅ£i nu din contribuÅ£ia pe care persoana a avut-o la bugetul de asigurări sociale, ci din bugetul nostru de stat, din impozitele ÅŸi taxele pe care fiecare cetăţean le plăteÅŸte. Pe lângă această pensie de 150 de milioane lei vechi, s-a reîncadrat în sistemul de magistratură ÅŸi mai are un salariu de 165 de milioane lei vechi. Deci, 150 de milioane lei vechi pensie de serviciu, plus 165 de milioane lei vechi salariu după reîncadrare, în condiÅ£iile în care s-ar fi pensionat ca orice muritor ar fi avut o pensie de 5.600.000 lei vechi.
Din nou trebuie să înÅ£elegem că bugetul de stat nu e un sac fără fund, iar guvernanÅ£ii au această responsabilitate, chiar dacă în ceasul al douăsprezecelea, să curme aceste nedreptăţi din sistem.
Mai luăm un exemplu, de la Autoritatea Aeronautică Civilă. O persoană care ar fi meritat o pensie de 20 milioane lei pe baza legii obiÅŸnuite, pe baza contribuÅ£iei pe care el a avut-o în decursul activităţii, la bugetul asigurărilor sociale, însă, pentru că beneficiază de o lege specială, are o pensie de serviciu de 160 milioane de lei vechi. Deci din nou pune statul din banii noÅŸtri 140 milioane de lei vechi, ca să-i dăm pensie de serviciu. Pe lângă asta el se ÅŸi reîncadrează a doua zi ÅŸi lucrează ÅŸi mai are încă un salariu de 200 milioane de lei vechi. AtenÅ£ie, bani tot de la stat, nu din privat. Åži atunci se pune, pe bună dreptate, întrebarea până unde se pot duce aceste nedreptăţi din sistem? Până unde poÅ£i să-i ceri cetăţeanului să fie solidar, să strângă cureaua când în sistemul public asistăm la un asemenea dezmăţ pe bani publici?
De aceea cred în moralitatea acestei decizii. Cred că este una corectă ÅŸi cred că trebuie dusă până la capăt. Åži exemplele, evident, pot fi continuate. SoluÅ£ia este una recunoscută de către toată lumea civilizată: optezi pentru pensie, ai pensie, optezi pentru salariu, renunÅ£i la acest drept pe care îl ai ÅŸi mergi mai departe sau cumulezi, aÅŸa cum am spus, într-un sistem privat, cu salariul de acolo ÅŸi cu pensia pe care Å£i-a dat-o statul. Oricum, în paranteză, fie spus, cred în angajamentele acestui guvern, că vom reuÅŸi să corectăm ÅŸi aceste nedreptăţi în ansamblu în sistem, dar, evident, aceste lucruri pe parcursul mandatului ÅŸi vom avea alte discuÅ£ii suplimentare, dar acum putem pune capăt unui asemenea dezmăţ pe bani publici.
Se pune întrebarea dacă un asemenea gest al nostru este constituÅ£ional sau nu. Avocatul Poporului spune că încălcăm dreptul la muncă. Din punctul nostru de vedere nu este vorba de nici o încălcare a textului constituÅ£ional. Noi nu îngrădim dreptul la muncă, noi doar spunem că un cetăţean pe bani publici trebuie să opteze ori pentru salariu, ori pentru pensie. Pentru că acest buget public nu este nesfârÅŸit, iar guvernanÅ£ii au obligaÅ£ia să asigure resurse financiare pentru toate categoriile sociale, resurse financiare minimale pentru toate categoriile sociale, iar dacă noi permitem în continuare acest dezmăţ ÅŸi desfrâu pe bani publici cum ne-am putea îndeplini obligaÅ£ia de a putea avea posibilitatea să asigurăm resurse minimale financiare pentru toate categoriile sociale? Deci, nu îngrădim dreptul la muncă, dimpotrivă, îl încurajăm, dar pe bani publici o persoană poate doar să aibă, fie loc de muncă, fie pensie. Åži acest principiu îl vom duce mai departe.
