Ioana Muntean

Primul-ministru vă va vorbi despre cele mai importante decizii luate astăzi în ÅŸedinÅ£a de Guvern ÅŸi despre Raportul Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare ÅŸi Verificare, dar ÅŸi despre alte subiecte. Vă rog.

Emil Boc
Prima referire aş face-o cu privire la Raportul pe Justiţie al Comisiei Europene.
Acest raport pe JustiÅ£ie este unul echilibrat ÅŸi realist ÅŸi care are două veÅŸti bune pentru România. Prima veste este că nu se activează clauza de salvgardare pe JustiÅ£ie. Asta înseamnă că cetăţenii români vor putea avea parte de sentinÅ£e judecătoreÅŸti emise de autorităţile române ÅŸi recunoscute în întreaga Uniune Europeană.
Dacă s-ar fi activat clauza de salvgardare riscul major era acela că toate sentinÅ£ele, de la cele civile la cele comerciale, nu ar fi fost recunoscute în afara spaÅ£iului românesc. Pentru cetăţenii României este această veste bună că o sentinţă pronunÅ£ată de o instanţă din România are valabilitate peste tot în Uniunea Europeană.
Cea de a doua veste bună se referă la faptul că Raportul nu este însoÅ£it de vreo sancÅ£iune împotriva României. Åži mă refer aici, în special, la vreo sancÅ£iune financiară, prin pierderea unor fonduri europene sau de altă natură.
În esenţă, CE a remarcat progresele pe care le-am făcut cel puÅ£in începând cu luna februarie, de la data ultimului raport când se constatase o stagnare a progreselor de reformă în domeniul JustiÅ£iei.
Raportul pe JustiÅ£ie menÅ£ine în continuare Mecanismul de Cooperare ÅŸi Verificare pe JustiÅ£ie. România încă mai are de îndeplinit niÅŸte obiective ÅŸi care sunt la îndemâna noastră, pentru a fi cu adevărat un stat membru cu drepturi depline din toate punctele de vedere în Uniunea Europeană.
Pentru aceasta am solicitat membrilor Guvernului cu competenÅ£e în domeniu -ministrul JustiÅ£iei, MAI, MAE, DAE - să pregătească până pe data de 14 august un Plan de AcÅ£iune care să vizeze realizarea măsurilor pe care le recomandă Raportul CE. Aceste măsuri care trebuie concretrizate punctual se referă la:
1. Pregătirea intrării în vigoare a celor două Coduri aprobate de Parlament ÅŸi a celor două Coduri de procedură care sunt încă în procedură parlamentară.
2. Pregătirea ÅŸi întărirea capacităţii resurselor umane în domeniul JustiÅ£iei.
3. Continuarea aplicării măsurilor adecvate în ceea ce priveÅŸte unificarea jurisprudenÅ£ei.
4. Stabilitatea şi funcţionalitatea cadrului legal pentru combaterea corupţiei.
5. A se continua punerea în aplicarea a strategiilor locale de combatere a corupÅ£iei.
Cu alte cuvinte, ne luăm foarte în serios ceea ce mai avem de făcut. Considerăm că ceea ce s-a făcut a fost apreciat de către Comisia Europeană.
Åži nu în ultimul rând, facem apel la toate partidele din România pentru a găsi consensul politic necesar continuării reformelor ÅŸi a luptei împotriva corupÅ£iei. Cred că avem nevoie în continuare de dovezi foarte ferme ÅŸi clare din partea factorului politic, că în această Å£ară nimeni nu este mai presus de lege. Iar din acest punct de vedere, Guvernul va susÅ£ine ÅŸi va pregăti actele normative pentru ca un asemenea demers să fie susÅ£inut aÅŸteptându-ne ca ÅŸi ceilalÅ£i actori politici, partide ÅŸi Parlament, să pună ca prioritate în activitatea lor respectarea acestui principiu potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege.
În al doilea rând, am discutat despre cazul Universităţii "Spiru Haret".
