Descentralizarea administraţiei publice
În vederea creşterii autonomiei colectivităţilor locale prin transferul de noi responsabilităţi decizionale, precum şi de resurse financiare şi patrimoniale, cu respectarea principiului subsidiarităţii, reducerea cheltuielilor curente şi creşterea transparenţei în relaţia cu cetăţenii şi creşterea calităţii şi accesului la servicii publice, Guvernul a stabilit ca principale direcţii de acţiune descentralizarea administrativă, creşterea eficienţei administraţiei publice locale şi descentralizarea financiară.
Continuarea procesului de descentralizare în special în domeniile educaţie, tineret şi sport, sănătate, agricultură şi cultură este necesară, atât în vederea consolidării autonomiei administrative şi financiare, cât şi în vederea perfecţionării cadrului general legislativ şi al armonizării cu reglementările Consiliului Europei şi ale Uniunii Europene.
Ministerul Administraţiei şi Internelor, în exercitarea rolului de coordonator tehnic al procesului de descentralizare, a organizat în data de 13 aprilie 2010, reuniunea Comitetului Tehnic Interministerial pentru Descentralizare, prezidată de premierul Emil Boc, la care au participat reprezentanţi aiministerelor implicate în procesul de descentralizare şi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale. În cadrul reuniunii a fost avizat Memorandumul cu tema: Asumarea de către Guvern a calendarului de activităţi privind derularea procesului de descentralizare, aprobat în şedinţa Executivului în data de 28 aprilie 2010.
Măsurile stabilite sunt următoarele:
În domeniul culturii:
- descentralizarea unor centre de cultură aflate în subordinea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (Centrul de cultură "Arcuş" din Covasna şi Centrul de cultură "George Apostu" din Bacău)
- descentralizarea sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic.
În domeniul sănătăţii:
- transferul competenţelor privind administrarea unităţilor sanitare cu paturi şi managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale sau judeţene, după cum urmează:
- înfiinţarea la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene de structuri proprii de management al unităţilor de asistenţă medicală preluate,
- transferul unităţilor sanitare cu paturi de interes judeţean/local,
- evaluarea unităţilor sanitare cu paturi conform Ordinului ministrului sănătăţii nr.100/2010 în vederea identificării unităţilor sanitare ineficiente sau transformarea în unităţi de îngrijire sau medico-social,
- reducerea numărului de paturi pentru eficientizarea furnizării
serviciilor de sănătate,
- înfiinţarea consiliilor de administraţie la nivelul spitalelor,
- elaborarea unui sistem clar de clasificare a spitalelor, pe baza competenţelor,
- dezvoltarea cadrului de monitorizare a calităţii managementului unităţilor aflate în subordine şi adoptarea măsurilor necesare pentru corectarea deficienţelor,
- evaluarea gradului de satisfacţie a pacienţilor privind calitatea serviciilor medicale oferite de unităţile medicale transferate.
În domeniul agriculturii:
- reglementarea cadrului administrativ pentru realizarea procesului de descentralizare,
- analiza cadrului juridic şi identificarea soluţiilor optime de transfer a atribuţiilor pentru următoarele instituţii propuse a fi descentralizate:
- Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă
- Direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene (descentralizare parţială)
- Oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene
- Inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor,
- elaborarea standardelor minime de cost şi calitate pentru serviciile descentralizate,
- elaborarea proiectelor de acte normative necesare continuării procesului de descentralizare,
- analizarea proiectelor de acte normative în cadrul Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare,
- organizarea de dezbateri publice cu privire la proiectele de acte normative analizate în Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare,
- definitivarea proiectelor de acte normative,
- adoptarea actelor normative privind:
- Oficiile de studii pedologice şi agrochimice judeţene
- Inspectoratele teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor
- Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă
- Direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene (descentralizare parţială)
În domeniul învăţământului preuniversitar:
- analizarea documentelor existente şi trasarea de linii directoare conform prevederilor proiectului legii educaţiei naţionale,
- organizarea de dezbateri publice cu privire la continuarea procesului de descentralizare în domeniul educaţiei,
- definitivarea legislaţiei secundare, necesară transferului de competenţe conform prevederilor legii educaţiei naţionale,
- adoptarea proiectelor de acte normative (legislaţia secundară).
În domeniul tineretului şi sportului:
- centralizarea situaţiei juridice şi patrimoniale existente şi a activităţilor propuse spre descentralizare în domeniul activităţilor de sport şi de tineret,
- elaborarea strategiei naţionale în domeniul activităţilor de sport şi de tineret, a actelor normative de adaptare a legislaţiei în vigoare şi a strategiei privind transferul competenţelor în domeniul activităţilor de sport şi de tineret,
- adoptarea actelor normative care pun în aplicare procesul de descentralizare în domeniul tineretului şi sportului.
Monitorizarea implementării măsurilor stabilite prin Memorandumul cu tema: Asumarea de către Guvern a calendarului de activităţi privind derularea procesului de descentralizare este coordonată de către Ministerul Administraţiei şi Internelor.
Intrebări şi răspunsuri
>> Ce presupune procesul de descentralizare?
