Ioana Muntean: Guvernul a aprobat proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2012, al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 ÅŸi, de asemenea, a aprobat modificarea Legii 273/2006 privind finanÅ£ele publice locale. Primul-ministru vă va da toate detaliile. De asemenea, în sală îl avem ÅŸi pe ministrul FinanÅ£elor Publice, Gheorghe IalomiÈ›ianu, domnul secretar de stat Gheorghe Gherghina ÅŸi doamna consilier de stat Andreea Vass, care de asemenea, vă va sta la dispoziÅ£ie.

Emil Boc: MulÅ£umesc! Bună seara tuturor! AÅŸa cum aÅ£i aflat, astăzi am adoptat proiectul Legii bugetului de stat ÅŸi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat. Aceste două proiecte urmează a fi înaintate Parlamentului spre aprobare finală. Åži acest lucru se va întâmpla începând cu ziua de luni, când vor ajunge la Birourile Permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în vederea derulării procedurilor parlamentare.
Acum, câteva consideraÅ£ii generale cu privire la proiectul de buget pentru anul 2012, urmând ca detalii concrete să fie oferite de colegii mei prezenÅ£i la această conferinţă de presă.
Dacă ar fi să descriu în patru cuvinte bugetul de stat pentru anul 2012 aceste cuvinte ar fi următoarele: prudenţă, responsabilitate, investiÅ£ii ÅŸi locuri de muncă. Spun aceste lucruri pentru că trăim într-un context internaÅ£ional ÅŸi, în plan intern, un context care ne obligă la maximă seriozitate, prudenţă ÅŸi responsabilitate. De ce spun asta? După cum aÅ£i putut afla ÅŸi vedea, Uniunea Europeană din nefericire se întoarce spre austeritate.Åži când spun acest lucru mă refer la faptul că toate prognozele de creÅŸtere economică pentru Uniunea Europeană au fost revizuite negativ. În Europa, pentru anul 2012, se vorbeÅŸte de o creÅŸtere economică în jur de 0,5%-0,6% - acest lucru, în condiÅ£iile în care în primăvara acestui an prognozele erau mult mai optimiste. Din nefericire, în această toamnă, în luna noiembrie, aceste prognoze pentru întreaga UE au fost revizuite în scădere ÅŸi o să vă dau doar câteva exemple. A fost revizuită prognoza de creÅŸtere economică de la 2%, cât era iniÅ£ial, spre 0,5-0,6% pe întreaga UE. Pentru Germania, a fost revizuită prognoza de creÅŸtere de la 2% la 0,8% sau, dacă vorbim de FranÅ£a, de la 1,7% la 0,6%. Vă daÅ£i seama că în acest context, în care cele mai puternice economii ale Europei îÅŸi revizuiesc în scădere creÅŸterea economică, România trebuie să rămână extrem de vigilentă ÅŸi de prudentă. Incertitudinile persistă în economia europeană ÅŸi în economia mondială. Aceste incertitudini sunt legate în principiu, în acest moment, de următoarele elemente:
1 - criza datoriilor suverane ale statelor ÅŸi imposibilitatea asigurării finanţării acestor datorii de către o bună parte dintre statele UE; 2 - instabilitatea de pe pieÅ£ele financiare internaÅ£ionale ÅŸi 3 - diminuarea ritmului de creÅŸtere economică. AÅ£i văzut, în aceste momente, în ţări importante ale UE se iau decizii majore de austeritate, fie că vorbim de Grecia, de Italia, dar ÅŸi de Spania, Portugalia sau Irlanda sau, recent, Ungaria, care a decis să majoreze TVA la 27%, sunt doar câteva exemple care ne arată că Europa încă este departe de a fi stabilă din punct de vedere macroeconomic, iar pieÅ£ele financiare să fie liniÅŸtite. În acest context, România ce alternative are? Are alternativa de a merge pe mâna populismului, gen anul 2008 - având în vedere că suntem în prezenÅ£a unui an 2012 electoral -, ÅŸi să promită lucruri care n-au acoperire în economie; să meargă pe mâna opoziÅ£iei, care solicită modificarea bugetului de stat astfel încât deficitul să fie mărit cu cel puÅ£in patru procente în plus faţă de ceea ce avem - ÅŸi atunci soluÅ£ia ar fi una directă ÅŸi clară: imposibilitatea finanţării deficitului de către România ÅŸi cale deschisă spre colaps economic. Aceasta este o alternativă.
