Ioana Muntean: Vă mulÅ£umim că participaÅ£i la briefingul nostru de presă. ÅžedinÅ£a de Guvern s-a încheiat. Primul-ministru Emil Boc ÅŸi ministrul EducaÅ£iei Daniel Funeriu vă vor prezenta cele mai importante puncte aflate pe agenda de lucru a Executivului astăzi, urmând să vă detaliez ÅŸi eu alte acte normative adoptate.

Emil Boc: Bună seara tuturor. Am încheiat ÅŸedinÅ£a de Guvern de astăzi, de la IaÅŸi, prima ÅŸedinţă de Guvern după 1989 care se Å£ine la IaÅŸi. MulÅ£umim gazdelor noastre, atât Universităţii Alexandru Ioan Cuza, cât ÅŸi autorităţilor locale pentru modul în care au sprijinit organizarea acestei ÅŸedinÅ£e de Guvern.
În primul rând, aÅŸ vrea să spun că astăzi, prin proiectele semnate pe fonduri europene ÅŸi pe baza memorandumului adoptat în Guvern, s-au aprobat, pentru judeÅ£ul IaÅŸi ÅŸi Moldova, proiecte în valoare de 185 de milioane de euro, bani europeni ÅŸi bani de la bugetul de stat. O sumă extrem de importantă care are rolul de a moderniza infrastructura din transport, din turism din mediu ÅŸi nu numai, din judeÅ£ul IaÅŸi ÅŸi din Moldova. Cea mai mare parte a banilor, evident, sunt bani europeni, iar atragerea imediată a acestora prin organizarea licitaÅ£iilor constituie un pas decisiv pentru ajuta România să treacă această perioadă de recesiune.
În al doilea rând, tot în cadrul ÅŸedinÅ£ei de astăzi, Guvernul României a aprobat memorandumul care vizează acordarea Republicii Moldova a unui ajutor financiar nerambursabil de 100 de milioane de euro. Domeniile în care va fi utilizat acest ajutor nerambursabil vizează infrastructura de transport ÅŸi unităţile de învăţământ. Urmează ca, în perioada următoare, în urma aprobării de către Guvern a acestui ajutor nerambursabil pentru Republica Moldova, ministerele de resort să opereze efectiv acest acord nerambursabil. MenÅ£ionez faptul că această sumă de 100 de milioane de euro nerambursabilă va fi aplicabilă pe o perioadă de 4 ani de zile, începând cu 2010.
În al treilea rând, aÅŸ face menÅ£iunea că astăzi, aÅŸa cum am promis, am suplimentat resursele financiare pentru Programul Rabla. Am suplimentat cu 195 de milioane de lei, astfel încât alte 50.000 de vouchere să poată fi date acelora care vin să predea maÅŸini vechi la centrele autorizate. Spun aceasta pentru a-i liniÅŸti pe toÅ£i românii, spunându-le că programul merge mai departe, există resurse financiare ÅŸi toÅ£i cei care doresc să apeleze la acest program pot să o facă în continuare. Vreau, de asemenea, să vă informez că, potrivit datelor pe care Ministerul Mediului le are ÅŸi ni le-a comunicat în cadrul ÅŸedinÅ£ei de Guvern, sunt deja în procedură de achiziÅ£ionare aproximativ 4000 de maÅŸini noi. În urma faptului că deja au ajuns 12.000 de vouchere la unităţi care vând maÅŸini ÅŸi 63% dintre maÅŸinile pentru care se solicită achiziÅ£ionarea sunt maÅŸini autohtone, maÅŸini româneÅŸti. Deci iată că efectul pe care l-am scontat, acela de a genera ÅŸi pe orizontală susÅ£ine activităţi industriale, locuri de muncă. Acest lucru se întâmplă. AÅŸa cum am spus, 4000 de maÅŸini noi sunt deja în procedură de achiziÅ£ionare, evident, urmând parcurgerea procedurilor necesare pentru cumpărarea unei maÅŸini.
