Ioana Muntean, purtătorul de cuvânt al Guvernului: Primul-ministru va prezenta concluziile Comitetului Interministerial pentru gestionarea fondurilor europene, care a avut loc astăzi, iar, în limita timpului disponibil premierul va răspunde şi la întrebările dumneavoastră.
Emil Boc: Aşa cum ştiţi, am înfiinţat un Comitet interministerial pentru absorbţia fondurilor comunitare, având în vedere faptul că acest Guvern şi-a fixat un obiectiv prioritar în atragerea masivă a fondurilor europene pe care România le are la dispoziţie.
Acest Comitet interministerial funcţionează sub coordonarea premierului şi a vicepremierului, şi astăzi, la aproape trei luni de la înfiinţarea lui, vreau să vă prezint câteva scurte concluzii cu privire la modul în care a activat acest comitet interministerial şi rezultatele pe care le are.
S-au făcut progrese importante în absorbţia fondurilor comunitare, dar încă nu sunt mulţumit de nivelul absorbţiei fondurilor comunitare. Când mă refer la progresele efectuate, pot să vă ofer câteva date statistice şi voi folosi o comparaţie între perioada 2007-2008, mai exact până la 22 decembrie 2008, dată la care a intrat în exerciţiu actualul Guvern, şi perioada 22 decembrie 2008 – 20 martie 2009.
În această perioadă de timp, între 22 decembrie 2008 şi 20 martie 2009, au fost aprobate în cadrul Programelor Operaţionale Sectoriale (POS) 683 de proiecte, în comparaţie cu 420, care au fost adoptate în perioada 2007-2008.
În privinţa semnării efective a contractelor de finanţare, în perioada 22 decembrie 2008-20 martie 2009, au fost semnate 360 de proiecte, în comparaţie cu 168 de proiecte care au fost semnate în perioada 2007-2008.
Cu alte cuvinte, există, şi se poate observa cu ochiul liber, un progres, în privinţa graficului de proiecte aprobate şi semnate în vederea atragerii fondurilor europene. Valoarea totală a contractelor de finanţare pe Programele Operaţionale Sectoriale, în perioada 22 decembrie 2008-20 martie 2009 este de peste 630 de milioane de euro. Cele mai multe proiecte aprobate sunt în cadrul Programului Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, 258, după care, Programul Operaţional Regional 261, şi în Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 140.
Ceea ce încă mai avem de lucru este de a scurta şi mai mult termenul de la momentul aprobării proiectului, la momentul semnării acestuia. Asta putem face noi printr-o mai bună utilizare a resurselor umane pe care le avem în materia fondurilor europene. Problema a doua care apare însă şi care de cele mai multe ori nu mai depinde de Guvern, este de la momentul contractului de finanţare, până la momentul licitaţiei, şi de la momentul licitaţiei la momentul finalizării efective a lucrărilor. Aici sunt probleme care, de cele mai multe ori, depind de autorităţile locale.
Din nefericire există termene chiar şi de 14 luni de la momentul semnării contractului până la momentul organizării licitaţiei de către autorităţile judeţene şi locale pentru proiectele europene.
În acest context, am procedat la modificarea legii achiziţiilor publice şi am scurtat termenul de organizare a unei licitaţii de la 87 de zile la 30 de zile tocmai pentru a facilita un acces cât mai rapid la fondurile europene şi la organizarea licitaţiilor.
De asemenea, Comitetul Interministerial a reuşit să simplifice foarte multe proceduri în privinţa depunerii, evaluării şi licitării contractelor cu fonduri europene. Am să mă refer la câteva din aceste mecanisme pe care le-am simplificat.
În primul rând, am renunţat la solicitarea unor documente la momentul depunerii proiectului, prin înlocuirea lor cu declaraţii pe propria răspundere a solicitantului, cu obligaţia prezentării respectivelor documente doar în etapa de contractare. Adică, ce se întâmpla? Era o grămadă de documente care se cereau şi la momentul depunerii proiectului, că nu se ştia dacă este finanţat sau nu, şi aceleaşi documente se cereau, din nou redepuse, la momentul semnării contractului, dacă proiectul era aprobat. Unora dintre aceste documente le expira perioada de valabilitate dintre momentul depunerii documentelor şi momentul semnării contractului, astfel încât cel în cauză era nevoit să mai vină, suplimentar, cu asemenea documentaţie. În consecinţă, am decis, la nivelul tuturor programelor operaţional-sectoriale ca la depunerea proiectului să se facă o declaraţie pe propria răspundere că există pregătite aceste documente, iar în cazul în care proiectul era aprobat, evident, urma ca în faza de contractare să fie depusă toată documentaţia cerută de către legislaţia UE.
