Bună seara tuturor,
Sunt în măsură să vă prezint principalele coordonate ale acordului dintre România, Fondul Monetar InternaÅ£ional (FMI), Comisia Europeană, Banca Mondială ÅŸi celelalte instituÅ£ii financiare.
Cu riscul că mă repet, am să fac câteva precizări. Primul lucru: asistenÅ£a financiară. Deci, durata programului este de 24 de luni , sprijinit printr-un aranjament de tip stand-by.
Cunoaşteţi cele 3 componente pe care le-a spus primul-ministru. Circa 12,95 miliarde euro, 13 miliarde de la FMI, 5 miliarde de la Comisia Europeană , un miliard de la Banca Mondială, precum şi alte angajamente multilaterale.
AÅŸ vrea să prezint câteva lucruri legate de scopul acestui program. Primul lucru pe care l-am urmărit, ÅŸi pe care vreau să-l precizez: el nu a fost legat de faptul că România ar avea o anumită problemă ÅŸi ar fi singura Å£ară din regiune sau din Europa. După cum bine vedeÅ£i, prognozele FMI ÅŸi ale instituÅ£iilor financiare internaÅ£ionale au arătat o deteriorare a situaÅ£iei economice în toată Europa ÅŸi în zona euro. Ca atare, măsura pe care noi am luat-o prin încheierea acestui acord are scop să prevină mai degrabă o problemă în cazul unei înrăutăţiri a situaÅ£iei economice.
Ca atare, 4 sunt obiectivele acestui program :
Primul: să ne asigurăm că putem discuta despre o ajustare ordonată a deficitului extern, reducând presiunile excesive asupra cursului de schimb, situaÅ£ie care ar putea genera efecte grave în economie ÅŸi dificultăţi în sistemul bancar. Deci o ajustare ordonată a deficitului extern.
Al doilea: Continuarea ÅŸi consolidarea politicii fiscale pentru a reduce, în viitor, nevoile de finanÅ£are, ÅŸi pentru a îmbunătăţi sustenabilitatea pe termen lung a finanÅ£elor publice. Nu este lipsit de interes că acest acord ne ajută să pregătim România pentru intrarea în zona euro.
Al treilea lucru pe care îl permite acest acord este menÅ£inerea unei capitalizări adecvate a băncilor ÅŸi lichidităţi suficiente pe piaÅ£a financiară naÅ£ională.
Åži nu în ultimul rând, asigurarea unei finanţări externe adecvate ÅŸi îmbunătăţirea nivelului de încredere în perspectiva economiei româneÅŸti. Acestea sunt lucruri extrem de importante pentru menÅ£inerea atractivităţii investiÅ£ionale.
ExperÅ£ii fondului ÅŸi cei ai Comisiei Europene au făcut această precizare în cadrul conferinÅ£ei de presă azi dimineaţă: actualul guvern a făcut paÅŸi importanÅ£i pe calea redresării dezechilibrului fiscal. Politicile fiscale pe care le-am luat au condus deja la ajustarea deficitului buget în decembrie, imediat după instalarea guvernului, cu aproximativ 3 puncte procentuale. În acelaÅŸi timp, am lansat un program anticriză, al cărui scop a fost reorientarea cheltuielilor publice către investiÅ£ii, încurajarea investiÅ£iilor private, mai ales măsuri de protejare a grupurilor vulnerabile. Spun toate aceste lucruri, pentru că aceste măsuri au fost apreciate corect de către experÅ£ii Fondului, iar ele nu au mai reprezentat condiÅ£ionalităţi, pentru că sunt deja măsuri pe care le-au recunoscut ca fiind pozitive.
Ca urmare a crizei financiare globale, condiÅ£iile economice din regiune inclusiv din România, având în vedere voluÅ£ia veniturilor, s-au înrăutăţit, ÅŸi peste tot s-a deteriorat perspectiva macroeconomică internă. Acesta a fost ÅŸi unul dintre motivele pentru care acest acord vine să protejeze economia.
În aceste condiÅ£ii, noi anticipăm, pentru anul 2009, o scădere a activităţii economice, dar, în acelaÅŸi timp, avem încredere că măsurile pe care le-am propus în acest program vor limita efectele.
Am să vorbesc despre politici care au fost propuse în cadrul programului:
Politica bugetară în anul 2009 ÅŸi cea pe termen mediu - 2010 ÅŸi 2011.
