Gouvernement de la Roumanie

La data intrării în vigoare a Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prevederile Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cele ale Legii nr.164/2001privind pensiile militare de stat, precum şi o serie de alte dispoziţii referitoare la vârstele de pensionare ale unor categorii socio-profesionale, au fost abrogate.

Astfel, potrivit prevederilor art. 53 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, vârsta standard de pensionare este 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi. Atingerea acestor vârste se va realiza printr-o creştere graduală, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 la lege.
Cu alte cuvinte, în intervalul ianuarie 2011 – decembrie 2014, vârsta de pensionare a femeilor va creşte de la 59 de ani la 60 de ani, iar cea a bărbaţilor va creşte de la 64 de ani la 65 de ani.

La finele acestei perioade, se continuă creşterea graduală a vârstei de pensionare numai pentru femei, de la 60 de ani la 63 de ani, până în anul 2030.

Totodată, este reglementată creşterea stagiului minim de cotizare la 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu minim se va realiza prin creşterea graduală conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.
Cu alte cuvinte, în intervalul ianuarie 2011 – decembrie 2014, stagiul minim de cotizare va creşte de la 13 ani la 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

          De asemenea, stagiul complet de cotizare va ajunge la 35 de ani atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se va realiza printr-o creştere graduală, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.
Cu alte cuvinte, în intervalul ianuarie 2011 – decembrie 2014, stagiul complet de cotizare pentru femei va creşte de la 28 ani la 30 de ani, iar pentru bărbaţi de la 33 de ani la 35 de ani.

La finele acestei perioade, se continuă creşterea graduală a stagiului complet de cotizare numai pentru femei, de la 30 de ani la 35 de ani, până în anul 2030.

Având în vedere integrarea în sistemul unitar al pensiilor publice a cadrelor militare în activitate, a poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, Legea nr.263/2010 reglementează şi condiţiile de pensionare pentru aceste categorii de asiguraţi, după cum urmează:

• Vârsta standard de pensionare de 60 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi;
• Stagiul minim de cotizare în specialitate de 20 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi;
• Stagiul complet de cotizare de 30 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi;

Atingerea vârstelor standard de pensionare şi a stagiilor de cotizare menţionate mai sus se va realiza conform eşalonării prevăzute în anexa nr.6 la lege, într-un interval cuprins între luna februarie 2011 şi luna ianuarie 2030.

Conform prevederilor art. 1 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, au fost recalculate, conform principiului contributivităţii, următoarele categorii de pensii stabilite în baza unor legi speciale:
              -  pensiile militare de stat;
              - pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor;
              - pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;  
              -  pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular;
              -  pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari;
              -  pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor;
              -  pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă;
             -   pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi.

              Conform dispoziţiilor Hotărârii de Guvern nr. 737/2010 privind metodologia de recalculare a categoriilor de pensii de serviciu prevăzute, începând cu luna septembrie 2010, pensiile de serviciu stabilite în fostul sistem public au fost recalculate conform algoritmului de calcul prevăzut de Legea nr. 19/2000, modificată şi completată.
            
             De asemenea, potrivit dispoziţiilor Hotărârii de Guvern nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, aceste categorii de pensii au fost prevăzute a fi recalculate conform algoritmului de calcul utilizat pentru pensiile din sistemul public, într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern menţionate anterior.

            Recalcularea a fost efectuată de serviciile de specialitate din cadrul ministerelor de resort, în  evidenţa cărora se află persoanele beneficiare.       

• În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, şi următoarele categorii de persoane:
• cadrele militare în activitate,
• soldaţii şi gradaţii voluntari,
• poliţiştii,
• funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
• Cotele de contribuţie de asigurări sociale pentru anul 2011 sunt:

- pentru condiţii normale de muncă                31,3%
- pentru condiţii deosebite de muncă              36,3%
- pentru condiţii speciale de muncă                41,3%

• Cota contribuţiei individuale de asigurări sociale este de 10,5%, indiferent de condiţiile de muncă;
• Introducerea contribuţiei de asigurări sociale suportată de cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale nu va diminua venitul net al acestora;
• Drepturile salariale  şi veniturile asigurate se majorează corespunzător diferenţei între cota de contribuţie individuală de asigurări sociale  prevăzută de Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi cota de contribuţie individuală prevăzută de legislaţia anterioară;

În ceea ce priveşte dreptul la pensie, acesta se va stabili conform aceluiaşi principiu al contributivităţii, pe baza sistemului de puncte care a fost introdus din 2001 pentru pensionarii din sistemul public.

Pe cale de consecinţă, va fi determinat un punctaj mediu anual prin valorificarea soldei brute care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, iar punctajul mediu anual determinat se va înmulţi cu valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii.