În al doilea rând, am propus modificarea formatului standard de certificat fiscală, pentru a evidenţia exact ce înseamnă datorii la bugetul de stat. Foarte multe firme nu pot participa la licitaţiile publice pentru fonduri europene, pentru că pe certificatul de atestare fiscală scrie că au datorii la bugetul de stat, fără să se menţioneze pe acel certificat că şi statul îi datorează firmei respective o sumă mare sau foarte mare de bani, de cele mai multe ori, mult mai mare decât cea pe care firma o avea datorie la stat. Fie TVA, fie alte obligaţii pe care statul nu le-a returnat firmei respective.
De aceea, am stabilit şi astăzi ca, până la 15 aprilie, să existe un ordin al ministrului Finanţelor, prin care să se reglementeze acel certificat de atestare fiscală, astfel încât să nu se considere că o firmă are datorii la bugetul de stat dacă, prin compensarea a ceea ce are de dat cu ceea ce are de luat, nu rezultă un bilanţ negativ.
Adică dacă o firmă are cel puţin atâţia bani de luat câţi are de dat la stat, să se considere că este o firmă nu are datorii şi, în consecinţă, să poată participa la licitaţiile publice organizate cu privire la banii din fondurile europene. Este o măsură care ţine cont şi de actualul context al crizei economice existente. De cele mai multe ori, puţine firme au de încasat de la stat, puţine firme au de plătit la stat, şi sunt, de cele mai multe ori, firme importante şi cu capacitate pe piaţa achiziţiilor publice, dar nu pot participa din cauza acestui mecanism birocratic pe care vi l-am menţionat.
De asemenea, am dispus să se accepte la depunerea proiectelor şi a cererilor de finanţare, în locul celor originale, a unor copii certificate de beneficiari sub semnătură, conform cu originalul, astfel încât, dacă proiectul este aprobat, să vii după aceea cu toate documentele în original. De cele mai multe ori există o procedură extrem de greoaie, cerându-i omului, înainte de a şti dacă proiectul este aprobat sau nu, să vină cu tot felul de documente, certificate în original, adică legalizate, iar după aceea să i le ceri de cele mai multe ori, din nou, la faza de contractare.
Am decis că, la început, se depun sub semnătură conform cu originalul, iar documentele legalizate să fie aduse la faza de contractare. Am decis să se precizeze distinct şi clar în ghidurile solicitanţilor a tuturor documentelor ce trebuie prezentate de solicitanţi în faza de contractare. Am constatat că era o harababură generală. Din cele 7 POS, aveam 7 proceduri distincte, oamenii erau înnebuniţi cu privire la documentaţiile care trebuiau să fie cerute pentru semnarea contractelor de finanţare. Am stabilit un cadru unitar, astfel încât fiecare să ştie dinainte ce documente trebuie să aducă şi să nu-l mai lăsăm ca mâna birocratului, al funcţionarului, care să-l trimită acasă pentru încă un document, de fiecare dată când vine să semneze contractul de finanţare pe fonduri europene.
Sunt doar câteva din măsurile pe care Comitetul interministerial le-a luat în urma şedinţelor pe care le-am avut.
Vreau să vă spun că, la momentul la care am început analiza, din cele 7 POS doar un singur POS avea auditat sistemul de management şi control din interiorul POS . Asta înseamnă că nu se fac plăţi intermediare până când nu se auditează sistemele de management şi control din interiorul programelor operaţionale sectoriale. Vreau să vă spun că astăzi, există toată documentaţiile trimise la auditul Curţii de Conturi, cât şi la Comisia Europeană, în vederea autitării finale a sistemelor de management şi control. A fost o muncă dificilă, cu multe complicaţii, care astăzi a ajuns în linie dreaptă, pentru a primi acreditarea finală a sistemelor de management şi control.