Acum aÅŸ face o menÅ£iune, la sfârÅŸitul intervenÅ£iei mele, cu privire la proiectul Legii EducaÅ£iei NaÅ£ionale. Poate nu era un loc - aÅŸa cum am spus ÅŸi la începutul ÅŸedinÅ£ei de Guvern - mai potrivit în România pentru a discuta Legea EducaÅ£iei NaÅ£ionale decât acest templu academic al României, care este universitatea Alexandru Ioan Cuza din IaÅŸi, un loc propice pentru a avea o dezbatere pe un proiect de lege extrem de important care vizează viitorul educaÅ£iei româneÅŸti. Proiectul Legii EducaÅ£iei NaÅ£ionale a fost discutat astăzi ÅŸi aprobat în primă lectură, urmând ca el să intre, timp de 2 săptămâni, în dezbatere publică. După finalizarea dezbaterii publice se va întoarce în Guvern pentru forma finală, care va fi trimisă spre aprobare Parlamentului.
Legea EducaÅ£iei NaÅ£ionale are, ca punct de pornire în elaborarea ÅŸi susÅ£inerea ei, Pactul NaÅ£ional pentru EducaÅ£ie semnat de toate partidele politice parlamentare ÅŸi de 22 de organizaÅ£ii nonguvernamentale reprezentative. De asemenea, Legea EducaÅ£iei NaÅ£ionale are la bază Strategia educaÅ£iei ÅŸi cercetare pentru societatea cunoaÅŸterii, strategie semnată de sindicatele reprezentative ale cadrelor didactice. La baza elaborării ÅŸi fundamentării legii a stat un proces coerent de analiză ÅŸtiinÅ£ifică riguroasă, dar ÅŸi de consultare cu cadre didactice, cu profesori, cu structuri neguvernamentale. Vă reamintesc faptul că acest proiect de lege a făcut obiectul unor multiple dezbateri ÅŸi pe parcursul anului 2009. În urma deciziei CurÅ£ii ConstituÅ£ionale, am reevaluat acest proiect al legii educaÅ£iei naÅ£ionale, pe care astăzi îl supunem, din nou, parcursului public în vederea adoptării lui de către Parlament.
Eu o să mă refer doar la câteva aspecte ale acestui proiect major al Guvernului României, urmând ca domnul ministru Funeriu să vă dea mai multe date ÅŸi să vă răspundă la întrebările dumneavoastră punctuale pe această temă.
În privinÅ£a învăţământului preuniversitar, aÅŸ face doar menÅ£iunea că, prin noua lege a educaÅ£iei naÅ£ionale, grupa pregătitoare devine obligatorie ÅŸi va purta denumire de clasă pregătitoare. În acest context, învăţământul obligatoriu este de 10 clase, clasa pregătitoare, plus 9 clase. Acest învăţământ obligatoriu se încheie cu o evaluare naÅ£ională transcurriculară. Până acum, încheiai clasa a 8-a, dădeai un examen de trecere în clasa a 9-a, iar la sfârÅŸitul învăţământului obligatoriu nu mai susÅ£ineai nici un fel de examen. Acum, practic, se corelează logic, în sistemul educaÅ£ional, ÅŸi sistemul de examinare: ai terminat ciclul obligatoriu, dai un examen transcurricular cu certificate aferente, ÅŸi care îÅ£i dovedeÅŸte un anumit nivel de competenţă. Mai dai un examen la sfârÅŸitul ciclului liceal obligatoriu transcurricular la nivel naÅ£ional, ÅŸi are o coerenţă întregul nostru sistem educaÅ£ional. Ce înseamnă această evaluare transcurriculară? Adică nu se mai dă un examen pe discipline separate ÅŸi copiii învaţă acum numai la disciplinele la care urmează a face obiectul examinării. Se dă o evaluare transcurriculară, adică din mai multe discipline, iar scopul acestei evaluări este să evalueze competenÅ£ele elevului, capacitatea lui de a se descurca în viaţă. Nu scopul imediat de a reproduce niÅŸte informaÅ£ii. Deci, din perspectiva noastră, este o mutaÅ£ie fundamentală a modului în care este abordată educaÅ£ia ÅŸi evaluarea. În al doilea rând, curriculumul, adică ceea ce învaţă copii noÅŸtri, este centrat pe cele 8 competenÅ£e-cheie recunoscute la nivelul UE. Este un curriculum competent, un curriculum care este centrat pe competenÅ£e ÅŸi nu pe informaÅ£ii, pe memorare - exclus, închidem faza aceasta în România, în care făceam un curriculum doar să adunăm foarte multe informaÅ£ii ÅŸi să-l verificăm pe copil dacă le-a reÅ£inut sau nu.