Punctul de vedere al Guvernului ÅŸi a primului-ministru, implicit, cu privire la cazul Universităţii "Spiru Haret" este următorul: în privinÅ£a diplomelor care au fost emise până la momentul de faţă am solicitat ministrului EducaÅ£iei să prezinte în faÅ£a Guvernului un raport exact ÅŸi precis al situaÅ£iei pe care a găsit-o ÅŸi o găseÅŸte la Universitatea "Spiru Haret", pe categorii de specialităţi ÅŸi diplome raportându-ne la cadrul legal existent ÅŸi bazându-se pe această investigaÅ£ie să propună Guvernului soluÅ£iile legale.
Cu privire la viitor. Ce se întâmplă de astăzi înainte pentru toate acele situaÅ£ii care ar putea intra sub incidenÅ£a exemplului Universităţii "Spiru Haret". SoluÅ£ia Guvernului este adoptarea pachetului de legi pe EducaÅ£ie prin asumarea răspunderii în faÅ£a Parlamentului.
Pentru aceasta am convenit ca, până în data de 14 august, pachetul de legi care a fost elaborat ÅŸi de Comisia Miclea, în coroborare cu ceea ce ministrul EducaÅ£iei are în pregătire la minister, să pregătească toate actele legale care intră în acest pachet al EducaÅ£iei pentru ca până în 14 august să fie finalizate.
În cadrul acestui demers, urmând exemplul de la Pactul NaÅ£ional pentru EducaÅ£ie, vom solicita tuturor partidelor politice care au semnat Pactul NaÅ£ional pentru EducaÅ£ie să îÅŸi nominalizeze experÅ£ii din partea partidelor politice care să lucreze alături de ministrul EducaÅ£iei, de cei care au elaborat raportul comisiei Miclea pentru a pune pe masa Guvernului ÅŸi apoi pe masa Parlamentului cel mai bun pachet legislativ pe EducaÅ£ie posibil care să prevină asemenea situaÅ£ii pentru viitor.
Vreau să menÅ£ionez faptul că aÅŸa cum a fost prezentat încă din luna aprilie acest pachet legislativ el conÅ£ine soluÅ£iile pentru asemenea situaÅ£ii precum cele ivite la Universitatea " Spiru Haret ". Iar aceste soluÅ£ii sunt foarte clare ÅŸi simple.
1. Ierarhizarea universităţilor ÅŸi a programelor de studii astfel încât orice doritor, orice cetăţean al României care doreÅŸte să se înscrie la o universitate să ÅŸtie din start dacă universitatea este acreditată, dacă diploma îi este recunoscută, dacă programul de studiu sau de masterat este recunoscut ÅŸi în consecinţă, dacă banii pe care îi investeÅŸte merită sau, dacă este la facultate de stat, poate să beneficieze de avantajele învăţământului gratuit.
În al doilea rând, acest pachet de legi conÅ£ine sancÅ£iuni exprese pentru depăşirea limitelor autonomiei universitare. Autonomia universitară este garantată de ConstituÅ£ie, dar utilizarea abuzivă a autonomiei universitare trebuie să fie sancÅ£ionată. Pentru aceasta, pachetul de legi pe care îl avem ÅŸi care va fi dezbătut aÅŸa cum am spus în continuare conÅ£ine sancÅ£iuni foarte precise: desfiinÅ£area prin lege a acelei universităţi sau a acelui program care nu respectă condiÅ£iile de acreditare ÅŸi nu prezintă opiniei publice prin instituÅ£iile de acreditare recunoscute de lege datele necesare pentru a avea în faţă oameni informaÅ£i care se înscriu în procesul educaÅ£ional.
Sunt ÅŸi sancÅ£iuni de natură administrativă pe linia universităţilor care nu respectă aceste programe, astfel încât în România, după adoptarea acestui pachet de legi pe EducaÅ£ie, fiecare cetăţean care doreÅŸte să urmeze o universitate să ÅŸtie că diploma pe care el o va primi nu va fi pusă niciodată sub semnul întrebării, nu va avea nici o problemă să o utilizeze în Å£ară sau în străinătate.
Credem că aceste măsuri trebuie luate ferm ÅŸi că, chiar dacă suntem într-o perioadă de criză, cu dificultăţi această criză nu trebuie să fie o scuză pentru a nu face reformele necesare societăţii româneÅŸti. Iar printre aceste necesităţi se află ÅŸi reforma din domeniul educaÅ£ional.