Ceea ce ne îngrijorează este aspectul legat de ceea ce se întâmplă după momentul în care se semnează contractul de finanţare pentru fondurile europene. Aici, de cele mai multe ori nu putem avea decât un rol de influenţă, de a solicita urgentarea licitaţiilor, de a organiza întâlnirii cu prefecţii cu preşedinţii de consilii judeţene, cu primarii, de a trimite corpul guvernamental în teritoriu, pentru a organiza la timp licitaţiile pe baza acestor proiecte. Am spus acest lucru, există intervale de peste 14 luni, în foarte multe situaţii, de la un moment la altul. Sperăm să putem scurta acest interval de timp printr-o bună colaborare cu autorităţile locale. De asemenea, în acest context, mai avem probleme cu fondurile de pre-aderare – ISPA, PHARE şi SAPARD. Fondurile sunt de două feluri: de pre-aderare şi post-aderare. Cele de pre-aderare sunt contractate în ceea mai bună parte. Problema este că, aici, datorită unor motivaţii diverse, de la vina constructorului, la vina autorităţii contractante, de la vina reliefului şi a condiţiilor tehnice, la chestiuni de finanţare sau de TVA, avem probleme cu execuţia din timp a acestor lucrări, pe aceste fonduri. Astăzi am avut o şedinţă specială în acest sens. Am luat obiectiv cu obiectiv şi am stabilit responsabilităţi precise, astfel încât aceste proiecte să fie finalizate în timp util şi să nu fim în situaţia de a fi nevoiţi să returnăm bani Uniunii Europene, pentru că proiecte care au fost acceptate nu au fost finalizate la timp şi banii, în consecinţă nu au fost cheltuiţi. Am să vă reţin atenţia cu câteva exemple, de proiecte întârziate. Proiectul de reabilitare a sistemul de apă din judeţul Prahova, un proiect ce trebuie finalizat în martie 2009, este un proiect de peste 12 milioane de euro şi care se află limita finalizării unui asemenea proiect. Un proiect PHARE – Centrul de afaceri Galaţi, în valoare de şase milioane de euro, termenul este 27 iulie 2009 cu posibilitatea de prelungire până la sfârşitul lunii noiembrie 2009. Proiectul de reabilitate a infrastructurii de turism în staţiunea balneoclimaterică Slănic Prahova, ce trebuie să finalizat în 21 iulie 2009, un proiect de aproape patru milioane de euro. Cu alte cuvinte, suntem deja la limita superioară a termenelor şi, din nefericire, gradul de execuţie nu este în concordanţă cu durata de timp despre care am vorbit.
Acum, o ultimă problemă care este în atenţia noastră este legată de achiziţiile publice, şi aici mă refer la sistemul electronic al achiziţiilor publice. În România, în momentul de faţă, există sistemul electronic al achiziţiilor publice – SEAP. Din cele 11.187 de autorităţi contractante, înregistrate la SEAP şi în SEAP, în anul 2008, doar 2.253 au utilizat mijloacele electronice în vederea realizării licitaţiilor, deci din 11.000, doar două mii au utilizat aceste mijloace electronice. Ca să fim şi mai elocvenţi, în 2008 dintr-un total de 14.000 de cereri de oferă, dintr-un total de 520 de licitaţii deschise sau restrânse, sau din 14.000 de achiziţii directe doar 3.300 de proceduri s-au făcut prin SEAP. Asta ce înseamnă ? Că acest mijloc, extrem de eficient în controlul cheltuielii banului public, nu este utilizat pe măsură. Îi mulţumesc domnului ministru Gabriel Sandu de la Comunicaţii pentru faptul că a răspuns acestei solicitări şi deja a pregătit o modificare a hotărârii de guvern cu privire la sistemul achiziţiilor publice prin mijloace electronice. În şedinţele următoare de guvern, săptămâna aceasta sau viitoare, vom impune sancţiuni acelor autorităţi contractante care nu vor utiliza SEAP. Practic, este posibil să se deruleze o parte importantă din achiziţiile publice, fie că este vorba de procedura de licitaţie deschisă, sau restrânsă sau de cereri de oferte şi achiziţii directe, aceste proceduri pot fi utilizate prin SEAP. Din nefericire, în anul 2008 din valoarea totală a achiziţiilor publice încheiate în România, doar 2,2% au fost realizate prin mijloace electronice. Obligaţia actuală legală este pentru fiecare autoritate contractantă, ca 20% din valoarea achiziţiilor să o desfăşoare prin sistemul de achiziţie electronică şi s-a făcut doar 2,2%. Avem un spaţiu foarte mare de lucru pentru a putea cheltui riguros banul public şi să evităm pierderea surselor financiare ale statului. Ministrul Gabriel Sandu lucrează la conceperea unui mecanism da sancţionare pentru cei care nu utilizează SEAP, conform cu legea, minim 20% din valoarea achiziţiilor ce se desfăşoară într-un an şi pe această cale, evident, să realizăm o economie a banului public.
Reporter: Domnule prim-ministru ce se întâmplă cu scrisoarea de intenţie către FMI, aţi finalizat-o, o discutaţi mâine în şedinţa de guvern ?