Pe de altă parte, chiar Curtea ConstituÅ£ională într-o decizie din anul 2005, nr. 375, spune foarte clar ÅŸi explicit: nici o dispoziÅ£ie constituÅ£ională nu împiedică legiuitorul să suprime cumulul pensiei cu salariul, cu condiÅ£ia ca o asemenea măsură să se aplice, în mod egal, pentru toÅ£i cetăţenii. Este exact ceea ce am făcut noi. Nu am făcut nicio excepÅ£ie. Poate este, într-adevăr, o lege care are singura vină: că nu are nici o excepÅ£ie.
N-am făcut nici o excepÅ£ie, dar în acelaÅŸi timp, cu părere de rău, am observat cum s-a încercat să fie denaturată această intenÅ£ie, concretizată în ordonanÅ£a de urgenţă a noastră, de bună credinţă, cum că noi, acest Guvern, am avea ceva, cu categorii extrem de respectate din societate ÅŸi cărora le apreciem meritul ÅŸi contribuÅ£ia pe care au în sistemul nostru public. Aici, soluÅ£iile pe care le-am găsit, sunt cele consacrate de lege, nimic altceva. Avem convenÅ£ia civilă - este recunoscută încă de la Alexandru Ioan Cuza - în Codul Civil. Åži pentru toÅ£i care-ÅŸi mai pun întrebări care este temeiul convenÅ£iilor civile, îi rugăm respectuos să consulte Codul Civil în vigoare, care n-a fost abrogat ÅŸi este valabil. Dacă nu există în Codul Muncii expres reglementată, nu înseamnă că ea a fost abrogată din Codul Civil, deci este permisă. Am stabilit, prin ordinul comun pe care ministrul Muncii ÅŸi ministrul FinanÅ£elor l-au emis, că interpretările abuzive nu se justifică, ci doar am făcut precizări foarte clare că, în continuare, asistenÅ£ii maternali, asistenÅ£ii persoanelor cu handicap, profesorii pensionari, medicii, actorii au acest cadru legal, evident în regimul plăţii concrete pentru munca pe care o desfăşoară. Åži evident, sistemul va încuraja ca, în timp, locurile să fie ocupate prin concurs în sistemul public.
De asemenea, aceleaÅŸi decizii ale CurÅ£ii ConstituÅ£ionale pe care le-am invocat, vin ÅŸi spun foarte clar că nu se îngrădeÅŸte dreptul la muncă în momentul în care pui o condiÅ£ie pentru ca cineva să poată ocupa o funcÅ£ie în sistem. Ar fi o îngrădire a dreptului la muncă dacă ai spune că, în nici o situaÅ£ie, o persoană nu poate să ocupe o funcÅ£ie.
Noi am spus doar că dacă doreÅŸti să ai un loc de muncă la stat, nu poÅ£i să mai beneficiezi ÅŸi de o pensie de la stat, dar nu îngrădim, din acest punct de vedere, dreptul la muncă.
Această sesizare a noastră, ca răspuns, va fi trimisă CurÅ£ii ConstituÅ£ionale pentru a fi avută în vedere la judecarea excepÅ£iei la neconstituÅ£ionalitate.
O să-l rog în continuare pe domnul ministru Sârbu să dea explicaÅ£iile de rigoare. Repet, nu pentru a adăuga la Ordonanţă, aÅŸa cum unii au încercat să spună, ci doar pentru a elimina interpretarea abuzivă care s-a dat acestui text pe care l-am emis.
Åži nu în ultimul rând, aÅŸ vrea să mai răspund ÅŸi celor care se întrebau, poate de bună credinţă, cum a fost posibil să nu convoci Parlamentul din moment ce s-a emis o ordonanţă de urgenţă. Vreau să le reamintesc că această ordonanţă de urgenţă a fost emisă înainte de intrarea în vacanţă a Parlamentului, iar Parlamentul se convoacă de drept numai în situaÅ£ia în care ordonanÅ£ele de urgenţă intervin pe perioada vacanÅ£ei parlamentare, deci după 1 ianuarie. Această ordonanţă a fost emisă înainte de 1 ianuarie, de finalizarea sesiunii parlamentare septembrie - decembrie, potrivit ConstituÅ£iei. Deci, de aceea nu a fost nevoie de convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară.
Domnule ministru, aveÅ£i cuvântul.

Marian Sârbu: DaÅ£i-mi voie să vă spun ÅŸi eu bună ziua ÅŸi să încerc să explic, în câteva cuvinte, unele efecte exagerat prezentate, în ultimele 3-4 zile, în domeniul asistenÅ£ei sociale, ca urmare a acestei ordonanÅ£e de urgenţă.
