Cătălin Predoiu: Bună ziua. Voi susÈ›ine o declaraÈ›ie de presă pe marginea Raportului Comisiei Europene. Înainte însă de a intra în fondul discuÅ£iilor, aÅŸ vrea să precizez că prioritar pentru activitatea guvernului intermar este intervenÅ£ia la intemperii. Suntem în permanentă legătură cu grupul operativ central, după-amiază voi avea din nou o reuniune aici, la Palatul Victoria, cu acest grup, iar seara vom convoca din nou o videoconferinţă cu autorităţile locale.
Revenind acum la Raportul Comisiei Europene, cred că principalul mesaj pe care trebuie să-l transmitem având în vedere conÅ£inutul Raportului este că acesta este, în ansamblu, pozitiv pentru România. Suntem după două rapoarte tehnice pozitive ÅŸi un raport de Å£ară pozitiv, cel din vara anului 2011.
AÅŸadar, România continuă trendul pozitiv în rapoartele Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare ÅŸi Verificare. Între instituÅ£iile evaluate, Guvernul României este apreciat pozitiv. De asemenea, alături de Guvern, sunt apreciate pozitiv ÅŸi Parchetul General, DirecÅ£ia NaÅ£ională AnticorupÅ£ie ÅŸi AgenÅ£ia NaÅ£ională de Integritate. Aprecieri pozitive pentru legiferarea în domeniul justiÅ£iei a primit ÅŸi Parlamentul. Sunt remarcate progrese ÅŸi la nivelul instanÅ£elor ÅŸi al Consiliului Superior al Magistraturii, cu recomandări.
AÅŸ dori să subliniez în mod deozebit aportul Parlamentului la eforturile Guvernului de schimbare a legislaÅ£iei în domeniul justiÅ£iei. Doresc să mulÅ£umesc public încă o dată parlamentarilor care s-au implicat, indiferent de culoarea politică, în susÅ£inerea eforturilor Guvernului de schimbare a legislaÅ£iei în domeniul justiÅ£iei.
Principala realizare notată în raport o reprezintă implementarea cu succes a noului Cod Civil. Acum, greutatea procesului de reformă s-a transferat pe umerii Consiliului Superior al Magistraturii ÅŸi a sistemului judiciar în general. Ne aflăm practic într-o nouă fază a reformei, de implementare a legislaÅ£iei. Actorii principali sunt de acum înainte, cum spuneam, CSM, instanÅ£ele ÅŸi parchetele. Apreciem că tonul general al raportului este echilibrat ÅŸi obiectiv, sunt recunoscute atât progresele, cât ÅŸi inventariate domeniile în care sunt necesare măsuri suplimentare. Din punct de vedere statistic umărul elementelor de progres din raport - 40, depăşeÅŸte cu mult pe cel al pasivelor - 13, sau al recomandărilor -11.
Insist pe unul dintre mesajele-cheie ale raportului: consolidarea aprecierilor pozitive legate de activitatea în instanÅ£e – track record-ul, cum îl numeÅŸte Raportul - după ce acesta fusese deja amintit în raportul din vara anului 2011, ceea ce probează un trend, probează că nu am avut de-a face cu o evoluÅ£ie întâmplătoare în cursul anului 201,1 ci e vorba de eforturi care deja îÅŸi arată rezultatele. Considerăm că aceasta reprezintă, alături de sprijinul parlamentar larg pentru reformele din justiÅ£ie, o dovadă clară a ireversibilităţii proceselor de reformă, dar ÅŸi a voinÅ£ei politice de susÅ£ienere a acestora. Acest semnal pozitiv pe care ni-l transmite Raportul trebuie să constituie un imbold atât pentru sistemul judiciar, cât ÅŸi pentru eÅŸicherul politic de a continua pe drumul antamat în urmă cu câÅ£iva ani.
În ceea ce priveÅŸte pasivele, încă marcate în acest raport, ne vor servi drept jaloane pentru direcÅ£ionarea eforturilor în perioada următoare. Principalul minus remarcat în raport este cel legat de "abilitatea conducerii sistemului judiciar de a răspunde adecvat problemelor de integritate ÅŸi responsabilitate din cadrul sistemului". Mai concret, aici se transmite un mesaj direct către eficientizarea InspecÅ£iei Judiciare ÅŸi, în acest context, aÅŸ vrea să subliniez că Guvernul român ÅŸi Parlamentul român au anticipat ÅŸi răspuns deja acestei preocupări adoptând legea privind răspunderea disciplinară a magistraÅ£ilor. Chem autorităţile vizate de aceste recomandări, în special Consiliul Superior al Magistraturii, să se mobilizeze mai intens în perioada următoare ÅŸi să ia măsurile care se impun. Concret, este nevoie să aplicăm întocmai spiritului său prevederile legii răspunderii disciplinare a magistraÅ£ilor.