Primul obiectiv: în primul rând, reducerea deficitului bugetar cu 1,1 la sută din Produsul Intern Brut până la nivelul de 4,6 la sută; deci 4,6 la sută va fi deficitul bugetului general consolidat faţă de un scenariu de bază de 5,7, scenariu care, desigur, ia în considerare scăderea economică în 2009.
Al doilea lucru: această ajustare de 1,1 presupune reducerea cheltuielilor bugetare primare, exclusiv dobânzile, cu circa 0,85 la sută din PIB comparativ cu bugetul anului 2009 ÅŸi, desigur, majorarea veniturilor suplimentare cu 0,25.
Vom continua consolidarea fiscală ÅŸi reducerea deficitului ÅŸi avem în vedere că, în anul 2010, anul viitor deficitul bugetului consolidat să fie circa 3,7% din PIB, iar în anul 2011 sub pragul de 3% din PIB aÅŸa cum prevede pragul de creÅŸtere ÅŸi stabilitate. Pentru că sunt experÅ£i care spun că această criză se va menÅ£ine până la finele anului 2009 ÅŸi în anul 2010 va fi reluată creÅŸterea economică. În discuÅ£iile pe care
le-am avut cu experÅ£ii Fondului am prevăzut ca această consolidare, la sub 3% din PIB, să aibă loc pe parcursul a doi ani. Deci, 4,6 în 2009, în 2010 - 3,7 ÅŸi în 2011 - sub pragul de 3%.
Câteva chestiuni legate de politica fiscală bugetară pe termen mediu, pe care am avut-o în discuÅ£iile cu Fondul ÅŸi le-am propus. Unul dintre ele se referă la modificarea considerabilă a procesului bugetar ÅŸi vom promulga până la finele lunii noiembrie 2009 o lege a responsabilităţii fiscale. Câteva obiective. Dau doar câteva coordonate. În primul rând, această lege va limita rectificarea bugetară efectuată în cursul anului. Deci, desele rectificări bugetare. Vom introduce reguli fiscale privind datoria publică ÅŸi deficitul bugetar primar care nu cuprinde dobânzile la datoria publică. IntenÅ£ionăm să înfiinţăm un consiliu fiscal independent care va asigura o analiză independentă ÅŸi de specialitate a prognozelor macro-economice ÅŸi bugetare. Åži nu în ultimul rând, scopul acestei legi are în vedere proceduri de îmbunătăţire a bugetării, programării multi-anuale de care are atât de mult nevoie România pentru a putea discuta despre o continuitate a marilor proiecte publice.
În ceea ce priveÅŸte politica bugetară în anul 2009 legate de aceste ajustări, de 1,1. în primul rând, discutăm, ele se vor referi la reduceri suplimentare ale cheltuielilor cu bunurile ÅŸi serviciile. Reducerea cheltuielilor de capital, dar precizez la articole precum autoturisme ÅŸi echipamente de birou. Reducerea în continuare cu circa 37 de milioane de lei a subvenÅ£iilor destinate entităţilor publice. Dar la fel de important, lucru care a fost precizat în intervenÅ£ia primului ministru, vom realoca sume suplimentare pentru îmbunătăţirea protecÅ£iei sociale, pentru grupurile cele mai vulnerabile pe parcursul crizei economice. Åži desigur, pe componenta de venituri fiscale de 0,25 avem în vedere îmbunătăţirea administrării fiscale în scopul reducerii evaziunii arieratelor, precum ÅŸi alte măsuri de creÅŸtere a veniturilor pe care le vom discuta cu partenerii sociali ÅŸi cu mediul de afaceri.
Câteva cuvinte referitoare la politica în întreprinderile de stat sau sectorul public. În primul rând, vom implementa un sistem de monitorizare financiară a companiilor de stat în vederea îmbunătăţirii performanÅ£elor sau cu alte cuvinte, a reducerii pierderilor. Companiilor de stat intenÅ£ionăm să nu li se mai permită să acumuleze noi arierate ÅŸi ele vor trebui să se restructureze din acest punct de vedere pentru a-ÅŸi putea consolida ÅŸi creÅŸte performanÅ£a economică. Câteva lucruri extrem de importante.