Valoarea punctului de pensie se stabileşte prin legea pensiilor; în conformitate cu prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, la data intrării în vigoare a legii valoarea punctului de pensie este de 732,8 lei.
          Începând cu 1 ianuarie 2012, valoarea punctului de pensie va fi indexată anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, înregistrate în anul precedent.
          De exemplu, dacă în anul 2011 se va înregistra o rată a inflaţiei de 5.3% şi o creştere a câştigului salarial brut de 0.4%, valoarea punctului de pensie de 732,8 lei  va fi indexată cu 5.3% ( 100% rata inflaţiei), la care se adaugă 0.2 % (50% x 0,4%), adică cu 5.5%, rezultând o valoare a punctului de pensie de 773,1 lei. 
          În situaţia în care unul dintre aceşti indicatori înregistrează valori negative, la stabilirea valorii punctului de pensie se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă, iar în situaţia în care ambii indicatori au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului de pensie. În acest fel, conform acestei formule de indexare, valoarea punctului de pensie nu va scădea.
          Începând cu anul 2021, valoarea punctului de pensie urmează a se indexa  anual cu 100% rata inflaţiei, la care se va adăuga 45% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, înregistrate în anul precedent. Procentul din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, luat în considerare la indexarea anuală a valorii punctului de pensie, urmează a se reduce, gradual, cu câte 5 % în fiecare an.
          Începând cu anul 2030, potrivit legii, valoarea punctului de pensie urmează a se indexa cu 100% rata inflaţiei înregistrată în anul precedent. 
De asemenea, pentru persoanele care se vor înscrie la pensie începând cu 1 ianuarie 2012, la punctajul mediu anual determinat se va aplica un indice de corecţie, calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat pe anul precedent şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată. Indicele de corecţie menţionat se aplică o singură dată, la înscrierea iniţială la pensie. Acest lucru va face ca, la momentul pensionării, să existe o legătură strânsă între câştigul salarial avut şi pensia obţinută de noul pensionar.

Având în vedere că într-un orizont mediu de timp nici creşterile salariale nu vor mai înregistra creşteri semnificative, situaţie care se regăseşte şi la nivelul altor state, apreciem că decuplarea valorii punctului de pensie de câştigul salarial mediu brut, începând din anul 2030, nu va avea efecte negative asupra cuantumului pensiilor.

Pensia anticipată

• Potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, intrată în vigoare la data de 01.01.2011, pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege.

Faţă de legislaţia anterioară, care prevedea acordarea pensiei anticipate pentru asiguraţii  care au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10 ani, prezenta lege este mai generoasă.

• La stabilirea acestei categorii de pensii nu sunt luate în considerare perioadele asimilate stagiului de cotizare (stagiul militar obligatoriu, perioada studiilor superioare absolvite la zi, pensionarea de invaliditate, şcoala militară);
• Perioadele asimilate stagiului de cotizare se vor valorifica la trecerea la pensia pentru limită de vârstă;
• Este interzis cumulul pensiei anticipate cu venituri obţinute în calitatea de asigurat obligatoriu al sistemului unitar de pensii publice; excepţia o reprezintă consilierii locali şi consilierii judeţeni. Pentru a evita înregistrarea unor debite reprezentând drepturi încasate necuvenit, persoana aflată în situaţie de cumul al pensiei anticipate cu alte venituri de natura celor menţionate mai sus trebuie să solicite casei teritoriale de pensii/casei de pensii sectoriale care achită drepturile suspendarea plăţii pensiei anticipate;
• Trecerea de la pensia anticipată la pensia pentru limită de vârstă se face din oficiu,  spre deosebire de legislaţia anterioară, care condiţiona această trecere de depunerea unei cereri de către pensionar;
• Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută pentru pensia anticipată nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere prevăzută de lege sau de alte acte normative.

În cazul persoanelor asigurate care fac parte din cadrele militare în activitate, a poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, Legea nr.263/2010 impune obligativitatea realizării stagiului minim de cotizare în specialitate şi regăsirea în anumite situaţii expres prevăzute de lege.