Salutăm aÅŸadar acest raport ÅŸi îl primim cu deschidere ÅŸi maturitate.
În ceea ce priveÅŸte perspectivele, prin raportare la componentele care intră în atribuÅ£iile Ministerului JustiÅ£iei, cunoaÅŸtem perfect măsurile care mai au de a fi aplicate ÅŸi ne vom prioritiza agenda în funcÅ£ie de acestea.
Astfel, principalul obiectiv al Ministerului JustiÅ£iei în perioada imediat următoare este punerea în aplicare a noului cod de procedură civilă, începând cu data de 1 iunie 2012, aÅŸa cum noi am propus Parlamentului să fie adoptată prin legea de punere în aplicare. AÅŸ vrea, de asemenea, să subliniez faptul că Ministerul JustiÅ£iei a procedat la o internalizare a condiÅ£ionalităţilor Mecanismului de Cooperare ÅŸi Verificare prin instrumente de politică publică internă în domeniul justiÅ£iei, spre exemplu, prin programul pe care îl derulăm cu Banca Mondială pentru consolidarea ÅŸi refacerea sediilor unor instanÅ£e, condiÅ£ionalităţile anticorupÅ£ie prin Strategia NaÅ£ională AnticorupÅ£ie. Prin urmare, noi urmărim ca ÅŸi după perspectivele Raportului de evaluare de cinci ani din vara anului 2012 să menÅ£inem în programele noastre interne, în paralel cu mecanismele de cooperare ÅŸi verificare sau după ce acestea vor fi ridicate, obiectivele stabilite în urmă cu mai mulÅ£i ani prin introducerea mecanismului.
În continuare, voi face o scurtă prezentare tehnică a acestor recomandări ale Raportului. Vă spuneam că o parte din progrese sunt legate de agenda legislativă: în primul rând, intrarea în vigoare a Codului Civil, adoptarea Legii privind promovarea la Înalta Curte de CasaÅ£ie ÅŸi JustiÅ£ie menÅ£ionata lege privind răspunderea disciplinară a magistraÅ£ilor, dar ÅŸi adoptarea în Senat a Legii privind confiscarea extinsă. Alte progrese notate, care Å£in de activitatea Ministerului JustiÅ£iei sunt: finalizarea proiectelor de lege privind punerea în aplicare a Codului Penal, a Codului de procedură civilă ÅŸi a Codului de procedură penală, finalizarea studiilor de impact, lansarea analizei independente a sistemului judiciar ÅŸi elaborarea Strategiei NaÅ£ionale AnticorupÅ£ie. Subliniez, de asemenea, că a fost remarcat track record-ul AgenÅ£iei NaÅ£ionale de Integritate ÅŸi al DirecÅ£iei NaÅ£ionale AnticorupÅ£ie. La acestea se adaugă, ca element de noutate, evaluarea pozitivă a activităţii Înaltei CurÅ£i de CasaÅ£ie ÅŸi JustiÅ£ie ÅŸi a rezultatelor obÅ£inute de această instituÅ£ie în soluÅ£ionarea cauzelor de mare corupÅ£ie.
ReÅ£inem că recomandările care privesc activitatea următoare vizează persistenÅ£a unor importante diferenÅ£e între volumul de activitate al diferitelor instanÅ£e. ExplicaÅ£ia acestei recomandări rezidă, în opinia Ministerului JustiÅ£iei, în menÅ£inerea în aplicare a programului privind volumul optim de activitate al instanÅ£elor fără ca acesta să fie modificat, potrivit unor criterii corecte de structurare.
O altă critică vizează lipsa de transparenţă ÅŸi obiectivitate a promovărilor la Înalta Curte de CasaÅ£ie ÅŸi JustiÅ£ie, precum ÅŸi inexistenÅ£a unor publicări online comprehensive ÅŸi actualizate a tuturor hotărârilor judecătoreÅŸti, dar ÅŸi a unor întârzieri în motivarea hotărârilor judecătoreÅŸti.