Descentralizarea este un proces complex, cu caracter inter-sectorial. Niciun sistem centralizat nu poate răspunde varietăţii infinite a nevoilor comunităţilor locale la fel de bine ca autorităţile locale alese şi responsabile în faţa acestora. De aici decurge un alt avantaj comparativ al administraţiei publice locale faţă de cea centrală în privinţa colectării taxelor locale şi tarifelor pentru serviciile publice locale furnizate. Administraţia publică locală este, în general, mai eficientă în această privinţă deoarece cetăţenii sunt mai dispuşi să plătească pentru servicii care răspund nevoilor sau preferinţelor lor. În concluzie, dreptul de decizie privind administrarea şi finanţarea unui număr important de servicii publice trebuie transferat autorităţilor administraţiei publice locale, acestea fiind cele mai în măsură să răspundă cerinţelor specifice fiecărei comunităţi locale beneficiare.
Descentralizarea presupune, potrivit cadrului legal în vigoare, transferul de competenţă administrativă şi financiară de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale sau către sectorul privat.
Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Finanţelor Publice asigură coordonarea tehnică a acestui proces.
>>Care sunt regulile ce trebuiesc urmate în cadrul procesului de descentralizare?
Dintre cele mai importante cerinţe şi reguli pe care factorii implicaţi în procesul de descentralizare trebuie să le îndeplinească amintim:
- procesul de descentralizare trebuie să fie stabil, predictibil, bazat pe criterii şi reguli obiective, care să nu constrângă activitatea autorităţilor administraţiei publice locale sau să limiteze autonomia locală financiară;
- transferul de competenţă se face către nivelul administraţiei publice locale cel mai apropiat de cetăţean, cu condiţia ca acesta să aibă capacitatea administrativă necesară furnizării corespunzătoare a serviciului public respectiv (principiul subsidiarităţii);
- transferul de competenţă privind furnizarea unui serviciu public trebuie însoţit obligatoriu de resursele umane, financiare, tehnice, patrimoniale şi informaţionale necesare, precum şi de dreptul de decizie al autorităţii administraţiei publice locale în legătură cu alocarea acestora;
- elaborarea standardelor minime de cost pentru finanţarea serviciilor publice descentralizate şi a standardelor minime de calitate aferente asigurării furnizării acestora.
cuantumul naţional al resurselor financiare alocate bugetelor locale pentru exercitarea competenţelor descentralizate trebuie sa fie cel puţin egal cu valoarea resurselor utilizate pentru îndeplinirea aceloraşi competenţe anterior descentralizării.
>> Care sunt avantajele acestui proces?
Descentralizarea urmăreşte să ofere colectivităţilor locale o anumită autonomie, permiţându-le să-şi definească singure normele de acţiune şi să-şi aleagă modalităţile de intervenţie. Descentralizarea reprezintă principiul care conferă administraţiei publice locale posibilitatea de manifestare a unui grad de originalitate în desfăşurarea activităţilor sale. Procesul de descentralizare se desfăşoară în beneficiul cetăţeanului prin întărirea puterii şi rolului administraţiei publice locale în scopul dezvoltării economico-sociale durabile a unităţilor administrativ-teritoriale.
Descentralizarea pleacă de la premisa că autorităţile administraţiei publice locale sunt cele mai în măsură să răspundă nevoilor cetăţenilor, cunoscând în profunzime problemele lor, precum şi cele mai bune căi pentru rezolvarea acestora. Descentralizarea înseamnă apropierea deciziei de cetăţean şi creează premise pentru întărirea capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice locale prin:
- soluţionarea rapidă, în funcţie de specificul şi resursele locale, a problemelor respectivei unităţi administrativ-teritoriale,
- organizarea şi coordonarea de către autorităţile locale a serviciilor publice în concordanţă cu nevoile locale,
- creşterea gradului de operativitate al deciziei, care nu mai necesită aprobări de la nivel central,
- utilizarea cu mai mare eficienţă a resurselor materiale, financiare şi umane, capabile să răspundă unor nevoi prioritare ale colectivităţilor locale, pe care autorităţile locale le cunosc şi le simt mai bine decât autorităţile centrale,
- responsabilizarea autorităţilor administraţiei publice locale în faţa alegătorilor lor,
- promovarea managementului participativ în gestionarea intereselor fiecărei colectivităţi locale.
>>În câte etape se va face descentralizarea administrativă şi ce consecinţe decurg de aici?
Din punct de vedere tehnic şi procedural, procesul trebuie să parcurgă următoarele etape:
- În prima etapă ministerele îşi constituie grupuri de lucru pentru descentralizarea competenţelor, alcătuite din specialişti din cadrul ministerului de resort, reprezentanţi ai structurilor asociative ale administraţiei publice locale (Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene, Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor din România, Asociaţia Comunelor din România), reprezentanţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ai Ministerului Finanţelor Publice.