Cea de-a doua alternativă este una legată de responsabilitate, raÅ£ionalitate ÅŸi prudenţă. Care ce-ar însemna? În primul rând, să consolidăm ceea ce avem. Åži când mă refer la consolidare, mă refer la faptul că românii au făcut niÅŸte sacrificii uriaÅŸe în aceÅŸti doi ani să salveze Å£ara de la colapsul economic ÅŸi să evite intrarea României în incapacitate de plată. Românii au făcut acest lucru, nu politicienii, în primul rând. Politicienii doar le-au prezentat aceste alternative, iar românii - repet, cu preÅ£ul sacrificului lor - au ajutat România să nu intre în incapacitate de plată. Åži am reuÅŸit: ne situăm pe o creÅŸtere economică între 1,5% ÅŸi 2% în 2011, avem un deficit sub control de 4,4%, care poate fi finanÅ£at.
Chiar dacă anul următor este un an electoral, nu vom propune Parlamentului un buget cu tentă electorală ÅŸi populistă, din acelaÅŸi sentiment de responsabilitate faţă de România. Ne-am asumat în aceÅŸti doi ani costurile politice ale măsurilor pe care le-am propus. Ar fi păcat acum, de dragul unui vot în plus clamat, să sacrificăm această stabilitate economică pe care România o are. Împreună cu partenerii de coaliÅ£ie, am decis să mergem pe acest buget prudent ÅŸi responsabil. Împreună cu preÅŸedintele României, am stabilit că România trebuie să rămână în continuare fermă pe poziÅ£ii nepopuliste, neelectorale, ci doar unele care să aibă acoperire în economie. Åži politicienii trebuie să-ÅŸi asume aceste decizii.
De aceea, pentru 2012, aÅŸa cum am spus, ne propunem să conservăm ceea ce avem ÅŸi să pornim cu un buget care să ne ferească de mai rău. Dacă lucrurile se vor îmbunătăţi în Europa, în lume ÅŸi, implicit, în economia românească, atunci lucrurile se vor îmbunătăţi pentru toÅ£i. Dar bugetul pe care îl propunem respectă zicala românească "Paza bună trece primejdia rea". Pentru că asta am făcut ÅŸi în ultimii doi ani, am mers pe măsuri raÅ£ionale, responsabile, ÅŸi nu pe măsuri care să ne aducă voturi sau procente în sondaje. N-am guvernat ÅŸi nu voi guverna, împreună cu guvernul, cu ochii la sondaje, pentru că asta ar însemna falimentul ţării. Am însă încredere că, până la urmă, raÅ£ionalitatea va învinge ÅŸi în politică ÅŸi că, până la urmă, oamenii vor face o alegere corectă, înÅ£eleaptă între cei care propun doar ceea ce se poate ÅŸi alÅ£ii care promit lucruri care nu au acoperire. Am încredere că acest lucru se întâmplă, iar o dovadă în acest sens o constituie faptul că, în Europa, guvernele socialiste cad unul după altul ÅŸi nu mai prezintă credibilitate. Nicăieri în Europa limbajul populismului electoral nu mai câÅŸtigă teren. Iresponsabilitatea este pusă la colÅ£ - mă refer la iresponsabilitatea politică – ÅŸi în Europa, ÅŸi lideri politici care cred că mai pot câÅŸtiga mult cu promisiuni populiste care n-au acoperire nu vor mai reuÅŸi din punct de vedere politic.
În consecinţă, bugetul pentru 2012 porneÅŸte de la un deficit bugetar ÅŸi este croit pe un deficit bugetar de 1,9%. CreÅŸterea economică prognozată este 2,1%. Ne menÅ£inem obiectivul aderării la Euro în 2015. Datoria publică a României va fi menÅ£inută sub control. Avem câteva avantaje majore acum, pe care trebuie să le conservăm. Care sunt aceste avantaje? Avem una dintre cele mai mici datorii, raportat la PIB, din Uniunea Europeană. Doar patru ţări din Uniunea Europeană au o datorie publică mai mică decât România. Acest lucru trebuie păstrat, pentru că este un bun câÅŸtigat. Pentru că vedeÅ£i cât de greu este să găseÅŸti un ban pe pieÅ£ele europene pentru a-Å£i finanÅ£a deficitele ÅŸi mai ales acum, în aceste zile, în aceste momente, în aceste vremuri. România trebuie să-ÅŸi păstreze acest avantaj strategic pe care-l are.
