Benjamin Netanyahu: Domnule prim-ministru Boc, bunul meu prieten, bun venit dumneavoastră ÅŸi invitaÅ£ilor delegaÅ£iei! Poporul israelian ÅŸtie că are în poporul ÅŸi guvernul român, în primul său ministru un bun prieten - este o prietenie firească. Repet ceea ce am spus: fiecare israelian este ori român ori are prieteni de origine română. În numele întregului nostru popor ÅŸi al guvernului, vreau iarăşi să spun cât de multă plăcere îmi face să vă avem din nou în Ierusalim, cu siguranţă nu pentru ultima oară. Vă invit ca, data viitoare, să staÅ£i ceva mai mult la noi, să ne vizitaÅ£i Å£ara. Este o Å£ară mare, nu mare ca dimensiuni. Când ne-am întâlnit în BucureÅŸti, în iulie anul trecut, am hotărât să întărim prietenia care înfloreÅŸte între ţările noastre, prin organizarea acestei întâlniri de la guvern la guvern. Am făcut un pas important prin semnarea acestor acorduri care intensifică ÅŸi marchează continuarea relaÅ£iilor în domenii oarecum neglijate până acum. Întotdeauna am fost prieteni, chiar ÅŸi în vremea Războiului Rece, dar acum vrem să traducem în termeni practici de apărare, de schimburi economice, educaÅ£ie È™i multe alte domenii perspectiva noastră. Åžansele pentru aceasta sunt foarte bune. De asemenea, am vorbit cu primul ministru despre evenimentele care transformă regiunea noastră. Israelul este o democraÅ£ie, un stat democrat È™i îÅŸi doreÅŸte vecini democraÅ£i. Nimic nu o să fie mai favorabil decât asta pentru a avea pace ÅŸi prosperitate în zonă, dar datele sunt de departe de a fi sigure. Avem în jurul nostru ţări care sunt ostile ÅŸi poate că va dura, pentru că multe lucruri sunt rigide. Aceasta ne obligă să fim foarte responsabili ÅŸi vigilenÅ£i, mai ales faţă de lucruri care ar putea primejdui securitatea Israelului. Am discutat cu primul ministru român despre problema Iranului care urmăreÅŸte să obÅ£ină arma atomică, ce reprezintă un pericol la adresa securității lumii. Ne-am exprimat dorinÅ£a să se exercite presiuni serioase asupra Iranului, să se împiedice această eventualitate. Îmi pare bine că asemenea sancÅ£iuni au fost impuse, dar este nevoie de sancÅ£iuni ÅŸi mai puternice care să se refere, în special, la sectorul petrolului ÅŸi, mai ales, în domeniul bancar. Dacă vrem să avem o ÅŸansă, este necesar să răspundem regimului din Iran prin aceste sancÅ£iuni mai puternice. În cele din urmă, am discutat ÅŸi despre tratativele cu palestinienii. Sperăm că ei se vor îndepărta de apropierea cu Hamas-ul ÅŸi se vor întoarce la singura cale de a ajunge la pace, cea a tratativelor directe care vor fi înspre binele Israelului ÅŸi al palestinienilor. Între timp, noi căutăm stabilitate. Ne face plăcere să putem extinde aceste relaÅ£ii în regiune, dar ÅŸi în afara regiunii. Avem această legătură comună, colectivitatea israelienilor de origine română, cu care discutăm, de la care aflăm despre istoria României, despre aspiraÅ£iile românilor, ale României, care sunt È™i aspiraÅ£iile noastre. Deci, bun venit!