Drept concluzii generale, aÅŸ spune că suntem pe drumul cel bun în cadrul Mecanismului de Cooperare ÅŸi Verificare ÅŸi trebuie să continuăm. Este crucială susÅ£inerea procesului de reformă de întreg spectrul politic. Guvernul viitor trebuie să sprijine acoperirea schemelor de personal ÅŸi extinderea acestora în 2013, potrivit studiilor de impact al implementării codurilor. Proiectul instituÅ£ional al noilor coduri se dovedeÅŸte salutar pentru dezvoltarea sistemului judiciar, pentru că are un efect de mobilizare a resurselor existente în sistem, dar ÅŸi un efect de atragere a unor resurse suplimentare din partea Guvernului.
JusÈ›itia rămâne, după cum vedem, una dintre cheile schimbării la faţă în bine a României. Acestea au fost declaraÅ£iile pe care am dorit să le susÅ£in pe marginea Raportului Comisiei Europene.

AÅŸ vrea, de asemenea, să vă informez, foarte succinct, cu privire la ÅŸedinÅ£a de guvern de astăzi, care a avut pe ordinea de zi doar acte de gestiune curentă, între care aÅŸ remarca o hotărâre de guvern prin care am răspuns unei solicitări de ajutor de urgenţă din partea Bulgariei, adresată ieri statelor membre al Uniunii Europene, în cadrul mecanismului comunitar de protecÅ£ie civilă al Comisiei Europene. Concret, am decis acordarea unui ajutor de urgenţă constând în 80.000 de saci de nisip, bunuri care vor proveni de la rezervele AdministraÅ£iei NaÅ£ionale Apele Române. Am fost informat de către ÅŸeful Inspectoratului pentru SituaÅ£ii de Urgenţă că aceste bunuri vor ajunge mâine în Bulgaria. Rămân la dispoziÅ£ia dumnevoastră pentru câteva întrebări.

Reporter: Raportul pe justiÅ£ie face referire ÅŸi la cazuri concrete, de exemplu la domnul Bârsan, despre care se spune că a fost prost gestionat. Cum comentaÅ£i?
Cătălin Predoiu: Raportul nu nominalizează un anumit caz aflat pe rolul instanÅ£elor noastre sau în alte proceduri la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii; pare că acel pasaj se referă la acel caz.
Reporter: Detalii importante...
Cătălin Predoiu: ...datorită unor detalii destul de precise şi confirmă faptul că trebuie să ne concentrăm mai mult la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii pe procedurile disciplinare. Deci mesajul a fost nu numai unul principial, dar s-a dat şi o exemplificare destul de concretă.
Reporter: Åži o întrebare legată de programul de guvernare. MenÅ£ionaÅ£i acolo că luaÅ£i în calcul o majorare prudentă a salariilor ÅŸi a pensiilor. Dacă puteÅ£i să-mi daÅ£i ceva detalii despre ce înseamnă această majorare prudentă, în cifre, ÅŸi de când ar putea să fie aplicată?
Cătălin Predoiu: Tocmai l-am urmărit pe premierul desemnat cum a declarat că va prezenta în curând programul de guvernare. Nu am cum să fac o astfel de remarcă înainte ca premierul să se pronunÅ£e.
Reporter: Domnule ministru, în mai toate procesele acestea de integrare europeană a României, România este cumva cuplată cu Bulgaria mereu. Din punctul acesta de vedere, cum vedeÅ£i cuplarea în general a României cu Bulgaria, în condiÅ£iile acestui Mecanism de Cooperare ÅŸi Verificare în cazul Bulgariei? AÅ£i văzut cum este acel mecanism.
Cătălin Predoiu: Este foarte adevărat. AÅŸa cum era firesc de altfel, noi ne-am concentrat pe propriile teme, pe propriile eforturi, în cadrul Mecanismului de Cooperare ÅŸi Verificare, ÅŸi rapoartele demonstrează că ritmul reformelor s-a accelerat. Îmi exprim speranÅ£a că ÅŸi în cadrul Mecanismului de Cooperare ÅŸi Verificare Bulgaria va accelera la rândul ei aceste reforme, astfel încât să putem fructifica eficient aceste rapoarte în cadrul dezbaterilor la nivelul Comisiei Europene, dar ÅŸi cu partenerii din statele membre. Deci sper ca ÅŸi Bulgaria să accelereze în perioada următoare. Vă rog.