În ceea ce priveÅŸte politica salarială pe termen mediu, precizez clar pe termen mediu. În primul rând, conform înÅ£elegerii cu experÅ£ii Comisiei ÅŸi ai Fondului discutăm despre aprobarea, în anul 2009, a legislaÅ£iei de restructurare a sistemului public de salarizare, de fapt se discută de legea sistemului unic de salarizare, care va prevedea o perioadă graduală de impementare de până la trei ani. Obiectivele acestei legi: unificarea grilei de salarizare din sectorul public, reformarea actualului sistem de sporuri care, în prezent, deÅ£ine o pondere mai mare în câÅŸtigul salarial decât salariile de bază, vom stabili un plafon maxim pentru toate celelalte cheltuieli de natură salarială, în afara salariului de bază, dar, în orice caz, avem în vedere menÅ£inerea veniturilor reale ale salariaÅ£ilor cu veniturile cele mai mici. În ceea ce priveÅŸte sustenabilitatea finanÅ£elor publice pe termen lung, premierul a discutat despre reformarea sistemului public de pensie. Va fi un proces pe care îl vom discuta pe parcursul anilor 2009 ÅŸi 2010. Obiectivul acestor reforme este atingerea unei rate de înlocuire de 45 la sută, ÅŸtiÅ£i bine, din salariul mediu brut, pentru punctul de pensie. Vom proteja grupurile vulnerabile de pensionari prin dezvoltarea unor programe de sprijin care să diminueze sărăcia ÅŸi să conducă la creÅŸterea nivelului de trai al acestora; trecerea graduală către indexarea pensiilor publice cu indicele preÅ£urilor de consum, după ce acestea ajung la un nivel consolidat ÅŸi, desigur, vom continua implementarea treptată a pilonului II a sistemului de pensii, cu majorările programate periodic, aÅŸa cum sunt ele.
Am încercat, prin această scurtă intervenÅ£ie, să vă dăm câteva detalii legate asistenÅ£a financiară. Acum, în legătură cu tragerile: categoric că cele 12,95 de miliarde de euro, - 13, o sumă rotundă, că au fost ÅŸi discuÅ£ii „nu aÅ£i luat 13?..nu”; drepturile speciale de tragere au dat această cifră ÅŸi discutăm despre miliarde, aÅŸa că e important- 12,95; drepturile speciale de tragere reprezintă 11,4 miliarde DST, echivalentul a 12,95 miliarde euro - categoric că prima tranşă va sosi imediat după semnarea acordului în board ÅŸi după ce vor fi terminate toate formalităţile, în luna mai. Vom încheia un memorandum ÅŸi un acord separat cu Comisia Europeană, pentru că sunt la pachet ÅŸi au agreat în comun, ÅŸi la fel cu Banca Mondială. Închei spunându-vă - pentru România este foarte important ÅŸi această măsură proactivă ÅŸi curajoasă pe care Guvernul a luat-o, chiar dacă a fost, comentată, ÅŸi pe bună dreptate, este de natură să redea încrederea investitorilor, să asigure o stabilitate a economiei, dar, înainte de toate, să asigure finanÅ£area proiectelor de investiÅ£ii despre care am discutat ÅŸi care, în urma discuÅ£iilor cu Fondul, în ciuda ajustărilor, rămân la valori ridicate, de 7 la sută din PIB.
O să mă întrebaÅ£i pe cât a fost făcută creÅŸterea economică. Am avut discuÅ£ii cu Fondul ÅŸi în luna aprilie - nu ÅŸtiu exact când va fi făcut ultimul forecast pentru toată Europa - atunci România va avea cu exactitate această cifră, cert este că am avut în vedere o reducere ÅŸi o descreÅŸtere a economiei României pe parcursul anului 2009 pentru că, încet-încet, după cum vedeÅ£i, ÅŸi România a fost legată de această criză.
Este un lucru încurajator ÅŸi doresc să mulÅ£umesc, pe această cale colegilor miniÅŸtri care ne-au sprijinit în tot acest demers, ÅŸi dumneavoastră, presei, dacă vreÅ£i, că ne-aÅ£i Å£inut tot timpul treji ÅŸi aÅ£i aÅŸteptat răspunsul de la noi.
Întrebare: Despre accize?
Gheorghe Pogea: Astăzi s-a decis în ÅŸedinÅ£a de guvern. S-a aprobat accelerarea calendarului de accizare pentru tutun ÅŸi pentru băuturile fermentate. Am mai discutat despre el. Astăzi a fost aprobat. Pentru Å£igări se va majora de la 1 aprilie, prima tranşă ÅŸi următoarea de la 1 septembrie. Cu 7 euro pe mia de Å£igarete. Deci, 7 euro de la 1 aprilie, 7 euro de la 1 septembrie. Am accelerat puÅ£in calendarul de accizare. Åži la fel, de pildă, într-o singură etapă se majorează acciza doar la produsele fermentate.