În al doilea rând, deficitul bugetar este sub 3%, limita maximă admisă de Tratatul de la Maastricht , 1,9 pe proiectul de buget. În al treilea rând, inflaÅ£ia, în sfârÅŸit, revine ÅŸi în România în limite controlabile ÅŸi decente, în concordanţă cu aspiraÅ£iile noastre de integrare ÅŸi aderare la zona euro. Åži în al patrulea rând, România are, conform datelor Eurostat pe 2010, cel mai mare procent din PIB alocat investiÅ£iilor. Åži că am făcut acest lucru într-o manieră corectă o dovedeÅŸte faptul că, iată, am reuÅŸit să ieÅŸim din recesiune, ca primă etapă spre ieÅŸirea din criză, ÅŸi putem vorbi de creÅŸtere economică, ÅŸi nu de cădere economică. De aceea, aceste lucruri trebuie apărate în continuare. Cum le putem apăra? Spunând foarte clar: banii trebuie direcÅ£ionaÅ£i în primul rând spre investiÅ£ii ÅŸi locuri de muncă, ÅŸi să cheltuim atât cât producem. Iar în acest sens bugetul are următoarea prognoză pe ceea ce înseamnă susÅ£inerea investiÅ£iilor - care, repet, reprezintă conceptul central al bugetului: investiÅ£ii, investiÅ£ii ÅŸi locuri de muncă. Prin ce se susÅ£ine această afirmaÅ£ie a mea? Majorarea cheltuielilor pentru investiÅ£ii finanÅ£ate de la bugetul de stat ÅŸi din fonduri europene de la 36,1 miliarde de lei, cât avem prognozat pentru anul acesta, la 38,1 miliarde de lei în 2012. Deci, chiar dacă deficitul coboară de la 4,4% la 1,9%, România îÅŸi măreÅŸte cheltuilile cu investiÅ£iile ÅŸi locurile de muncă. Nu trebuie să fii laureat al Premiului Nobel pentru economie ca să recunoÅŸti că singura soluÅ£ie pentru a putea asigura creÅŸterea economică este aceasta: mai mulÅ£i bani pentru investiÅ£ii ÅŸi reducerea cheltuielilor cu funcÅ£ionarea statului ÅŸi păstrarea sub control a acestora. Guvernul pe care-l reprezint face din 2010 această politică ÅŸi o va menÅ£ine în continuare.
InvestiÅ£iile ÅŸi locuri de muncă vor fi susÅ£inute nu numai prin majorarea procentului de bani acordat investiÅ£iilor, ci ÅŸi prin alte două mijloace suplimentare. Care sunt acestea? 1 - garanÅ£iile de stat ÅŸi 2 - ajutoarele de stat. În privinÅ£a garanÅ£iilor de stat, avem în buget 10 miliarde de lei pentru a putea susÅ£ine prin garanÅ£ii de stat investiÅ£ii ÅŸi locuri de muncă. Aici intră inclusiv garanÅ£iile pe care le vom acorda în continuare pentru susÅ£inerea programului "Prima casă". Fac precizarea că pe lângă aceste garanÅ£ii în valoare de 10 miliarde de lei mai avem garanÅ£ii pe care le acordăm pentru susÅ£inerea mediului de afaceri prin Fondul de garantare ÅŸi contragarantare pentru IMM-uri, Fondul de garantare a creditelor pentru agricultură ÅŸi garanÅ£iile acordate prin Eximbank. Toate aceste mecanisme vin să susÅ£ină mediul de afaceri pentru a putea să depăşească această perioadă extrem de grea legată de asigurarea finanţării investiÅ£iilor private ÅŸi nu numai.
În privinÅ£a ajutoarelor de stat, sunt două componente. E componenta pe care o asigură Ministerul FinanÅ£elor - ÅŸi e vorba de 900 de milioane de lei, ajutoare de stat care se vor regăsi fie sub forma schemelor de ajutor de stat pentru investiÅ£ii care generează locuri de muncă ÅŸi atrag investiÅ£ii substanÅ£iale în economia românească, fie sub forma ajutoarelor de minimis, într-o procedură pe care deja o cunoaÅŸteÅ£i până în momentul de faţă. Cert este că aceste resurse financiare de la Ministerul FinanÅ£elor vor fi direcÅ£ionate în special spre creare de noi locuri de muncă ÅŸi spre atragere de investiÅ£ii. Acolo vor merge resursele financiare. La cele 900 de milioane de lei de la Ministerul FinanÅ£elor se adaugă cele 71 de milioane de lei de la Ministerul Economiei, care vor acoperi susÅ£inerea financiară a programelor "Kogălniceanu", adică Cadrul Kogălniceanu pentru sprijinirea IMM-urilor, programul "Start-Up" sau programul "Tinerii debutanÅ£i în afaceri", programe guvernamentale aflate în derulare ÅŸi care vor avea finanÅ£are ÅŸi în anul 2012.