Emil Boc: Aşa cum am menţionat ieri, mâine în şedinţa de guvern, practic vom aproba conţinutul scrisorii de intenţie, care va fi înaintată Comisiei Europene şi FMI, urmând ca după ce răspunsul va fi primit de la FMI să fie semnat acordul de împrumut cu CE şi FMI. Mâine, ca prim pas, în şedinţă de guvern, aprobăm conţinutul scrisorii de intenţie spre CE şi FMI. Ca procedură, într-un interval de 10-14 zile urmează să primim răspunsul atât de la CE şi FMI - în acele condiţii se va putea semna acordul de împrumut - urmând ca, după aceea, el să intre în bord-ul de lucru atât al UE cât şi al FMI, undeva la începutul lunii mai, dată de la care, practic, acordul de împrumut să fie operabil şi primele tranşe ar putea fi livrate României, în luna mai.
Reporter: Se vorbeşte despre o îngheţare a fondului de salarii. Aş dori să vă întreb ce înseamnă acest lucru, se vor îngheţa salariile în sine, va exista spaţiu pentru majorarea unor salarii ?
Emil Boc: Conţinutul acordului va fi făcut public după ce va fi practic semnat de ambele părţi. În acest moment, încă suntem în faza de negocieri, chiar dacă în acest moment avem o formă finală a scrisorii de intenţie. În privinţa îngheţării salariilor pentru anul 2009, ceea ce pot să vă spun sigur este că doar şi subliniez, doar pentru demnitari, cu siguranţă anul 2009 nu va aduce nici un leu în plus.
Reporter: Aţi stabilit o marjă maximă de salarii indexate cu inflaţia sau poate mai mult ?
Emil Boc: Ceea ce am spus şi în perioada anterioară, rămâne valabil. În măsura în care resursele economice ale ţării ne vor permite vom analiza şi posibilitatea majorării salariilor a celor cu salariile mici. Ţinta noastră în acest moment este să protejăm cât mai mult locurile de muncă şi să ne asigurăm că cei cu pensii şi salarii mici nu sunt vulnerabili în această perioadă de criză şi concomitent luăm măsurile pentru relansarea economică şi pentru creşterea economică, astfel încât să putem avea resurse financiare pentru a ne îndeplini obligaţiile financiare şi sociale pe care orice stat le are.
Reporter: Nu puteţi spune dacă vor fi tranşe egale sau prima tranşă va fi cea mai mare?
Emil Boc: Aceste date tehnice vor fi prezentate în forma finală a acordului de împrumut. Ceea ce am spus până acum rămâne valabil şi anume că din toţi banii pe care îi vom împrumuta de la Comisia Europeană, de la FMI şi de la alte bănci, două treimi din aceşti bani vor merge la BNR pentru consolidarea rezervelor valutare ale ţării, astfel încât, pe de o parte, să asigurăm stabilitatea cursului euro-leu astfel încât românii să-şi poată plăti în continuare creditele, să nu avem de-a face cu o creştere explozivă a preţurilor, iar pe de altă parte printr-o posibilă diminuare a rezervelor minime obligatorii ale BNR, să avem mai mulţi bani pentru bănci, pentru mediul economic, pentru a putea derula investiţii, iar o partea cealaltă, sub o treime din bani va pleca la Ministerul Finanţelor, pentru a finanţa deficitul bugetar. Pentru că România are un deficit bugetar, iar pentru a-l putea finanţa trebuie să ai nişte resurse financiare împrumutate de undeva, de pe piaţa internă sau de pe piaţa externă. Dacă vom lua toate resursele de pe piaţa internă, aşa cum se întâmplă în momentul de faţă, nu vor mai exista bani pentru ca firmele să poată lua credite, iar băncile să poată oferi, în aceste condiţii, o relaxare a creditării. De aceea, o parte din bani vor fi folosiţi pentru acoperirea deficitului bugetar. Ştiţi bine că deficitul bugetar al României merge pe investiţii şi nu pe consum, aşa cum a mers în perioada anterioară. Deficitul bugetar este pe investiţii, pentru lucrări infrastructură, pentru ceea ce înseamnă atractivitate pentru mediul de afaceri, pentru a avea locuri de muncă în acestă ţară. Şi în concluzie, acest acord pe care în încheiem atât cu CE cât şi cu FMI vizează, în primul rând, susţinerea activităţii economice, menţinerea locurilor de muncă pentru români, posibilitatea ca românii să-şi poată plăti ratele pe care le au, pentru refinanţarea şi relansarea creditului în România şi indirect - chiar dacă analiştii economici ne vor critica - să putem asigura plata salariilor şi a pensiilor din România, în acestă perioadă de criză.