Emil Boc: Domnule prim-ministru, voi vorbi în limba română, dar ÅŸi în limba engleză. Domnule prim-ministru, profit de această ocazie pentru a vă mulÅ£umi pentru marea dumneavoastră ospitalitate ÅŸi pentru faptul că aÅ£i pregătit excelent aceste întâlniri bilaterale. Este un pas bun pentru intensificarea ÅŸi continuarea colaborării deosebite. Este încă un pas în relaÅ£iile noastre, de mai mult de 60 de ani de colaborări, iar acum continuăm cu un proiect concret ÅŸi pragmatic. AÅŸ vrea, de asemenea, să vă felicit pentru că aÅ£i reuÅŸit să treceÅ£i foarte bine cu Å£ara dumneavoastră prin aceste vremuri de criză. Din câte ÅŸtiu, din experienÅ£a voastră, am învățat un lucru: este mai bine să previi decât să repari. Când aÅ£i fost ministru de finanÅ£e, aÅ£i reuÅŸit să luaÅ£i măsurile care au ajutat Israelul să treacă mai uÅŸor decât alte ţări, prin criza economică. Vorbesc în calitate de prim-ministru al României, unde, împreună cu preÅŸedintele României, am fost forÅ£aÅ£i să luăm aproape cele mai severe măsuri de austeritate din această perioadă, din cauza faptului că nu am avut în trecut un ministru de finanÅ£e care să evite o politică foarte ineficientă pentru Å£ară. Felicitări pentru efort ÅŸi pentru modelul de dezvoltare!
Astăzi, facem progrese cu măsuri pragmatice È™i am semnat documente importante pentru colaborările viitoare. Voi evidenÅ£ia colaborarea din domeniul muncii - pregătim selectarea de forţă de muncă pentru a lucra în Israel-, în domeniul construcÅ£iilor, dar ÅŸi în alte domenii, în domeniul medical, apărare, agricultură, cultură sau educaÅ£ie.
Voi sublinia cât este de important pentru Å£ara noastră să pună accentul pe legăturile istorice. Comunitatea istorică, israelienii originari din România, sunt o sursă de colaborări. Vrem să ne îndreptăm spre noile generaÅ£ii care încă vorbesc limba română ÅŸi care au origini româneÅŸti, să aibă posibilitatea să se întoarcă în România unde au trăit părinÅ£ii, bunicii lor. Åžtiu că există legături solide care trebuie puse în valoare ÅŸi trebuie să facem paÅŸi în această privinţă. Guvernul român doreÅŸte să ajute în această direcÅ£ie.
În acelaÅŸi timp, voi sublinia că viitorul ne aparÅ£ine. Trebuie să ne concentrăm pe noile tehnologii, tehnologiile avansate ÅŸi pe comunicaÅ£ii. Avem competenÅ£e importante ÅŸi avem un potenÅ£ial să reuÅŸim împreună ÅŸi miniÅŸtrii au mai făcut un pas important pentru mai departe cu o astfel de colaborare. Nu în ultimul rând, aÅŸtept să dezvoltăm proiecte în infrastructură ÅŸi să atragem noi investitori din Å£ara dumneavoastră în România în domeniul infrastructurii, gazului, petrolului, dar ÅŸi în agricultură. România are un potenÅ£ial important în agricultură ÅŸi suntem capabili să hrănim 80 de milioane de persoane dar acum încă suntem în situaÅ£ia de a importa produse pentru piaÅ£a românească. Deci, acesta este un bun cadru de colaborare ÅŸi să învăţăm din experienÅ£a comună. ÎmpărÅ£im temerile privind securitatea în regiune ÅŸi în lume ÅŸi avem o viziune comună privind pacea ÅŸi securitatea în regiune. MulÅ£umesc, domnule prim-ministru, încă o dată!

Reporter: Părerea dumneavoastră: cum consideraÅ£i că va proceda România pentru a înfrunta criza economică? Și o întrebare pentru domnul Netanyahu: sancÅ£iunile foarte aspre cum n-au mai fost în trecut, despre care ÅŸi francezii vorbesc, oare acestea vor fi suficiente sau nu? Există alte direcÅ£ii în care Israelul ÅŸi alte ţări se îndreaptă? Oare Israelul va renunÅ£a să se ocupe de aceste probleme?