Cazul " Spiru Haret " ne arată încă o dată că dacă nu luăm la timp aceste măsuri ele se pot multiplica cu consecinÅ£e extrem de dăunătoare pentru cetăţenii României ÅŸi pentru încrederea în sistemul educaÅ£ional românesc.
Avem nevoie de performanţă. Pentru performanţă avem nevoie de reguli clare care trebuie să fie respectate de către toţi, indiferent despre cine este vorba şi indiferent de cine ar preda la o facultate sau alta.
Al treilea subiect pe care vreau să îl menÅ£ionez se referă la faptul că am adoptat astăzi un proiect de lege care va fi înaintat spre dezbatere, la Parlament, pentru reducerea cu 20 la sută a personalului din Cabinetul demnitarului.
Am anunÅ£at încă de săptămâna trecută acest lucru. Astăzi l-am concretizat în proiect de lege, care este trimis, spre aprobare, la Parlament. Vreau să amintesc faptul că, în ceea ce priveÅŸte structurile subordonate Guvernului, primul-ministru, miniÅŸtrii, secretarii de stat, ÅŸefii de agenÅ£ii - aceÅŸtia au termen până la 1 august să opereze reducerea cu 20 la sută a personalului din Cabinetul demnitarului. De la 16 la 13 - în cabinetul ministrului, de la 6 la 5 - la secretarul de stat, de la 5 la 4 - în celelalte structuri ale agenÅ£iilor guvernamentale.
Åži, repet, proiectul de lege va fi dezbătut în procedură de urgenţă, pentru ca el să poată fi aplicat ÅŸi la nivelul structurilor locale asupra cărora nu avem, evident, autoritate politică, avem normă de recomandare. Dar, proiectul de lege, după aprobarea lui, va deveni obligatoriu ÅŸi pentru autorităţile locale.
Trei întrebări, dacă sunt. Colega mea vă va da detalii ÅŸi despre restul subiectelor, nu puÅ£ine, discutate în ÅŸedinÅ£a de guvern.

Reporter: Domnule prim-ministru, am o întrebare punctuală. Câte agenÅ£ii guvernamentale există în acest moment? Pentru că vorbim de restructurarea lor. Câte sunt?
Emil Boc: Am făcut o analiză, ÅŸi astăzi, foarte amănunÅ£ită a agenÅ£iilor guvernamentale. Vreau să ÅŸtiÅ£i că lucrăm pe trei paliere: desfiinÅ£area lor, trecerea în subordinea ministerelor sau comasarea lor, ÅŸi reducerea numărului de personal. Este o analiză foarte dură. Este, din nou, o măsură pe care nimeni nu a avut curajul să o ia în aceÅŸti ani de după RevoluÅ£ie. Vă asigur că, aÅŸa cum am spus, în luna august aveÅ£i pe masă proiectul de restructurare, global, al agenÅ£iilor guvernamentale, printr-o tăiere la sânge a acelora care sunt neperformante. Vă rog să-mi permiteÅ£i, având în vedere că această analiză, este în curs, să nu venim cu bucăţele, că astăzi am mai desfiinÅ£at o agenÅ£ie, am mai comasat una, am mai trecut-o în subordinea ministerelor, desfiinÅ£ând baza ei ÅŸi lăsând ceea ce este funcÅ£ional. Vreau să vă dau un exemplu: aÅŸa cum a fost desfiinÅ£ată Cancelaria Primului Ministru, ÅŸi se arată că poate funcÅ£iona foarte bine structura Guvernului, prin Secretariatul General al Guvernului, aÅŸa, foarte multe agenÅ£ii vor fi desfiinÅ£ate, unele atribuÅ£ii vor fi preluate de ministere, ÅŸi se va putea continua activitatea administrativă în România. Dar repet, vă rog să ne permiteÅ£i ca această analiză să fie făcută global, atunci când o prestăm în faÅ£a opiniei publice.

Reporter: Domnule prim-ministru, este vorba de un număr al agenÅ£iilor guvernamentale. Câte există în România? AÅ£i spus că le-aÅ£i inventariat.
Emil Boc: Repet. Toate aceste lucruri se află în analiză, la echipă, ÅŸi veÅ£i vedea. PuteÅ£i să constaÅ£i acest lucru ÅŸi dumneavoastră, din analizele pe care le-am făcut până în momentul de faţă. Åži din momentul în care vom veni cu ele în faÅ£a dumneavoastră.