Reporter: Domnule ministru, domnul Ungureanu a spus că va cere competenţă, profesionalism, decenţă, modestie ÅŸi, foarte important, disponibilitate la dialog de la miniÅŸtrii săi. CredeÅ£i că dumnevoastră, dar ÅŸi viitorii dumnevoastră colegi se încadrează în aceste criterii cerute de domnul Ungureanu?
Cătălin Predoiu: Cred că din moment ce domnia sa a inclus pe listă o serie de persoane pentru titulatura portofoliilor, a anticipat ÅŸi efortul aceasta de dialog. În ceea ce mă priveÅŸte, cred că nu se poate face nimic fără dialog ÅŸi cooperare. În general, există fie o logică a confruntării în politică, fie o logică a cooperării. Am încercat, dat fiind ÅŸi poziÅ£ia pe care am avut-o în guvernele în anterioare, să cooperez cu toate forÅ£ele politice pentru promovarea agendei justiÅ£iei, pentru că acesta a fost obiectivul trasat în cadrul guvernului pentru Ministerul JustiÅ£iei. Voi face acelaÅŸi lucru ÅŸi în continuare atât în Parlament, cât ÅŸi în cadrul Guvernului.
Reporter: Iar în ceea ce priveÅŸte noii dumneavoastră colegi, credeÅ£i că vor da dovadă de mai multă competenţă ÅŸi profesionalism decât vechii dumneavoastră colegi?
Cătălin Predoiu: Am văzut o serie de nume noi pe această listă, ceea ce demonstrează că s-a dorit o schimbare ÅŸi s-a marcat o schimbare la nivelul structurii Guvernului. Rămâne în responsabilitatea fiecăruia să probeze că speranÅ£ele puse în el se vor concretiza. Deci, e o provocare pentru fiecare dintre cei nominalizaÅ£i. Vă rog.
Reporter: Am văzut miniÅŸtri noi în guvernul care va fi votat mâine. De ce s-a optat pentru menÅ£inerea dumneavoastră în funcÅ£ie, în noul guvern?
Cătălin Predoiu: Cred că e o întrebare, mai degrabă, pentru primul-ministru desemnat ÅŸi partidele care au format coaliÅ£ia. Vă rog să înÅ£elegeÅ£i că mi-e destul de dificil să vorbesc despre propria mea persoană. În ceea ce mă priveÅŸte, încerc să îmi fac agenda, să îmi fac datoria.
Reporter: Comisia Europeană a spus că, în ciuda faptului că Raportul este destul de bun, nu se ÅŸtie dacă Mecanismul de Cooperare ÅŸi Verificare va fi ridicat în vară. Ce ar trebui să facă România până în vară ca să scape de această monitorizare?
Cătălin Predoiu: Este o întrebare într-adevăr delicată, pentru că în vară vom avea o evaluare a cinci ani de aplicare a Mecanismului de Cooperare ÅŸi Verificare. Această evaluare trebuie să probeze ireversibilitatea reformelor. Prin urmare, noi trebuie să continuăm acest trend ÅŸi mai trebuie să demonstrăm un suport politic foarte larg pentru reforme, pentru că ireversibilitatea Å£ine de continuitatea suportului politic pentru justiÅ£ie ÅŸi, cum ne aflăm într-un an electoral, este evident că se pune ÅŸi mai acut această problemă a continuităţii ÅŸi a ireversibilităţii - aceasta la nivel de principiu. În mod concret, cred că e cazul ca, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, să se depăşească o logică anterioară a cooperării limitate între grupurile de idei, de orientare, din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ÅŸi să se treacă pe o logică a cooperării totale între aceste grupuri astfel încât să împingem înainte agenda Consiliului Superior al Magistraturii.
Vă spuneam că, dacă până în prezent greutatea reformei a apăsat mai mult pe Guvern ÅŸi Parlament, efortul de a elabora legislaÅ£ia - nu mai puÅ£in de 14 legi extrem de importante pentru justiÅ£ie au fost elaborate în ultimii ani de către aparatul ministerului, dar ÅŸi specialiÅŸti externi, cu aportul magistraÅ£ilor - greutatea a stat ÅŸi în Parlament, pentru că a trebuit să trecem aceste legi prin Parlament - acum, odată adoptate, sarcina reformei trece - cum spuneam - în primul rând, în atenÅ£ia ÅŸi în responsabilitatea Consiliului ÅŸi al sistemului judiciar. Deci, cred că, dincolo de activitatea curentă, rutinieră pe care o face Consiliul Superior al Magistraturii, trebuie să vedem acolo un altfel de curs, o altă emulaÅ£ie, un nerv - dacă vreÅ£i - care să împingă înainte sistemul judiciar, cooperând foarte strâns cu preÅŸedinÅ£ii CurÅ£ilor de Apel, cu ÅŸefii Parchetelor.
