Domnule preÅŸedinte, doamnelor ÅŸi domnilor miniÅŸtri, doamnelor ÅŸi domnilor primari,
Bine v-am găsit ÅŸi vă mulÅ£umim pentru invitaÅ£ia adresată de a participa la întâlnirea pe care dvs. o organizaÅ£i astăzi în BucureÅŸti.
În primul rând vreau să ÅŸtiÅ£i că aveÅ£i din partea mea aprecieri de suflet pentru munca pe care o face un primar. Pentru că ÅŸtiu că este o muncă ce presupune 24 de ore din 24, 7 zile din 7. SunteÅ£i oameni care n-aveÅ£i weekend, n-aveÅ£i 8 ore de muncă, aveÅ£i un program non-stop, un program de foc continuu. Åžtiu pentru că asta este viaÅ£a unui primar.
N-o spun ca să vă flatez – aÅŸa se spune într-un discurs, că trebuie să foloseÅŸti captatio benevolentiae - o spun cu sinceritate pentru că am fost într-o funcÅ£ie executivă, cea de primar, sunt într-o funcÅ£ie executivă, temporar, ÅŸi suntem împreună, cu colegii mei, miniÅŸtri, în acelaÅŸi regim pe care ÅŸi dvs. îl aveÅ£i.
În al treilea rînd, ÅŸtiÅ£i la fel de bine că România trece în aceÅŸti ani, 2009-2010, poate prin cea mai dificilă perioadă, din punct de vedere economic, după cel de-al doilea război mondial .
După toate datele oferite de statistici ÅŸi alte analize făcute la nivel naÅ£ional ÅŸi la nivel internaÅ£ional, trecem printr-o asemenea perioadă dificilă. Asta înseamnă că avem, în primul rând, de luat măsuri, poate unele nu foarte plăcute, dar cu siguranţă foarte necesare nouă ÅŸi comunităţilor pe care le reprezentăm, ca după această perioadă să putem merge pe drumul bun ÅŸi să ne consolidăm ca Å£ară, ca ÅŸi comunităţi naÅ£ionale ÅŸi locale. Pentru că această criză economică mondială ne-a arătat fiecăruia în parte, fiecărui stat, punctele slabe ÅŸi punctele tari pe care le avem. Nouă ne-a arătat această criză că avem unele puncte slabe legate de modul de dezvoltare economică, de faptul că la prima boală economică majoră există riscuri majore cu privire la funcÅ£ionarea ţării. De aceea, această criză este nu numai o ocazie ca să reparăm ce nu funcÅ£ionează bine, ci este o obligaÅ£ie pentru noi să corectăm derapajele pe care le-au produs ultimii 20 de ani astfel încât Å£ara, pe termen mediu ÅŸi lung, să reziste ÅŸi s-o poată duce mai bine.
Bună parte din această povară cade, din nefericire, ÅŸi pe umerii administraÅ£iei locale din perspectiva faptului că sunteÅ£i cel mai aproape de cetăţeni, de problemele cu care se confruntă, de necazurile lor, de sănătate, de educaÅ£ie, de drumuri, de curent, de gunoaie, detoate aceste aspecte ale oamenilor, de probleme legate de salarii, de pensii, primul contact este cu dvs., administraÅ£ia locală a cetăţeanului, după aceea ajunge la consiliul judeÅ£ean, după aceea ajunge la ministru ÅŸi la Guvern. Deci vă înÅ£eleg ÅŸi ÅŸtiu cât de greu este să aveÅ£i, în aceste momente mai dificile, o abordare cu cetăţenii din perspectiva greutăţilor prin care trec. Dar sunt convins că, făcând ce trebuie ÅŸi printr-un efort de solidaritate, depăşim această perioadă. Åži vă spun sincer că ÅŸi aici aÅ£i abordat problemele extrem de pragmatic, fără conotaÅ£ii politice ÅŸi cu miezul problemei care trebuie să fie rezolvat. Unele pot fi rezolvate pe termen scurt, altele pe termen mediu, altele trebuie analizate. Dar apreciez sincer modul pragmatic în care aÅ£i organizat, domnule preÅŸedinte, intervenÅ£iile extrem de punctuale ÅŸi de pertinente.
În al treilea rând vreau să ÅŸtiÅ£i, înainte de a încerca punctual, eu ÅŸi după aceea colegii mei, să vă răspundem la unele întrebări pe care ni le-aÅ£i adresat, câteva din intenÅ£iile Guvernului. În primul rând, modernizarea ţării prin ceea ce înseamnă fondurile europene. E o ÅŸansă majoră pentru această Å£ară ca aceste fonduri europene, 31 de miliarde de euro până-n 2013, să modernizeze România. Avem probleme în administrarea lor ÅŸi în 2009 ÅŸi-n 2010, am corectat ÅŸi le vom corecta în continuare din mers pe cele care apar ca probleme.