Întrebare: AÅ£i discutat despre majorarea accizelor la carburanÅ£i?
Gheorghe Pogea: Nu se majorează accizele la carburanţi, nu se majorează accizele la gaz, la energie. Doar aceste două produse.

Întrebare: La alcool cu cât ÅŸi de când?
Gheorghe Pogea: Pentru Å£igarete am precizat ÅŸi chiar am solicitat un calcul pentru că lumea este interesată de efectul pe care îl are majorarea. De exemplu, un pachet de Å£igări din categoria cea mai vândută, care în prezent este de 6,8 lei, după 1 aprilie preÅ£ul va fi de circa 7,2 lei. Deci, circa 0,4 lei pe pachet. În cazul băuturilor fermentate spumoase creÅŸterea de accize se va face într-o singură etapă. Åži la ce se referă: de exemplu, băuturile fermentate, cocktail, fragola, pesca sunt băuturi mai rare, aÅŸa că vreau să asigur cetăţenii ÅŸi personalul că nu se majorează acciza nici la bere, nici la vin.

Întrebare: Când veÅ£i opera prima rectificare bugetară?
Gheorghe Pogea: Este o întrebare absolut corectă. După aprobarea astăzi în Guvern ÅŸi definirea ajustărilor despre care am vorbit de 1,1, imediat în perioada următoare vom reface bugetul, noul cadru bugetar ÅŸi pentru deficitul de 4,6% din PIB.

Întrebare: Cât de realistă este proiecÅ£ia bugetară multianuală în contextul în care avem un buget care deja a suferit sau va suferi modificări dramatice?
Gheorghe Pogea: Ceea ce este caracteristic pentru această perioadă în întreaga Europă este această dinamică foarte mare, a schimbărilor privind creÅŸtere economică. Au fost două, trei schimbări ÅŸi perspectiva a fost negativă. În zona euro, circa 3,2%, în Japonia - 5,8%, ca atare ÅŸi România a făcut acest cadru bugetar în noua perspectivă pe creÅŸtere negativă. Cât de realist? Vă asigur că este un cadru bugetar realist. Dacă vom avea creÅŸteri mai mari, atunci, în acord am prevăzut că veniturile suplimentare pe care le realizăm jumătate din ele să fie orientate în continuare către investiÅ£ii ÅŸi jumătate către ajustarea deficitului.

Întrebare: Se vor face pe baza informaÅ£iilor ÅŸi datelor aceloraÅŸi specialiÅŸti care ne-au dat cum 2,5 creÅŸtere ÅŸi vom avea -4 ÅŸi care anul trecut au spus curs euro 3,8?
Gheorghe Pogea: Nu. Eu ÅŸtiu care este întrebarea dvs. AÅŸ vrea să vă spun că în decembrie, când am decis să facem proiecÅ£ia bugetară - pentru că imediat ajunsesem la guvernare - am avut în vedere 2,5 în timp ce Comisia Europeană spunea 1,8. În decurs de 2 - 3 luni de zile situaÅ£ia s-a deteriorat ÅŸi cunoaÅŸteÅ£i. Åži acum refacem. AceeaÅŸi specialiÅŸti pot să dea cifre corecte ÅŸi împreună cu experÅ£ii Comisiei ÅŸi ai Fondului Monetar InternaÅ£ional vom avea cifre care vor reflecta realitatea proiecÅ£iei bugetare.

Întrebare: Faţă de tăierea cheltuielilor bugetare prevăzute acum în bugetul pe care îl aveÅ£i, cu cât se majorează această tăiere de cheltuieli?
Gheorghe Pogea: Am spus că 1,1% din PIB va fi întreaga ajustare, dintre care 0,85% va reprezenta ajustarea cheltuielilor ÅŸi le-am prezentat, iar 0,25% venituri.

Întrebare: AÅ£i construit bugetul pe un deficit de...?
Gheorghe Pogea: 4,6.

Întrebare: Ne-aÅ£i spus 2,5%.
Gheorghe Pogea: Nu.

Întrebare: 2%. Deficitul pe care aÅ£i construit bugetul este de 2%. FMI ne dă 5,1. Pe care?
Gheorghe Pogea: Nu.