Evaluarea ÅŸi curriculumul va fi bazat pe formarea de competenţă – este, iarăşi, o mutare radicală, substanÅ£ială, în ceea ce înseamnă modul în care vor învăţa copiii noÅŸtri. Actuala programă, adică ceea ce învaţă un copil la o disciplină, este supraîncărcată în momentul de faţă, sunt prea multe informaÅ£ii. De aceea, prin noua lege a educaÅ£iei naÅ£ionale, actuala programă supraîncărcată va fi redusă cu aproximativ 25%. Vor fi eliminate acele date care nu sunt necesare, acele informaÅ£ii puse acolo numai de dragul informaÅ£iei, numai de dragul de a putea să avem ce să examinăm la un copil prin memorare ÅŸi reproducere automată. Vor fi lăsate elemente esenÅ£iale bazate pe competenÅ£e în formarea elevului.
În al doilea rând, profesorii vor avea la dispoziÅ£ie 25% din timpul alocat predării unei discipline pentru a adapta predarea în funcÅ£ie de caracteristicile copilului. Din nou, pe de-o parte, se desÅ£eleneÅŸte programa de învăţământ, ceea ce se predă la o anumită disciplină cu 25%. În predare, profesorul are 25% din timp la dispoziÅ£ie să-ÅŸi adapteze predarea în funcÅ£ie de particularităţile elevului, cu cel mai bun să profeseze un nivel avansat, cu cel mai slab, să poată face standardelor obligatorii cerute de lege. Este ÅŸi un criteriu suplimentar pe baza căruia vor putea fi evaluate cadre didactice, pentru că, din moment ce i-ai dat la dispoziÅ£ie ÅŸi un timp să-ÅŸi moduleze predarea în funcÅ£ie de caracteristicile elevului, se va putea urmări ÅŸi ce progrese a făcut în timp elevul. De asemenea, se reduce numărul maxim de ore de curs pe săptămână - o mutaÅ£ie extrem de importantă ÅŸi radicală. Copiii noÅŸtri, astăzi, aleargă ca niÅŸte roboÅ£ei, din nefericire, de acasă la ÅŸcoală, de la ÅŸcoală, acasă, să-ÅŸi facă temele ÅŸi din nou la ÅŸcoală, fără să aibă nici un interval de timp nici pentru ei, nici pentru familie. 6-7 ore - depinde de ciclul de ÅŸcoală -după care, acasă, 3-4 ore să-ÅŸi facă temele, ÅŸi, obosiÅ£i, o iau, a doua zi, de la capăt, din dorinÅ£a noastră de a le pune în cap cât mai multe informaÅ£ii. Trebuie să încetăm cu asemenea modalitate de a lucra cu copiii noÅŸtri.
De aceea, în învăţământul primar, va scădea numărul maxim de ore, de la o medie de 25 de ore, se va ajunge la o medie de 20. În învăţământul gimnazial, de la o medie de 30 de ore, se va ajunge la o medie de 25 de ore. AtenÅ£ie! Asta nu înseamnă că vom trimite copiii în stradă sau în găşti de cartier sau să-i încurajăm spre acÅ£iuni violente.