Emil Boc: MulÅ£umesc pentru întrebare. Ar trebui să aibă un răspuns lung, dar ÅŸi un răspuns scurt. Cum am menÅ£ionat, România a fost forÅ£ată să ia poate cele mai severe măsuri de austeritate din Europa ÅŸi acum reuÅŸim să avem o stabilitate macroeconomică în Å£ară, în termeni de deficit public, ÅŸi să ne îndreptăm spre creÅŸtere economică. Voi da doar un exemplu: dacă România nu ar fi luat măsurile pe care trebuia să le ia, am fi avut un deficit public de minus 14%, iar în acest an, vom încheia cu un deficit de minus 4.4%. În anul următor vom continua cu un buget cu un deficit de minus 1,9%. Revenind la răspuns, pentru 2013 Å£intim un deficit zero. În concordanţă cu ceea ce se întâmplă în lume, este foarte dificil să obÅ£ii bani, să plăteÅŸti datoriile. Deci, scopul României este să împrumute mai puÅ£ini bani, să ajungă la un buget echilibrat ÅŸi să dispună de bani pentru investiÅ£ii ÅŸi locuri de muncă ÅŸi să consumi atât cât produci.
Nu este foarte popular, nu este o măsură electorală, dar este singura soluÅ£ie pentru o Å£ară care a trebuit să se descurce în acest context internaÅ£ional. Deci, voi fi foarte onest ÅŸi concis. AdoptaÅ£i o politică de responsabilitate ÅŸi puneÅ£i pe primul loc banii pentru investiÅ£ii ÅŸi locuri de muncă ÅŸi orientaÅ£i politicile către un buget echilibrat, pentru a evita orice criză în viitor, pentru că România a plătit preÅ£ul politicilor iresponsabile din 2008. Åži chiar ÅŸi aÅŸa, România se îndreaptă spre un an electoral, în 2012, dar Guvernul este angajat într-o politică responsabilă, pentru a nu repeta greÅŸelile trecutului. Am găsit aici un exemplu, cum am menÅ£ionat la început, dat fiind că premierul Netanyahu a luat măsurile înainte, prevenind problemele, îi este mai uÅŸor în timpuri de criză. Acum dorim să prevenim ca România să mai aibă probleme economice în viitor, chiar dacă acest lucru va avea un cost electoral. Ne-am asumat de la început, împreună cu preÅŸedintele României, că Å£ara este o prioritate, în faÅ£a oricărei decizii electorale.

Benjamin Netanyahu: Mulţumesc! Emil, te voi invita la următoarea discuţie despre buget din Cabinetul nostru. (...) Nimeni nu poate sfida regulile de seriozitate economică, nimeni nu a fost scutit vreodată.

Emil Boc: Mâine vom avea în guvern o dezbatere despre aprobarea noului buget. Nu va fi foarte uÅŸor È™i ar fi de ajutor orice experienţă.

Benjamin Netanyahu: MulÅ£umesc pentru aceste cuvinte frumoase. Îmi dau seama cât este de dificil pentru România să facă aceste lucruri, în acest moment este nevoie de mare curaj ÅŸi tenacitate. Referitor la sancÅ£iunile adoptate acum în diferite ţări, aÅŸ sublinia faptul că la nivel mondial nu mai există neînÈ›elegeri în ceea ce priveÈ™te problema Iranului. Toată lumea a ajuns la concluzia că Iranul acÅ£ionează pentru a obÅ£ine arma nucleară. Până nu de mult a existat această dispută, acum nu mai există îndoială. Iranul caută să dezvolte arma nucleară. Este foarte important că s-au luat sancÅ£iuni. Întrebarea este - oare sunt suficiente aceste sancÅ£iuni? Răspunsul meu: nu. Eu cred ca singurele care ar putea să lovească în sursele importante de venit ale Iranului, ale regimului iranian, È™i cele mai eficiente sunt sancÈ›iunile în industria petrolului ÅŸi în Banca Centrală a Iranului. Dacă acestea vor fi suficiente, nu ÅŸtiu. Fără să încercăm nu vom ÅŸti, însă este greu ca astfel de măsuri să fie adoptate în Consiliul de Securitate al ONU. Este de datoria ţărilor care conduc politica mondială ÅŸi care se întrunesc de altfel, de a impune sancÅ£iuni suplimentare împotriva Iranului dincolo de cele decise de NaÅ£iunile Unite. Sub conducerea SUA, sper să fie adoptate aceste sancÅ£iuni puternice.

Reporter: Bună ziua! Pentru primul ministru Emil Boc. Domnule prim-ministru, aÅŸ vrea să vă întreb, în acest moment, colaborarea aceasta dintre România ÅŸi Israel, cum poate aduce avantaj în ceea ce priveÅŸte sectorul energetic din România ÅŸi în ceea ce priveÅŸte diversificarea surselor energetice pentru România ÅŸi pentru ţări din UE ÅŸi în acest context aÅŸ vrea să vă mai întreb în ce măsură statul român poate să preia de la Petrom 20% din producÅ£ia de Å£iÅ£ei ÅŸi gaze, aÅŸa cum s-a sugerat în Å£ară zilele acestea? MulÅ£umesc.