Reporter: Åži încă o întrebare, vă rog, dacă puteÅ£i să mă lămuriÅ£i. AÅ£i spus că guvernul viitor trebuie să sprijine acoperirea de personal potrivit unor studii pe care urmează să le faceÅ£i. Ce înseamnă...
Cătălin Predoiu: Nu, studiile există. E vorba de studiile de impact care ne-au arătat ce trebuie să facem din punct de vedere logistic, financiar, resurse umane pentru implementarea următoarelor trei coduri ÅŸi aceste studii arată limpede că, pe parcursul anului 2012, noi trebuie să dăm banii pentru angajarea ÅŸi acoperirea a 300 de poziÅ£ii vacante la ora asta în sistemul judiciar, iar Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul NaÅ£ional al Magistraturii, trebuie să organizeze recrutarea acestor noi membri ai profesiei în sistemul judiciar, recrutarea de noi magistraÅ£i, dar ÅŸi de personal de specialitate. În anul 2013, va trebui să procedăm la o extindere a acestei scheme de personal cu aproximativ 400 de noi poziÅ£ii de magistraÅ£i ca să putem pune în aplicare noile coduri penal ÅŸi de procedură penală. Aceste coduri conÅ£in o serie de instituÅ£ii noi ÅŸi de proceduri care reclamă personal suplimentar pentru a favoriza efectul accelerării judecăţilor. În acelaÅŸi timp, însă, trebuie spus că separat de această discuÅ£ie este limpede că schemele de personal din sistemul judiciar trebuie revăzute ÅŸi adaptate volumului real de muncă din sistemul judiciar. Aceste scheme au fost adoptate cu mulÅ£i, cu foarte mulÅ£i ani în urmă ÅŸi ele nu mai corespund unei realităţi concrete din sistemul judiciar. Dincolo de toate, să spunem, minusurile procesului de alocare a resurselor la nivelul sistemului judiciar de către CSM, de procedurile ÅŸi, în acelaÅŸi timp, de evidenÅ£ierea numărului de dosare în funcÅ£iune, care au îngreunat în ultimii ani activitatea de judecată, trebuie recunoscut că există ÅŸi o necesitate obiectivă a revederii acestor scheme. E momentul să ne aplecăm mai mult asupra schemelor de personal din sistemul judiciar. Vă rog să observaÅ£i că în ultimii ani nu am prioritizat această discuÅ£ie tocmai pentru că, în mod logic, atenÅ£ia, efortul au fost pe elaborarea legislativă. Acum avem toate aceste instrumente, trebuie să le punem în aplicare ÅŸi mai avem ÅŸi un volum de muncă ce a crescut în paralel. Deci cele două componente implică o extindere a schemelor de personal. Dar, aÅŸa cum am spus de nenumărate ori, în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii noi avem nevoie în primul rând nevoie de date corecte din sistemul judiciar privind volumul de muncă. De multe ori, regulamentele proprii ale CSM-ului nu se respectă la nivelul instanÅ£elor, ÅŸi aceasta ne oferă o imagine, hai să spunem, miÅŸcată a volumului real de muncă ÅŸi, pe de altă parte, avem nevoie ÅŸi de efortul magistraÅ£ilor, care trebuie să fie unul pe măsura statutului profesiei. În alte cuvinte, nu vrem să acoperim cu personal suplimentar lipsa de mangement din sistemul judiciar. Am cerut management în sistemul judiciar, vor veni ÅŸi resursele.
Vă rog. Dacă nu mai sunt întrebări, rămâne să ne revedem probabil după videoconferinÅ£a din această seară cu autorităţile locale. Nu precizez ora pentru că, după cum ÅŸtiÅ£i, la Parlament urmează audieri în comisii ÅŸi aÅŸteptăm orarul acestor audieri.
Reporter: Va fi aici sau la...
Cătălin Predoiu. Nu. Videoconferinţa va fi, ca de obicei, la Ministerul Afacerilor Interne, adică...
Reporter: /.../
Cătălin Predoiu: Nu, nu. Acolo vom vorbi cu presa. Nu. Încercăm să facem cât mai simplu. E mai uÅŸor să deplasezi un om decât... videoconferinÅ£a. Vă mulÅ£umesc. La revedere!