Vine compensaÅ£ia majoră a programului Åžcoală după ÅŸcoală. Asta ce înseamnă: da, îi diminuăm numărul de ore copilului în clasă, dar îl menÅ£inem în cadrul programului Åžcoală după ÅŸcoală, în care îÅŸi pregăteÅŸte temele pentru a doua zi. Practic, în momentul în care a plecat acasă, pleacă cu temele făcute, că o fi ora patru, că o fi ora cinci, depinde de profil. Pleacă acasă, unde ÅŸi familia îl primeÅŸte - ÅŸi-a încheiat activitatea de muncă, are temele făcute ÅŸi mai are timp, după amiază, să facă activităţi extraÅŸcolare, acÅ£iuni sportive sau alte lucruri, împreună cu familia. Åži are ÅŸi un timp personal de reflecÅ£ie, pe care acum l-am omorât, l-am terminat. Ce înseamnă asta pentru cadrele didactice? Nu înseamnă că ele, automat, pleacă în ÅŸomaj. Nu. Cadrele didactice vor fi prinse în programul de pregătire Åžcoală după ÅŸcoală. De ce? Pentru că domnul ministru a avut grijă ca, în cadrul normei didactice, în cadrul orelor obligatorii pe care trebuie să le presteze un profesor pe săptămână, această normă să se poată forma ÅŸi din ore din cadrul programului Åžcoală după ÅŸcoală. Asta ce înseamnă? Că partea pe care profesorul o asigură după sfârÅŸitul orelor de curs, la ÅŸcoală, pentru pregătirea temelor de acasă ÅŸi pentru meditaÅ£ii, va face parte din cadrul orelor pe care trebuie să le presteze un profesor pe parcursul unei săptămâni. Åži cu aceasta rezolvăm, spun eu, cel puÅ£in două probleme majore. În primul rând, copilul este prins tot timpul în actul educaÅ£ional, dar nu este supraîncărcat. Se diminuează numărul de ore, stăm împreună cu el să-ÅŸi facă temele, îl lăsăm, după acea, în supravegherea părinÅ£ilor, când ÅŸi părinÅ£ii sunt acasă. Pentru că, repet, nu voi fi niciodată un susÅ£inător al trimiterii copilului în stradă, la violenÅ£e, sau în găşti de cartier. Dimpotrivă, este necesară prinderea lui în activităţi educaÅ£ionale. Pentru asta, statul va susÅ£ine inclusiv financiar programul Åžcoală după ÅŸcoală, prin contribuÅ£ii pe care le va aloca. Parteneriatul cu comunitatea locală ÅŸi cu părinÅ£ii, din nou, va reuÅŸi să facă din acest program Åžcoală după ÅŸcoală unul de succes în pregătirea copiilor noÅŸtri. Åži ca părinte vă spun: mă simt mult mai în siguranţă ÅŸi am mult mai mare satisfacÅ£ie ÅŸtiind că elevul, copilul meu se pregăteÅŸte la ÅŸcoală, într-un cadru organizat, cu cadre didactice profesioniste pentru a-ÅŸi pregăti temele, iar când vine acasă nu mai vine ca un copil stresat, care trebuie să alerge de la o oră la alta, să-ÅŸi facă temele, să nu ÅŸtie unde să caute informaÅ£ia necesară, având tot timpul - în condiÅ£iile programul Åžcoală după ÅŸcoală - asistenţă specializată.
Mai fac doar menÅ£iunea că, tot în cadrul acestui program, comunitatea locală, ÅŸi aici mă refer la Consiliul de administraÅ£ie al ÅŸcolii, care are o componentă importantă - o treime administraÅ£ie locală, o treime cadre didactice, o treime părinÅ£i - Consiliul de administraÅ£ie al ÅŸcolii va acea un rol decisiv în a stabili ÅŸi ce învaţă copii la ÅŸcolile din municipiul IaÅŸi, din IaÅŸi ÅŸi din toată Å£ara. În ciclul gimnazial, 20% din ceea ce învaţă copiii noÅŸtri va fi stabilit de către consiliul de administraÅ£ie al ÅŸcolii. În funcÅ£ie de particularităţile locale, putem studia mai mult o disciplină sau alta. În ciclul liceal, 30% din ce studiază copiii se va stabili de către consiliul de administraÅ£ie al ÅŸcolii cu participarea comunităţii locale, a mediului de afaceri, a profesorilor, părinÅ£ilor, care ÅŸtiu: într-un mediu turistic poate este nevoie să punem accent pe anumite discipline, să le alocăm mai multe ore; într-un mediu unde avem tehnologie avansată, poate mai multe ore de informatică. În funcÅ£ie de particularităţile locale, ÅŸi oamenii de acolo ÅŸtiu cel mai bine ce trebuie să înveÅ£e copilul lor, pentru a-ÅŸi găsi mai uÅŸor un loc de muncă ÅŸi a fi instalaÅ£i pe piaÅ£a forÅ£ei de muncă.