- Etapa următoare constă în elaborarea analizei stadiului procesului de descentralizare la nivel sectorial şi elaborarea strategiei sectoriale de descentralizare cu respectarea setului de principii şi reguli privind transferul de competenţe, inclusiv stabilirea nivelului administraţiei locale către care sunt transferate competenţele cu respectarea criteriilor ariei geografice a beneficiarilor şi a economiilor de scară. Ministerele trebuie să identifice resursele necesare şi costurile integrale aferente competenţelor care sunt transferate, precum şi sursele bugetare pe baza cărora sunt finanţate. Resursele astfel identificate vor fi transferate autorităţilor administraţiei publice locale, în condiţiile legii. Fiecare strategie sectorială de descentralizare trebuie să fie însoţită de un plan de acţiune care să clarifice aspecte legate de resursele (financiare, umane, materiale etc.) necesare atingerii obiectivelor specifice, termene concrete până la care se implementează măsurile de descentralizare şi rezultatele estimate ale acestui proces. Există, de asemenea, posibilitatea elaborării criteriilor de selecţie a centrelor pilot în vederea testării strategiilor sectoriale de descentralizare, după caz. În funcţie de rezultatele înregistrate în faza de testare în centrele pilot, ministerele revizuiesc strategiile sectoriale sau generalizează transferul de competenţe la nivel naţional. Tot în cadrul acestei etape ministerele trebuie să-şi dezvolte un sistem de monitorizare a modului în care măsurile de descentralizare vor fi implementate, rapoartele întocmite ca urmare a acestei monitorizări constituind un punct de plecare pentru etapa de evaluare a strategiei sectoriale.
- O altă etapă care trebuie parcursă de către ministerele iniţiatoare este aceea a procesului de consultare şi dezbatere publică cu toţi actorii implicaţi.
- După finalizarea procesului mai sus amintit strategiile se adoptă de către guvern, planul de acţiune al acestora urmând să fie pus în aplicare.
- O etapă importantă în implementarea strategiilor sectoriale de descentralizare o reprezintă elaborarea cadrul legislativ primar şi secundar în baza căruia are loc, practic, transferul de competenţe.
Structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale trebuie să se implice activ în tot acest proces. Reprezentanţii lor trebuie să furnizeze informaţii şi date statistice necesare fundamentării acestor strategii şi de asemenea să formuleze propuneri de îmbunătăţire a cadrului de reglementare a serviciilor publice descentralizate. Nu trebuie ignorată nici capacitatea administrativă a autorităţilor administraţiei publice locale. Prin descentralizare atribuţiile şi responsabilitatea autorităţilor locale cresc. Ele trebuie să fie capabile să preia aceste noi competenţe şi să asigure o gestiune eficientă a acestora. În acest sens un instrumente de sprijin îl constituie Programului Operaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative.
>> Care vor fi efectele financiare ale acestei descentralizări?
Descentralizarea serviciilor publice presupune nu numai transferul de autoritate şi responsabilităţi de la nivelul administraţiei publice centrale la cel al administraţiei publice locale ci şi transferul surselor de finanţare aferente în vederea asigurării bunei funcţionări a serviciilor respective. Vorbind despre „efectele financiare ale descentralizării” subliniem că acestea se manifestă în diminuarea bugetelor ministerelor care descentralizează serviciile respective şi creşterea corespunzătoare a bugetelor locale. Consiliile locale, dacă este cazul, pot contribui din resursele proprii la creşterea calităţii serviciilor în cauză concomitent cu gestionarea mai eficientă a resurselor de care dispun.
>> Ce aşteptări trebuie să aibă cetăţeanul de rând de la aplicarea programului de descentralizare?
Descentralizarea are ca scop principal îmbunătăţirea vieţii cetăţeanului. Deşi pare o afirmaţie comună, cu care toată lumea este de acord, acest aspect este esenţial în construcţia oricărei politici de descentralizare. Cetăţeanul trebuie să ştie cine este responsabil pentru furnizarea diferitelor servicii de care, potrivit reglementărilor legale, trebuie să beneficieze. El trebuie să se aştepte, în primul rând, la o îmbunătăţire a calităţii serviciilor publice. În al doilea rând, ca urmare a procesului de descentralizare i se permite un control mai bun asupra activităţii autorităţilor administraţiei publice locale alese (primar, consiliul local, preşedintele consiliului judeţean, consiliul judeţean). De asemenea, i se facilitează cetăţeanului participarea la procesele decizionale ale autorităţilor locale.
>> Cum şi cui vor răspunde autorităţile administraţiei publice locale pentru serviciile prestate în faţa cetăţenilor ca urmare a transferului de noi competenţe? Cum va fi exercitat controlul de la centru asupra activităţilor edililor locali?
Una dintre cele mai importante reguli ale procesului de transfer al unor competenţe de la nivel central la nivel local, este aceea ca ministerele să dezvolte şi să instituie mecanisme de monitorizare şi evaluare a modului în care acestea sunt furnizate. Pe lângă acest sistem de monitorizare - evaluare, există desigur şi mecanismele clasice de control ale activităţii autorităţilor administraţiei publice locale.
Pachetele legislative privind descentralizarea vor trebui să cuprindă pârghii şi instrumente de control al modului în care autorităţile locale gestionează competenţele descentralizate.