Evident, ori de câte ori o astfel de măsură are, totuÅŸi, o amploare de natură morală, mai degrabă, decât una financiară, apare, aÅŸa cum a apărut ÅŸi în aceste zile, această idee a unor victime colaterale. Or cifrele pe care vreau să vi le prezint astăzi cred că pot dovedi, fără nici un fel de tăgadă, exagerarea acestor prezentări în legătură cu apariÅ£ia unor victime colaterale. Åži mă refer la două categorii, care au relevanţă pentru asistenÅ£ii personali, asistenÅ£i personali care au două domenii de activitate - cei care îi îngrijesc pe copiii lipsiÅ£i de îngrijirea părintească ÅŸi cei care îngrijesc persoanele adulte cu handicap.
Åži aÅŸ vrea să vă prezint câteva cifre relevante, în opinia mea.
În acest moment, în România, avem aproximativ 110 mii de persoane cu handicap care au dreptul la asistenţă personală, adică la asistenÅ£i personali, aÅŸa cum este prevăzut acest drept de lege. Dintre aceÅŸtia, aproape 40000 nu folosesc acest drept ÅŸi beneficiază de o indemnizaÅ£ie directă de la stat, adică de banii pe care ar trebui, altfel, să îi plătească acestui tip de asistenţă personală. Suma se cifrează, în valoare netă, la circa 400 lei.
Avem, de asemenea, aproximativ 70000 de persoane adulte cu handicap care folosesc acest tip de asistenţă, adică persoană care să vină în sprijinul desfăşurării în bune activităţi a vieÅ£ii persoanei respective.
Dintre aceÅŸtia, la rândul lor, doar jumătate folosesc persoane aflate în situaÅ£ia de pensionare sau aflate deja cu o decizie de pensie. Pentru toate aceste persoane, soluÅ£ia, în cazul în care persoana cu handicap optează, este o problemă de opÅ£iune. Repet, principalul actor vizat de protecÅ£ia socială în acest domeniu este persoana cu handicap. Persoana cu handicap în cazul în care optează să fie asistată personal inclusiv de o persoană care se află la pensie, poate să accepte această soluÅ£ie a convenÅ£iei civile pe care o încheie primăria cu persoana care asistă persoana cu handicap, ÅŸi în felul acesta problema este rezolvată.
Din punctul de vedere al asistenÅ£ilor maternali, care, în România, sunt în jur de 15.000 - abaterea aici este foarte mică - aici nu avem decât 520 de persoane /.../ se află în situaÅ£ia de a fi pensionaÅ£i.
AceeaÅŸi situaÅ£ie, aceeaÅŸi rezolvare din punct de vedere juridic ÅŸi în situaÅ£ia lor, cu precizarea că în primul caz, în cazul persoanei cu handicap, el poate să opteze fără niciun fel de problemă ca această indemnizaÅ£ie să fie primită chiar de el. Deci, banii aceÅŸtia, în situaÅ£ia în care asistentul maternal este din propria familie, banii sunt în familie.
Vreau să asigur toate aceste familii că această măsură nu le ia nici măcar un leu din buzunar. De fapt, acesta este principalul mesaj pe care vreau să-l transmit astăzi în faÅ£a dumneavoastră.
Ideea acreditată de victime colaterale – dezbaterile sunt absolut necesare – dar ideea acreditată este, după părerea mea, exagerată, dacă nu lipsită de temei.

Emil Boc: MulÅ£umesc, domnule ministru. Vreau doar să precizez că astăzi, în cadrul ÅŸedinÅ£ei de Guvern, am decis înfiinÅ£area Grupului interministerial pentru gestionarea absorbÅ£iei fondurilor comunitare sub conducerea directă a Primului-ministru ÅŸi a Vice-premierului, grup interministerial care va coordona toate ministerele care au atribuÅ£ii în absorbÅ£ia fondurilor comunitare.
Mă refer aici la faptul că România are posibilitatea, în acest moment, să obÅ£ină fonduri europene de la Fondul European pentru Dezvoltare Regională, din Fondul Social European, din Fondul European de Garantare ÅŸi Orientare Agricolă, din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, din Fondul pentru Frontierele Externe, din Fondul European de ajustare pentru globalizare, din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, precum ÅŸi din Instrumentul financiar de orientare pentru pescuit. Sunt sume importante de bani care pot fi accesate de România.