Acum, de cealaltă parte, componenta salariilor ÅŸi a pensiilor. Cel mai important mesaj pe care-l dă bugetul cu privire la salarii ÅŸi pensii este următorul: salariile ÅŸi pensiile nu scad în anul 2012 ÅŸi niciun român nu va primi mai puÅ£ini bani în mână, ca salariu sau ca pensie, în anul bugetar următor. Este proiectul de buget construit pe un asemenea mecanism. În privinÅ£a mediului de afaceri, menÅ£inem neschimbate câteva componente fundamentale ale politicii statului: nu modificăm cota unică de impozitare, nu modificăm TVA, nu modificăm constribuÅ£iile de asigurări sociale, care rămân în aceleaÅŸi cadre ÅŸi limite ca ÅŸi în anul 2011.
AbsorbÅ£ia fondurilor europene reprezintă o provocare ÅŸi, în acelaÅŸi timp, un element fundamental al bugetului anului 2012. Obiectivul guvernului este obÅ£inerea a cel puÅ£in 6 miliarde de euro din fonduri europene pe ceea ce înseamnă componenta agricultură ÅŸi coeziune. Spun aici că aceste 6 miliarde de euro minim pe care ni le propunem ar veni în proporÅ£ie de 2,5 miliarde pe agricultură ÅŸi 3,5 pe fondurile de coeziune. Având în vedere această propunere, rata de absorbÅ£ie pe fonduri europene în 2012 va fi de minim 20% ÅŸi apreciem că se va situa undeva între 20-25% - repet, pornim de la un minim de 20% rată de absorbÅ£ie a fondurilor europene. Fac precizarea, de asemenea, că proiectul de buget este construit pe o inflaÅ£ie în scădere, pe un curs euro-leu aflat în echilibru, raportându-ne la 2011 - deci dacă în 2011 avem 4,24 curs mediu, pentru 2012, la fel, ne situăm pe o prognoză apropiată de aceasta, pentru a menÅ£ine sub control acest raport.
În concluzie, proiectul de buget rămâne ancorat în ceea ce înseamnă prudenţă ÅŸi responsbilitate, cu susÅ£inerea majoră a investiÅ£iilor ÅŸi a locurilor de muncă.
Pentru investiÅ£ii pot să vă dau doar câteva date generale. Din banii bugetului vor fi susÅ£inute lucrările pentru construcÅ£ia ÅŸi finalizarea în perioada 2012-2013 a celor 434 km de autostradă, a celor 1.800 km de drumuri naÅ£ionale sau a celor 263 km de variante ocolitoare. Dacă la acestea mai adăugăm investiÅ£iile de la Ministerul Dezvoltării, modernizarea ÅŸi finalizarea a 480 km de drumuri judeÅ£ene ÅŸi locale sau finalizarea a 1.400 de locuinÅ£e în regim ANL sau sisteme de alimentare cu apă pentru cel puÅ£in 788 de sate, sunt câteva elemente care vin să consacre ceea ce am spus, componenta investiÅ£iilor.
Cam acestea ar fi datele mari ale bugetului. Urmează, în detaliu, colegii mei să vă prezinte cum vor arăta cifrele pe diverse ministere sau pe diverse componente ale economiei. Câteva întrebări, vă rog.
Reporter: Ne-aţi spus că pensiile şi salariile nu scad la anul. Există posibilitatea să crească de la jumătatea anului viitor?
Emil Boc: AÅŸa cum am spus, prudenÅ£a este cuvântul de ordine. Dacă economia naÅ£ională ÅŸi dacă vremurile nu se vor înrăutăţi în UE există această posibilitate, pentru că avem posibilitatea să mergem cu deficitul până la 3% pe ESA. Repet, dacă lucrurile nu se vor înrăutăţi ÅŸi economia va permite acest lucru. Dacă încă o dată spun, n-am făcut în aceÅŸti ani o politică cu ochii la sondaje sau la anul electoral 2012, ÅŸi de aceea ÅŸi acum vreau să fiu extrem de raÅ£ional ÅŸi de prudent. Pornim cu asigurarea a ceea ce avem. Dacă lucrurile vom merge bine ÅŸi vom vedea cu toÅ£ii, va exista loc de mai bine pentru toată lumea, dar în acest moment cred că nimeni nu poate promite 100% că acest lucru se va întâmpla cu siguranţă.