Reporter: Legat de " Prima Casă ". A fost astăzi luată vreo decizie? S-au modificat normele? În funcÅ£ie de ce aÅ£i discutat ieri cu bancherii.
Emil Boc: Da. A fost pregătit cadrul legal, astfel încât ÅŸi constructorii imobiliari, care au construit locuinÅ£e pe credite ipotecare, să poată intra în programul "Prima Casă", pe baza solicitărilor pe care le-au avut în discuÅ£iile noastre. Pot să vă spun că nu mai există nici un fel de barieră, de nici un fel de natură, pentru ca astăzi să-Å£i poÅ£i construi o casă de la zero, beneficiind de o garanÅ£ie guvernamentală de 60.000 de euro. Să-Å£i cumperi o casă care este la roÅŸu, nefinalizată, ÅŸi să primeÅŸti o garanÅ£ie de la stat de 60.000 de euro. Să-Å£i cumperi o locuinţă finalizată, fie ipotecată, fie neipotecată de către constructor, astfel încât să intri în posesia acesteia. Toate aceste nuanÅ£e ÅŸi lucruri care au apărut pe parcursul procedurilor, invocate de către bănci, practic sunt rezolvate, din acest moment nemaiexistând nici un fel de impediment.
Reporter: În legătură cu OrdonanÅ£a 75, care a creat un pic de vâlvă între primarii ÅŸi ÅŸefii de consilii judeÅ£ene. S-a mai discutat acest lucru?
Emil Boc: Am mandatat ministerul Finanţelor să vină cu soluţia legală pe baza solicitării pe care au făcut-o. Urmează să vină miercurea viitoare cu o soluţie legală. Vă mulţumesc.

Ioana Muntean:
Astăzi au continuat consultările Guvernului cu autorităţile locale. Au venit astăzi, în ÅŸedinÅ£a Guvernului, reprezentanÅ£i ai administraÅ£iei locale din BraÅŸov ÅŸi Bacău. AceÅŸtia au prezentat membrilor Cabinetului dificultăţile pe care le au în implementarea proiectelor cu finanÅ£are naÅ£ională ÅŸi europeană. Încă o dată s-a dovedit astăzi că un dialog deschis reuÅŸeÅŸte să rezolve multe probleme.
Ce s-a constatat în urma discuÅ£iilor cu autorităţile locale. Există probleme comune semnalate de autorităţi din mai multe judeÅ£e, aduse în atenÅ£ia Guvernului, atât ca urmare a participării acestora la începutul ÅŸedinÅ£elor de Guvern, cât ÅŸi în timpul deplasărilor în teritoriu ale primului-ministru.
Datoriile acumulate în timp de CET-uri reprezintă una dintre problemele pe care o întâmpină majoritatea administraÅ£iilor locale. La nivelul Guvernului s-a discutat astăzi această problemă ÅŸi va fi luată o decizie care să ducă la rezolvarea acestei situaÅ£ii.
O altă problemă comună semnalată de autorităţile judeÅ£ene, inclusiv de BraÅŸov ÅŸi Bacău, se referă la deschiderea concomitentă la nivel naÅ£ional a peste 4.000 de ÅŸantiere pentru reparaÅ£ia sau construirea unor obiective din domeniul educaÅ£iei. Lucrările au fost începute în timpul fostei guvernări, cu promisiunea că vor fi finanÅ£ate, fără însă a fi alocate sumele necesare. În această chestiune, primul-ministru Emil Boc a cerut ministrului EducaÅ£iei, să fie realizată o inventariere a acestor lucrări, care să precizeze în ce stadiu de execuÅ£ie se află.
La nivelul Guvernului se va face o prioritizare a acestor obiective, astfel încât să fie susÅ£inute financiar cu întâietate obiectivele aflate într-un stadiu avansat de execuÅ£ie. Scopul Executivului este ca la începutul anului ÅŸcolar să fie finalizat un număr cât mai mare de unităţi ÅŸcolare.