Mai insist doar asupra faptului că se descentralizează sistemul de învăţământ ÅŸi se premiază calitatea. Calitatea este cea care va avea prioritate.
Sunt trei forme de finanţare: de bază, complementară şi suplimentară.
FinanÅ£area de bază este bazată pe costul standard ÅŸi coeficienÅ£i de corecÅ£ie ÅŸi ajunge direct în contul ÅŸcolii, la toate ÅŸcolile.
FinanÅ£area complementară ajunge la autoritatea locală, pentru a optimiza reÅ£eaua ÅŸcolară din subordine prin investiÅ£ii directe în infrastructură. Primăriile sunt acelea care repară ÅŸcolile. Este firesc ca această finanÅ£are complementară să meargă la primării.
Finanţarea suplimentară este acordată sub formă de sumă globală - grant - pentru premierea şcolilor care au obţinut rezultate deosebite pe două axe de calitate: excelenţă şi incluziune.
Reiau acest aspect al calităţii atât în învăţământul preuniversitar, cât ÅŸi în cel universitar. Insist, de asemenea, asupra faptului că se compatibilizează oferta ÅŸcolară cu mintea tinerei generaÅ£ii.
S-a schimbat lumea, copiii noÅŸtri s-au schimbat, trebuie să recunoaÅŸtem acest lucru. Uneori ne este greu să ne uităm la copiii noÅŸtri ÅŸi să-i vedem că lucrează cu internet-ul, cu e-amil-ul, într-o manieră mult mai uÅŸoară decât lucrează generaÅ£iile care, astăzi, le predau. RecunoaÅŸterea acestor lucruri nu mai poate fi evitată. De aceea, prin Legea EducaÅ£iei NaÅ£ionale toate conÅ£inuturile curriculare vor fi digitalizate, adică vor fi accesibile prin calculator ÅŸi internet fiecărui elev. Orice cadru didactic va putea observa cele mai bune lecÅ£ii cu privire la o disciplină. De asemenea, va fi biblioteca ÅŸcolară virtuală ÅŸi platforma ÅŸcolară de e-learning, toate ÅŸcolile având conexiune la internet. Asta înseamnă să-i dai posibilitatea elevului să aibă acces la internet, să aibă acolo toate lucrurile pe care trebuie să le înveÅ£e la ÅŸcoală, să poată compara modul în care se predau lecÅ£iile în diverse locuri din Å£ară, pe aceeaÅŸi disciplină. Înseamnă să compatibilizăm conÅ£inutul actului educaÅ£ional cu mintea elevilor din ziua de astăzi, prin acest proces de digitalizare.
În privinÅ£a învăţământului superior, insist doar asupra a două elemente. Iarăşi calitate. Se trece la clasificarea universităţilor ÅŸi la ierarhizarea programelor de studii. De asemenea, sporeÅŸte autonomia universitară, concomitent cu întărirea răspunderii publice. Nu în ultimul rând, Senatul universitar este ales prin vot secret ÅŸi direct de către toate cadrele didactice ÅŸi cercetătorii din universitate, iar studenÅ£ii îÅŸi aleg proprii reprezentanÅ£i. Ponderea studenÅ£ilor în Senat este de minimum 25% din totalul membrilor Senatului, realizând un echilibru, în participarea în Senat, între cadrele didactice ÅŸi studenÅ£i.