Emil Boc: Există această posibilitate, urmează ca ea să fie confirmată sau infirmată de evoluÅ£iile interne ÅŸi internaÅ£ionale. Acesta este lucrul corect pe care trebuie să-l spune românilor.
Reporter: Åži dacă creÅŸterea economică va fi una favorabilă, veÅ£i fi dispus să încălcaÅ£i Legea responsabilităţii fiscale, aÅŸa cum spunea preÅŸedintele Consiliului Fiscal?
Emil Boc: Nu se va încălca din această perspectivă legea, pentru că dacă va exista această posibilitate ea se va face cu mai mult de 6 luni de zile înainte de alegeri.
Reporter: Åžtiu că sunt mai multe tăieri de la ministere - de la Interne cei mai mulÅ£i bani, de la Muncă, de la EducaÅ£ie... Vrem să ÅŸtim de unde efectiv s-au tăiat ÅŸi cum vor funcÅ£iona aceste ministere, având în vedere sumele care s-au luat de acolo ÅŸi dacă miniÅŸtrii au înÅ£eles.
Emil Boc: Aceste sume alocate au Å£inut cont de nevoile ÅŸi de spaÅ£iul bugetar pe care îl avem. Avem bani mai mulÅ£i la investiÅ£ii la Transporturi, la Mediu, dar ÅŸi la Sănătate. Au fost asigurate resurse financiare pentru funcÅ£ionarea ÅŸi a celorlalte ministere. Evident că toÅ£i ar fi avut nevoie de mai mulÅ£i bani, dar vă rog să mergeÅ£i pe piaţă ÅŸi să vedeÅ£i cât ne costă să împrumutăm niÅŸte bani astăzi, pe care să-i ducem într-un deficit mai mare. Åži cine ne-ar împrumuta astăzi bani ca să ieÅŸim din limitele de deficit pe care le-am convenit cu organismele internaÅ£ionale? Vreau să ÅŸtiÅ£i că acest lucru nu ar fi posibil ÅŸi de aceea trebuie să gestionăm cel mai bine situaÅ£ia pe care o avem în momentul de faţă, asigurând în linii mari aceleaÅŸi venituri ÅŸi cheltuieli în raport cu anul prezent, 2011, cu mici nuanÅ£e, plus sau minus, în funcÅ£ie de restructurările proiectelor europene care au loc în cadrul fiecărui minister.
Reporter: Åžtim că aÅ£i avut o discuÅ£ie cu doamna Andreescu în birou. Vrem să ÅŸtim ce decizii aÅ£i luat, având în vedere că ÅŸi ANI spune că în cel puÅ£in unul dintre cazuri este conflict de interese.
Emil Boc: Am luat decizia de revocare din funcţie a doamnei secretar general al Guvernului.
Reporter: Aveţi şi un interimar pentru Secretariatul General al Guvernului?
Emil Boc: În zilele următoare voi anunÅ£a ÅŸi acest lucru.
Reporter: O întrebare pentru premier ÅŸi pentru fostul ministru al Muncii. O treime din cheltuielile bugetare sunt pentru asistenţă socială. Noi am avut niÅŸte anchete, sunt familii care locuiesc în adevărate palate cu turnuri, cu maÅŸini pe care nici dvs nu vi le-aÅ£i permite ÅŸi care se duc ÅŸi obÅ£in ajutoare de încălzire, tot felul de lucruri. Poate face guvernul ceva?
Emil Boc: Procesul care vizează controlul modalităţii de acordare a ajutoarelor sociale va continua. El a adus deja la bugetul de stat economii semnificative ÅŸi el va merge în continuare, pentru că, aÅŸa cum am spus, protecÅ£ia socială trebuie să fie ÅŸi să rămână una activă, adică orientată, direcÅ£ionată ÅŸi focalizată pe cei care au cu adevărat nevoie. Aceia vor fi în continuare cei care vor primi din partea statului sprijin financiar ÅŸi, evident, eliminarea abuzurilor care din nefericire s-au perpetuat în ultimii 20 de ani în această materie.
Reporter: PuteÅ£i să confirmaÅ£i că urmează disponibilizări în sectorul bugetar?