Din acest punct de vedere - am făcut o prioritate zero a guvernului - perfecÅ£ionarea mecanismului de absorbÅ£ie a fondurilor comunitare ÅŸi de monitorizare permanentă a acestui demers, astfel încât România să fie capabilă să aducă aceÅŸti bani, în vederea modernizării ţării.
Vă vom informa periodic cu privire la stadiul de absorbÅ£ie, la nivelul fiecărui minister, pe fiecare componentă, dat fiind faptul că, din nefericire, până în momentul de faţă, România se află într-o stare foarte proastă din perspectiva atragerii fondurilor europene. Nu e timp să ne jeluim prea mult cu ce a fost în trecut. Eu cred că este important să dăm un semnal foarte clar că aceste autorităţii astăzi sunt competente ÅŸi ÅŸtiu cum să atragă aceste resurse europene.

De asemenea, pe baza solicitării Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, am stabilit ca data de 15 februarie să fie data pentru desfăşurarea alegerilor pentru primari, acolo unde au fost vacantate poziÅ£iile în urma demisiei. E vorba de nouă localităţi, în România, unde se vor organiza alegeri pentru funcÅ£ia de primari în data de 15 februarie. E vorba de oraÅŸul Orăştie din Hunedoara, oraÅŸul Făget din judeÅ£ul TimiÅŸ, comuna CărtineÅ£ din judeÅ£ul Bihor, comuna ColoneÅŸti, judeÅ£ul Olt, comuna Găneasa, judeÅ£ul Olt, comuna Horea, judeÅ£ul Alba, comuna RoÅŸia de Seca, judeÅ£ul Alba, comuna ÅžoimuÅŸ, judeÅ£ul Hunedoara ÅŸi municipiul Cluj Napoca.
AveÅ£i două întrebări pentru fiecare dintre noi, patru întrebări cumulat. Numai să ne menÅ£ionaÅ£i cui adresaÅ£i întrebarea.

Reporter: În plină criză a gazelor, România primeÅŸte din partea Rusiei o ofertă foarte tentantă sau greu de refuzat. Premierul Vladimir Putin oferă României gaz fără intermediar. Cum răspunde Guvernul României?
Emil Boc: Când vom avea un lucru clar ÅŸi precis pe acest subiect vom informa imediat opinia publică.
Reporter: AveÅ£i o centralizare din care să reiasă câte persoane cumulează în prezent pensia ÅŸi salariul? Åži, de asemenea, care este suma pe care o suportă bugetul în prezent?
Emil Boc: V-am dat exemplele menÅ£ionate ÅŸi nu am făcut punctual pe fiecare componentă o adunare a tuturor salariilor ÅŸi a pensiilor din România. Dar, împreună cu domnul ministru ....
Marian Sârbu: În acest moment, pentru că unele situaÅ£ii depind de structurile locale - de primării, consilii judeÅ£ene - centralizăm toate aceste date ÅŸi le vom prezenta.
Emil Boc: V-am spus că primul efect al acestei măsuri este efectul moral ÅŸi de realizare a unui act de dreptate. În subsidiar este vorba de realizarea unor economii. Actul de dreptate este primul care a stat în atenÅ£ia noastră pentru realizarea sau pentru implementarea măsurii despre care am vorbit.
Reporter: Domnule prim-ministru, în OrdonanÅ£a în care s-a interzis cumulul de pensie cu salariu era trecut acolo noÅ£iunea " venituri " ÅŸi în urma unor analize s-ar fi constatat că ar fi fost bine să se treacă " salariu ". VeÅ£i modifica acea noÅ£iune sau va rămâne sub forma de " venituri " ?
Emil Boc: V-am spus. Nu am modificat nici o virgulă din Ordonanţă. Pentru a evita interpretările abuzive a fost emis Ordinul comun al ministrului Muncii şi al ministrului Finanţelor prin care am eliminat orice interpretare abuzivă.
Reporter: Care este starea bugetului ?
Emil Boc: Vom avea o primă lectură a bugetului în Guvern săptămâna viitoare.