Emil Boc: Vă mulÅ£umesc pentru întrebare. În declaraÅ£ia comună pe care am semnat-o avem jalonate aceste priorităţi despre care aÅ£i vorbit. AÅŸ vrea să menÅ£ionez faptul că în domeniul cercetării ÅŸi dezvoltării am analizat posibilitatea constituirii unei fundaÅ£ii binaÅ£ionale pentru cercetare ÅŸi dezvoltare care să constituie un pol de atragere a know-how-ului ÅŸtiinÅ£ific ÅŸi a finanţării private române ÅŸi israeliene. De asemenea, dorim să utilizăm experienÅ£a în energia verde, în sursele regenerabile, iar protocolul semnat între cei doi miniÅŸtri astăzi conduce la o asemenea soluÅ£ie. Și, nu în ultimul rând, aÅŸ menÅ£iona domeniul turismului, un domeniu care deja este în plină dezvoltare ÅŸi, prin modalităţile concrete puse la cale de cei doi miniÅŸtri, vom putea dezvolta această relaÅ£ie de colaborare. Domeniul tehnologiei avansate ÅŸi a comunicaÅ£iilor este unul în care am prezentat ÅŸi am convenit să constituim un centru de specialitate româno-israelian, care să dezvolte aceste capacităţi, pe care ţările noastre le au. În privinÅ£a Petromului, e o discuÅ£ie internă ÅŸi cred că, în primul rând, ar trebui întrebaÅ£i cei care au semnat contractul Petrom din 2004, fostul premier Adrian Năstase, care practic ÅŸi-a pus România în imposibilitatea de a modifica acest contract timp de zece ani de zile. Fiind o problemă internă, mai multe detalii la BucureÅŸti

Reporter: (…) în Egipt, în lumina ultimelor evenimente ÅŸi care este viitorul Acordului de pace dintre cele două ţări?

Benjamin Netanyahu: Avem un interes profund de a menÅ£ine pacea dintre cele două ţări. (…) Acest acord asigură calea maritimă principală în lume, echilibrul economic, posibilitatea de prosperitate economică a Egiptului ÅŸi Israelului dar ÅŸi a altor ţări. Acest acord asigură liniÅŸte È™i există multe interese ca să respectăm pacea. AcÅ£ionăm împreună cu Egiptul pentru a menÅ£ine pacea. Åžtim că există elemente care încearcă să destabilizeze pacea chiar È™i acum când vorbim. Trebuie să vă spun că există o acÅ£iune deschisă ÅŸi responsabilă a celor două părÅ£i, Egipt ÅŸi Israel, pentru a păstra È™i menÈ›ine pacea în primul rând împotriva infiltrărilor acÅ£iunilor teroriste ÅŸi a celor care vor să încalce pacea, în al doilea rând interesul Israelului este de a menÈ›ine această pace pe termen lung, indiferent cine va forma guvernul în Egipt. Vreau să cred că È™i Egiptul înÅ£elege acest lucru ÅŸi va continua pe calea păcii.

Reporter: AÅŸ avea o întrebare pentru domnul prim ministru Emil Boc. În primul rând, vorbea mai devreme domnul prim-ministru Netanyahu despre sancÅ£iuni, eventuale sancÅ£iuni faţă de Iran ÅŸi vroiam să vă întrebăm, România, din perspectiva aceasta, ce poziÅ£ie de politică externă are faţă de Iran ÅŸi, în al doilea rând, vreau să vă întreb, pentru că vorbeaÅ£i despre energie mai devreme, ce opinie aveÅ£i sau ce poziÅ£ie aveÅ£i dumneavoastră vizavi de intenÅ£iile anunÅ£ate de directorul companiei de stat Hidroelectrica pentru majorarea preÅ£ului la energia reglementată cu 50%. Vă mulÅ£umesc!

Emil Boc: Åži eu vă mulÅ£umesc. Am avut astăzi o lungă discuÅ£ie împreună cu premierul Netanyahu cu privire la securitatea zonei ÅŸi la problemele existente. Un subiect al discuÅ£iei noastre a fost ÅŸi cel legat de Iran. România împărtăşeÅŸte îngrijorarea comunităţii internaÅ£ionale cu privire la problema Iranului ÅŸi România va rămâne consecventă în a avea politica pe care, atât OrganizaÅ£ia NaÅ£iunilor Unite cât ÅŸi Uniunea Europeană o are cu privire la Iran, considerând că, în primul rând, calea paÅŸnică, diplomatică ar fi preferabilă pentru a soluÅ£iona un asemenea diferend ÅŸi vom rămâne, aÅŸa cum am spus, ataÅŸaÅ£i oricărei politici susÅ£inute de ONU ÅŸi Uniunea Europeană. În privinÅ£a celei de-a doua întrebări, e o discuÅ£ie internă pe care o vom purta la BucureÅŸti.