Întrebare: Dvs. spuneÅ£i acum că avem deficit de 4,6.
Gheorghe Pogea: DaÅ£i-mi voie. Prognoza pentru 2009, acum, cea care am agreat-o împreună cu Fondul este pe un deficit de 4,6% din PIB, dar PIB rectificat, la o altă valoare, de 531 de miliarde pentru că vorbim despre descreÅŸtere. 4,6 vom avea deficit în prognoza noastră pentru 2009, 3,7 anticipăm pentru 2010 ÅŸi sub 3 pentru 2011.

Întrebare: Cât veÅ£i tăia din venituri? AÅ£i prognozat la construcÅ£ia bugetară o creÅŸtere a veniturilor la buget de aproape 19%.
Gheorghe Pogea: Nu ştiu de unde aveţi dvs. aceste cifre.

Întrebare: Cât vor fi acum veniturile bugetare? Cu cât vor creÅŸte faţă de anul trecut?
Gheorghe Pogea: Noi discutăm despre o ajustare faţă de un buget iniÅ£ial. Dacă am spus că vom avea 4,6% deficit înseamnă că valoarea deficitului faţă de doi ... va fi de circa 24 de miliarde, iar veniturile publice vor fi corespunzător mai mici pentru că discutăm despre o scădere economică.

Întrebare: De la ce instituÅ£ii nu veÅ£i tăia din buget?
Gheorghe Pogea: Dacă aÅ£i observat atent am avut în vedere ca în primul rând să nu afectăm cheltuielile legate de investiÅ£iile publice. Am avut în vedere să menÅ£inem cheltuielile sociale. Ba chiar a fost prevăzută o suplimentare cu 250 de milioane în caz de majorare a ÅŸomajului ÅŸi pentru a putea interveni în venituri, pentru a sprijini ÅŸomajul ÅŸi persoanele vulnerabile. Vom tăia de la toÅ£i, dar acele capitole de care România se poate lipsi ÅŸi ordonatorii de credite se pot lipsi pentru că nu se întâmplă nimic: autoturisme, o serie de cheltuieli materiale. Vom reduce deplasările astfel încât pe cele două componente să avem această ajustare.

Întrebare: Premierul a spus că o ne daÅ£i detalii despre plafoanele impuse la salarii, despre sporurile tăiate. Ne sunteÅ£i dator cu un răspuns în acest sens. Åži legat de tăierea cheltuielilor cu bunuri ÅŸi servicii, autoturisme, etc. Dacă se vor opera tăieri peste cele făcute? Parcă erau 15%. Åži dacă aveÅ£i un procent. Cât se va tăia anul acesta.
Gheorghe Pogea: Răspunsul meu este următorul: această cifră de 1,1%, care am discutat-o cu colegii din ministere, cu ministrul Muncii ÅŸi cu expertul Comisiei va trebuie să ne încadrăm ÅŸi are cele două componente. În detaliu, avem pe fiecare în parte. Cât din autoturisme, cât sunt din alte cheltuieli de capital. O să le discutăm astfel încât să ne putem încadra într-o ajustare de 1,1%, respectiv la un deficit de 4,6%.

Întrebare: Nu aÅ£i stabilit nici un plafon? Nu se ÅŸtie nimic?
Gheorghe Pogea: Dacă este stabilit 1,1% pe parcursul ...

Întrebare: Nu aÅ£i stabilit nimic concret, cel puÅ£in în privinÅ£a salariilor?
Gheorghe Pogea: Nu. În privinÅ£a salariilor nu.

Întrebare: Premierul ne spunea că ne veÅ£i oferi mai multe detalii.
Gheorghe Pogea: Mai multe detalii înseamnă să luăm un tabel ÅŸi un panou întreg ca să-l prezentăm.

Întrebare: AÅ£i stabilit un plafon pentru salariile care vor îngheÅ£a ? S-a spus că salariile mici nu vor fi afectate, că este posibil chiar să crească în funcÅ£ie de performanÅ£ele economiei. În schimb, salariile demnitarilor ÅŸi salariile mari vor fi îngheÅ£ate.
Gheorghe Pogea: Răspunsul nostru este următorul: în această ajustare de 0,85% pentru cheltuieli intră inclusiv ajustări de natură salarială, dar, mecanismul, valoarea, nivelul pe care îl vom avea în vedere ca să acoperim cele 0,85% total cheltuieli îl vom discuta la Ministerul Muncii ÅŸi el va fi detaliat astfel încât cei cu salarii mici să nu fie afectaÅ£i. Acesta este sensul răspunsului sau a precizărilor făcute de premier. În cursul săptămânii viitoare, când vom termina vă vom da cu exactitate ÅŸi aceste limite. Vă mulÅ£umesc.