Sunt doar câteva din elementele Legii EducaÅ£iei NaÅ£ionale, o lege extrem de importantă, fără ambiguităţi ÅŸi compromisuri, o lege care îÅŸi doreÅŸte, pe o lungă perioadă de timp de aici înainte, să asigure coerenţă ÅŸi predictibilitate sistemului educaÅ£ional din România ÅŸi să ofere părinÅ£ilor speranÅ£a că un asemenea act normativ va aduce pentru fiecare copil din această Å£ară educaÅ£ia pe care o merită, iar România să-ÅŸi modifice politica de resurse umane printr-o politică coerentă, specifică secolului în care trăim.

Reporter: Ce se întâmplă cu bugetul Metrorex? - dacă a fost adoptat ÅŸi sub ce formă?
Emil Boc: Da. Bugetul Metrorex a fost adoptat astăzi, la propunerea Ministerului Transporturilor ÅŸi va publicat în Monitorul Oficial.
Reporter: Nu va mai fi grevă mâine?
Emil Boc: Nu. Nu va mai fi.
Reporter: Am scăpat de această problemă?
Emil Boc: AÅŸa cum am declarat ÅŸi ieri, Guvernul are toată disponibilitatea să discute soluÅ£ii raÅ£ionale cu cei care doresc să facă acest lucru. Am spus ÅŸi ieri că astăzi va fi adoptat bugetul de venituri ÅŸi cheltuieli al Metrorex, potrivit prevederilor legale. În aceste condiÅ£ii, să sperăm că vom găsi înÅ£elegerea necesară ÅŸi maturitatea celor de la metrou pentru a nu declanÅŸa greva.
Reporter: L-aţi adoptat cu salariile majorate?
Emil Boc: Din datele pe care le am, este mai mic fondul de salarii în 2010 decât în 2009. Modul intern de aranjare a fondului este treaba celor care sunt acolo.
Reporter: Cât v-a costat deplasarea la IaÅŸi, organizarea ÅŸedinÅ£ei?
Emil Boc: La sfârÅŸitul vizitei, o să facem o informare publică privind costurile.
Reporter: Domnule prim-ministru, care este suma - din cele 165 milioane - alocată judeţului Bacău?
Emil Boc: O să vă prezentăm în detaliu, la sfârÅŸitul ÅŸedinÅ£ei, prin purtătorul de cuvânt.
Reporter: Domnul Flutur v-a girat trecerea parlamentarilor Gabriel Berca ÅŸi Mihai Banu de la PNL la PDL?
Emil Boc: Nu am cunoştinţă de acest lucru.
Reporter: OLAF anchetează acordarea unui contract de zeci de milioane de euro la un complex energetic din Craiova. Ce ştiţi despre acest lucru?
Emil Boc: Nu am primit nici o informare la Guvern, despre acest subiect. Vă spun cu toată sinceritatea.
Reporter: Proiectul cu firmele pentru tineri a fost adoptat?
Emil Boc: A fost discutat în primă lectură. Urmează să fie îmbunătăţit ÅŸi rediscutat, într-o ÅŸedinţă ulterioară de Guvern.
Reporter: Ne puteÅ£i spune ce fel de îmbunătăţiri ar trebui?
Emil Boc: Este, în momentul de faţă, în analiză iar ministrul Economiei ÅŸi cel de FinanÅ£e vă vor face precizările necesare.
Reporter: Este cunoscut faptul că aÅ£i rezolvat consolidarea legalităţii la universitatea "Petre Andrei" din IaÅŸi, atât dumneavoastră, cât ÅŸi domnul ministru Funeriu. Ce orizont de timp acordaÅ£i rezolvării legalităţii ÅŸi la universitatea "Spiru Haret" din BucureÅŸti?
Emil Boc: Sunt convins că domnul ministru Funeriu vă poate oferi aceste răspunsuri mult mai repede ÅŸi mai bine decât mine. Domnule ministru, vă invit să prezentaÅ£i, în continuare, aspectele legate de Legea EducaÅ£iei NaÅ£ionale ÅŸi să răspundeÅ£i la întrebările pe care colegii noÅŸtri le au. Vă mulÅ£umesc.