Reporter: Aţi vorbit despre protejarea locrurilor de muncă. Pe de altă parte, ministrul muncii a anunţat aseară că numărul şomerilor va ajunge la 800.000 persoane, iar patronatele susţin că numărul şomerilor va fi mai mare de atât. Cum se întâmplă acestă protejare, de vreme ce numărul şomerilor creşte foarte mult? Vorbim de o creştere cu 60% mai mare faţă de prognoza CNP-ului.
Iara doua întrebare: sindicatele cer o majorare a salariului minim pe economie. Ce le răspundeţi dacă au şanse să obţină ceea ce revendică? Vă mulţumesc.
Emil Boc: Obiectivul nostru este să menţinem şomajul sub control. Am prevăzut în bugetul de stat pe 2009 sume care să acopere în jur de 500.000 şomeri în acest an. Prin măsurile economice pe care le luăm, inclusiv prin acest acord cu FMI şi CE, dorim să avem resurse financiare pentru ca economia să producă în continuare locuri de muncă şi să le menţină pe cele existente. Acesta este efortul nostru principal pe care-l facem: să încercăm menţinerea locurilor de muncă pentru oameni şi dacă este posibil, să creăm noi locuri de muncă. Primul meu mesaj este că guvernul face tot ce-i stă în putinţă pentru a menţine locurile de muncă existente şi, acolo unde este posibil, să creeze alte locuri de muncă. Prin măsura pe care am luat-o, care vizează şomajul tehnic, dorim ca înainte de a se lua o decizie, ca un om să fie trimis acasă şomer, să aibă posibilitatea să primească 75% din salariu de la firma la care lucrează. Noi venim şi contribuim cu plata contribuţiilor la asigurări sociale pe care ar trebui să le plătească atât angajatorul cât şi angajatul, în speranţa că, în intervalul celor 3 luni de zile, economia să ofere şansa întreprinderii de a-l menţine în continuare pe acel om la locul de muncă unde se află în momentul de faţă şi nu a fi nevoit să îl trimită în şomaj. Avem resursele financiare prevăzute în buget, pentru a acoperi costurile legate de ajutorul de şomaj şi de şomajul tehnic, dar cu dorinţa noastră ca oamenii să aibă locurile de muncă. Ştiu ce înseamnă pentru un om să îşi piardă un loc de muncă, cu toate consecinţele în plan personal şi social pentru persoana respectivă. Salariul minim pe economie. Nu am văzut şi nu am participat la nici o discuţie, dezbatere, astfel încât nu vă pot răspunde. Există probabil o discuţie la Ministerul Muncii, la Departamentul de Dialog Social şi voi vede ce concluzii au fost formulate. Nu am nici o informaţie până în acest moment.
Reporter: Organizaţiile neguvernamentale, inclusiv cele de media, vă solicită retragerea din Parlament a celor patru coduri şi dezbaterea fiecărui timp de o lună în societatea civilă. Ce le răspundeţi ?
Emil Boc: Eu vreau să îi asigur că vom face ceea ce trebuie făcut din punct de vedere legal, procedural, politic şi legislativ, astfel încât aceste coduri să răspundă exigenţelor europene, să răspundă nevoilor societăţii româneşti de a proteja libertatea de exprimare şi subliniez, de a proteja libertatea de exprimare, libertatea presei, dreptul la pamflet, la posibilitatea de a-ţi manifesta liber într-o societate democratică dreptul la opinie, aceste coduri vor avea o înfăţişare cu totul şi cu totul democratică şi vom elimina acele suspiciuni care există în momentul de faţă că într-o formă sau alta Guvernul intenţionează să pună botniţă presei sau libertăţii de exprimare în România.
Reporter: Deci nu le retrageţi din Parlament ?
Emil Boc: Vom găsi formulă prin care toate aceste elemente să poată să fie reglementate, astfel încât să nu existe nici un fel de suspiciune pentru că intenţia acestui Guvern nu a fost şi nu va fi a limita libertatea de exprimare în această ţară.
Reporter: Domnule prim-ministru ce majorări de taxe ia în calcul Guvernul pentru creşterea veniturilor la buget.
Emil Boc: Cele pe care le avem prevăzute în legea bugetului de stat. Altceva nu am în evidenţă, în analiză.
Vă mulţumim foarte mult.