Emil Boc: În privinÅ£a sectorului bugetar, astăzi, România are în jur de 1.200.000, mai precis, 1.206.000 de bugetari. În anul 2012, politica în domeniul bugetarilor este cea pe care o cunoaÅŸteÅ£i ÅŸi anume în principiu, se urmează politica ocupării unui singur post din ÅŸapte ÅŸi, în acest context, procesul de disponibilizare în forma aceasta naturală va continua, odată, ÅŸi cu finalizarea proceselor de restructurare care mai sunt în curs la unele ministere.
Reporter: Deci confirmaţi sau nu cifra de 120.000 pe care a anunţat-o preşedintele Traian Băsescu?
Emil Boc: PreÅŸedintele a făcut o precizare foarte clară într-o emisiune aseară, la B1, spunând foarte clar că nu e vorba "expresis verbis" de 120.000 de salariaÅ£i efectiv care trebuie să plece mâine din sistem, e vorba de parcurgerea procedurilor legale anunÅ£ate de guvern ÅŸi anume ocuparea unui singur post din ÅŸapte ÅŸi finalizarea proceselor de restructurare la ministerele care încă nu au finalizat acest demers.
Reporter: Åži în privinÅ£a doamnei Andreescu, aÅ£i spus că aÅ£i revocat-o. Ne puteÅ£i detalia care sunt motivele care v-au condus la această decizie?
Emil Boc: Este o decizie administrativă ÅŸi doamna Andreescu ÅŸi autorităţile abilitate, în speţă ANI, vor face precizările necesare.
Reporter: Dvs de la ANI aÅ£i primit vreo informare în privinÅ£a...?
Emil Boc: Nu.
Reporter: Şi pe ce vă bazaţi decizia?
Emil Boc: Ca pe o decizie a primului-ministru.
Reporter: Păi dacă nu aveţi informare de la ANI, atunci...?
Emil Boc: V-am făcut precizarea încă din start că e vorba de o decizie suverană, desemnarea ÅŸi revocarea secretarului general al guvernului este un atribut exclusiv al primului-ministru.
Reporter: Acum câteva zile spuneaÅ£i că e nevoie doar ca doamna Andreescu să facă câteva precizări suplimentare.
Emil Boc: Åži sunt necesare în continuare aceste precizări.
Ioana Muntean: Dacă mai aveÅ£i întrebări referitoare la buget?
Reporter: Domnule prim-ministru, vă cer scuze, eu aÅŸ vrea să insist doar cu o singură întrebare.
Emil Boc: Vă rog.
Reporter: Sunteţi prim-ministru, sunteţi şi preşedinte al PDL. Au fost şi declaraţii ale liderilor PDL...
Emil Boc: Aş vrea ca problemele de partid să le discutăm la Modrogan 22, Modrogan 1 sau la BPN, luni.
Reporter: Mă depărtez de partid. Au fost şi declaraţii ale liderilor şi revin la guvern. Această decizie de revocare se bazează pe faptul că poate, de exemplu, Daniela Andreescu nu a avut explicaţii mulţumitoare vizavi de un scandal pe care nu putem să-l negăm că ar exista.
Emil Boc: V-am precizat, cred, în răspunsul anterior suficient de mult pentru a acoperi întrebarea dvs.
Reporter: O întrebare legată de data aceasta de ministrul de interne Traian IgaÅŸ. PreÅŸedintele Traian Băsescu a declarat ieri că nu este mulÅ£umit de stadiul reformei din Ministerul de Interne. Dvs cum caracterizaÅ£i ÅŸi sunteÅ£i mulÅ£umit sau nu de activitatea depusă de ministrul Traian IgaÅŸ?
Emil Boc: În luna decembrie vom avea inclusiv la nivelul CSAT o analiză cu privire la procesul de restructurare, inclusiv din Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor, ÅŸi acolo este locul unde discutăm aceste aspecte.
Reporter: Sunteţi sau nu mulţumit?
Emil Boc: Lucrurile evoluează într-o direcÅ£ie pe care am stabilit-o în guvern, aceea de a putea avea mai mulÅ£i poliÅ£iÅŸti în stradă care să asigure siguranÅ£a publică, dar în acelaÅŸi timp ÅŸi de restrângere a numărului de persoane, în concordanţă cu exigenÅ£ele bugetului. Analiza finală, evident, o facem împreună cu autorităţile statului, ÅŸi nu în presă.
Reporter: Deci nu aveţi nimic să-i reproşaţi?
Emil Boc: Cred că v-am răspuns suficient de detaliat la întrebarea dvs.
Vă mulţumesc, vă doresc o seară plăcută.