Într-o altă ordine de idei, Executivul a aprobat astăzi un set de 7 hotărâri de Guvern, care are scopul de a contribui la dezvoltarea ÅŸi modernizarea infrastructurii de transport ÅŸi a infrastructurii de alimentare cu apă. O parte a acestor acte normative au în vedere asigurarea terenurilor necesare pentru realizarea proiectelor de infrastructură, iar alte hotărâri de Guvern privesc adoptarea indicatorilor tehnico-economici, practic, a soluÅ£iilor tehnice pentru lucrările de construcÅ£ie. De asemenea, Executivul a aprobat deschiderea a 10 obiective de realizare a unor proiecte de alimentare cu apă ÅŸi canalizare.
Am să le iau pe rând. Printr-o hotărâre de Guvern, Executivul a decis darea în administrarea Ministerului Transporturilor ÅŸi Infrastructurii a unei suprafeÅ£e totale de 10.841 metri pătraÅ£i, suprafaţă trecută în domeniul public al statului, în vederea finalizării variantei de ocolire Deva ÅŸi Orăştie la profil de autostradă. Realizarea acestei lucrări este condiÅ£ionată de darea în administrarea ministerului a suprafeÅ£ei de teren necesare.
Printr-un alt act normativ, Guvernul a hotărât darea în administrarea aceluiaÅŸi minister a unei suprafeÅ£e totale de 10.602 metri pătraÅ£i, teren necesar finalizării variantei de ocolire a municipiului Arad.
Cele două proiecte sunt vitale pentru fluidizarea circulaÅ£iei în oraÅŸele Deva, Orăştie ÅŸi Arad, precum ÅŸi pentru zona respectivă.
AÅŸ dori să subliniez faptul că suprafeÅ£ele de teren care urmează să fie date în administrare nu fac obiectul unor contracte de concesiune, al unor cereri de retrocedare sau restituire ÅŸi nici al altor litigii aflate pe rolul instanÅ£elor judecătoreÅŸti.
În ceea ce priveÅŸte proiectele de alimentare cu apă ÅŸi canalizare, Guvernul a aprobat realizarea a 10 obiective de investiÅ£ii din cadrul Proiectului „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă ÅŸi canalizare, a staÅ£iilor de tratare a apei potabile ÅŸi staÅ£iilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaÅ£ie de până la 50.000 de locuitori”.
Cele 10 obiective vizează îmbunătăţirea, reabilitarea sau realizarea proiectelor de alimentare cu apă sau canalizare în zece localităţi din judeÅ£ele Bihor, BistriÅ£a-Năsăud, ConstanÅ£a, DâmboviÅ£a, Gorj, MureÅŸ ÅŸi Tulcea.
InvestiÅ£iile sunt derulate de Ministerul Dezvoltării Regionale ÅŸi LocuinÅ£ei, în calitate de coordonator, prin intermediul Companiei NaÅ£ionale de InvestiÅ£ii în calitate de AgenÅ£ie de Implementare a Proiectului.
FinanÅ£area obiectivelor se face din credite externe de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaÅ£ie, din bugetul local, precum ÅŸi din alte surse legal constituite, conform programelor de investiÅ£ii publice.
Tot în ÅŸedinÅ£a de astăzi, Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru patru obiective importante. Astfel, au fost aprobaÅ£i indicatorii reactualizaÅ£i ai obiectivului „Dezvoltarea ÅŸi modernizarea Aeroportului InternaÅ£ional BucureÅŸti – Otopeni”. Scopul actului normativ adoptat astăzi este acela de a reglementa condiÅ£iile de continuare ÅŸi finanÅ£are a obiectivului de investiÅ£ii, corelate cu actualizarea indicatorilor tehnico-economici. Sursele de finanÅ£are vor fi asigurate din sursele proprii ale companiei ÅŸi din credite bancare externe ÅŸi interne. Dezvoltarea aeroportului va avea ÅŸi un important impact social. Se estimează că vor fi create 5.850 de noi locuri de muncă, atât pe perioada derulării programului de investiÅ£ii, cât ÅŸi ulterior.
Celelalte 3 hotărâri de Guvern adoptate vizează următoarele obiective de investiÅ£ii: Podul rutier al Canalului Dunăre-Marea Neagră, Digul din Portul ConstanÅ£a ÅŸi reabilitarea drumului judeÅ£ean Deva-Oradea. Vă mulÅ£umesc