Pensia anticipată parţială

• Potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, intrată în vigoare la data de 01.01.2011, pensia anticipată parţială se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul  complet de cotizare prevăzut de lege sau l-au depăşit cu până la 8 ani mai mare decât stagiul
• La stabilirea acestei categorii de pensii nu sunt luate în considerare perioadele asimilate stagiului de cotizare (stagiul militar obligatoriu, perioada studiilor superioare absolvite la zi, pensionarea de invaliditate, elev şcoală militară);
• Perioadele asimilate stagiului de cotizare se vor valorifica la trecerea la pensia pentru limită de vârstă;
• Este interzis cumulul pensiei anticipate parţiale cu venituri obţinute în calitatea de asigurat obligatoriu al sistemului unitar de pensii publice; excepţia o reprezintă consilierii locali şi consilierii judeţeni. Pentru a evita înregistrarea unor debite reprezentând drepturi încasate necuvenit, persoana aflată în situaţie de cumul al pensiei anticipate parţiale cu alte venituri de natura celor menţionate mai sus trebuie să solicite casei teritoriale de pensii/casei de pensii sectoriale care achită drepturile suspendarea plăţii pensiei anticipate parţiale;
• Trecerea de la pensia anticipată parţială la pensia pentru limită de vârstă se face din oficiu,  spre deosebire de legislaţia anterioară, care condiţiona această trecere de depunerea unei cereri de către pensionar;
• Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută pentru pensia anticipată parţială nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere prevăzută de lege sau de alte acte normative.
• Procentul de penalizare a cuantumului pensiei este fix – 0,75% pentru fiecare lună de anticipare, ceea ce poate conduce la o penalizare maximă de 45% din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă.  Legislaţia anterioară prevedea procente diferenţiate, cuprinse între 0,5% şi 0,50%, iar penalizarea maximă ajungea la 30%.     
• Penalizarea se aplică până la la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

Cu titlu de noutate absolută, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice introduce posibilitatea pensionării anticipate parţiale fără penalizare pentru persoanele care au locuit cel puţin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă datorită extracţiei şi prelucrării minereurilor neferoase cu conţinut de cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, respectiv Baia Mare, Copşa Mică şi Zlatna, pe o rază de 8 km în jurul acestor localităţi.

Aceste persoane vor putea beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizarea prevăzută de lege.

1.Diversificarea condiţiilor referitoare la stagiul de cotizare necesar în funcţie de vârsta asiguratului a fost necesară pentru:

• a asigura o mai bună corelare a vârstei asiguratului la data apariţiei stării de  invalidante cu stagiul de cotizare pe care îl putea realiza până la o anumită vârstă. Măsura în favoarea tinerilor cu studii superioare care nu puteau realiza 5 ani (sau cel puţin jumătate din acest stagiu) pentru a se califica pentru acest tip de pensie.
• a elimina dispoziţiile prea generoase ale prevederilor anterioare în contextul creşterii eşalonate a vârstelor standard de pensionare. Spre exemplu, este inechitabil ca o persoană (bărbat) în vârstă de 63 de ani să fie înscrisă la pensie de invaliditate în condiţiile în care, potrivit legislaţiei anterioare, se cereau doar 12 ani şi jumătate de stagiu de cotizare, comparativ cu o persoană de 63 de ani (bărbat) care se pensiona pentru limita de vârstă, dar care a realizat stagiul complet de cotizare de aprox.32 de ani.

2. Diminuarea punctajului stabilit pentru fiecare an de stagiu potenţial acordat în cazul pensiilor de invaliditate.

Motivaţie:

   Diminuarea punctajului acordat pentru stagiul potenţial a fost necesară întrucât prevederile legislaţiei anterioare s-au dovedit a fi:

• mult prea generoase în raport cu principiul contributivităţii (acest stagiu potenţial este perioada necontributivă);
• profund inechitabile din punctul de vedere al persoanelor asigurate care, în multe situaţii, nu realizează – pe baza contribuţiilor – un punctaj asemănător. 

Activitatea de expertiză medicală a fost regândită astfel:

• Presupune o mai mare responsabilizare a medicului expert al asigurărilor sociale,  în sensul că Raportul medical de evaluare completat de medicul expert al asigurărilor sociale va înlocui documentarul medical completat de medicul curant (specialist pentru boala principal invalidantă);
• Întăreşte rolul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă în procedura de control şi supraveghere a modului de aplicare a criteriilor şi normelor pe baza cărora se face încadrarea în gradele de invaliditate. Astfel, CNPP şi casele de pensii sectoriale, prin intermediul INEMRCM şi al Comisiilor Centrale de Expertiză Medico - Militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.
• Comisiile medicale menţionate mai sus pot convoca, pentru expertizare suplimentară, pensionarul de invaliditate, concluziile expertizării fiind obligatorii şi definitive.
• Are în vedere organizarea unor centre regionale de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă care, pe lângă exercitarea unor atribuţii similare celor pe care – până în prezent – le exercita INEMRCM, vor avea şi misiunea soluţionării contestaţiilor la deciziile de încadrare în grade de invaliditate;
• Reverificarea dosarelor medicale la care există suspiciuni, prin efectuarea de investigaţii suplimentare la unităţi agreate de centrele regionale, pe baza încheierii de convenţii între casele de pensii şi spitale, laboratoare, clinici de specialitate;  
•  Verificarea încadrării în grad de invaliditate a tuturor pensionarilor de invaliditate aflaţi în evidenţa Casei Naţionale de Pensii Publice, prin sistemul de verificare şi control al INEMRCM (Institutul şi centrele regionale). Procesul a fost deja demarat conform prevederilor art. 6 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.