Vreau să ÅŸtiÅ£i că săptămâna trecută am adoptat un act normativ prin care venim ÅŸi în sprijinul dvs., al comunelor, dar ÅŸi al oraÅŸelor, ÅŸi al muncipiilor ÅŸi al consiliilor judeÅ£ene, pentru a putea utiliza mecanismul garanÅ£iilor de stat, pentru a vă putea asigura partea de cofinanÅ£are la proiectele europene. Deci primăriile care nu au banii necesari în bugetul local pentru a pune partea lor de cofinanÅ£are la proiectele europene pot folosi instrumentul garanÅ£iei de stat, cu care merg la bancă, se obÅ£ine împrumutul, se primeÅŸte fondul european ÅŸi se derulează proiectul astfel încât să nu obÅ£inem blocaje pe aceste fonduri europene.
Domnul ministru Vlădescu va fi aici după ora 16 ÅŸi vă va da ÅŸi mai multe detalii cu privire la modul de funcÅ£ionare al unui asemenea act normativ. Vine în întâmpinarea dvs. să vă sprijine.
Tot aici leg de o temă ridicată, cea cu privire la deducerea TVA-ului. Noi anul trecut, ÅŸi domnul ministru Blaga îÅŸi aminteÅŸte, acum doamna ministru Udrea gestionează în continuare, am ridicat prefinanÅ£area de la 10 la 15, de la 15 la 30%, tocmai în încercarea de a vă da resurse financiare prin care să puteÅ£i acoperi inclusiv o parte din cheltuielile legate de TVA. Analizăm posibilitatea să mărim în continuare prefinanÅ£area astfel încât să aveÅ£i resursele financiare necesare derulării proiectelor. Vom analiza oportunitatea aceasta, în raport cu regulile europene ÅŸi cu ceea ce România a negociat cu privire la TVA, pentru că e singura barieră pe care o avem. Încercăm, cu alte cuvinte, prin mărirea părÅ£ii acesteia de prefinanÅ£are, acum 30%, adică în momentul când aÅ£i câÅŸtigat un proriect 30% îi aveÅ£i la dispoziÅ£ie, pe contractul de lucrări, încercăm să analizăm dacă putem această prefinanÅ£are s-o mărim ÅŸi peste 30%.
Acum, pentru partea de cofinanÅ£are avem această ordonanţă de urgenţă deja adoptată ÅŸi care va fi implementată imediat, cu privire la sprijinul prin garanÅ£iile de stat, astfel încât să puteÅ£i avea proiectele europene îndeplinite. Sunt extrem de atent ÅŸi de vigilent cu ceea ce mi-aÅ£i sesizat cu încercarea de a schimba regulile jocului în timpul jocului. Am un mesaj extrem de dur - ÅŸi am atras atenÅ£ia ÅŸi la nivelul secretarilor de stat ÅŸi a unităţilor de management, a responsabililor de proiecte - că nu vom accepta sub nicio formă orice încercare de a schimba regulile jocului în timpul jocului. Adică lucrurile clar stabilite trebuie să meargă mai departe ÅŸi vor merge mai departe. De aceea, am sesizat ÅŸi nuanÅ£a pe care dumneavoastră aÅ£i ridicat-o aici.
În privinÅ£a programelor pe care Ministerul Dezvoltării Regionale le dezvoltă, d-na ministru Udrea vă va da toate detaliile. Eu doar o felicit pentru că merge mai departe cu ceea ce domnul Blaga a început - programul ANL - dându-i un nou dinamism. LocuinÅ£ele ANL vor putea fi vândute celor care le au azi în chirie, iar cu banii adunaÅ£i se construiesc alte locuinÅ£e. Este vorba de a putea vinde în perioada următoare în jur de 22.000 locuinÅ£e, cu banii care se adună, imediat, intră în practică cumpărarea materialelor ÅŸi derularea procedurilor pentru alte noi locuinÅ£e.
Programul despre care vorbeam ÅŸi pe care l-a iniÅ£iat - extrem de necesar României - ”Programul Case pentru specialiÅŸti în mediul rural” a fost aprobat astăzi prin Hotărâre de Guvern, în Guvernul României ÅŸi va construi în jur de 25.000 de case în comunele din România pentru profesori, medici, poliÅ£iÅŸti, astfel încât să putem asigura o calitate sporită a actului educaÅ£ional, medical, siguranţă publică pentru oamenii din comune, pentru oamenii din mediul rural ÅŸi, pe această cale, să apropiem condiÅ£iile de trai de la sat cu cele de la oraÅŸ.
Prin acesta, doamna ministru vă va solicita în continuare sprijinul pentru că acest parteneriat se bazează pe colaborarea directă cu dumneavoastră. Numărul de case, că va fi 10, că va fi 8, că va fi 15, va fi discutat cu fiecare comunitate în parte. Programul are marja acesta de flexibilitate în funcÅ£ie de dvs. Dar avem nevoie de răspunsul prompt ÅŸi rapid al dvs. cu privire la punerea la dispoziÅ£ie a zonelor de teren pe care statul va construi, cu fonduri guvernamentale, aceste case pentru specialiÅŸtii din mediul rural. După care dvs. veÅ£i fi aceia care le veÅ£i administra, le veÅ£i da în chirie, veÅ£i decide dacă veÅ£i solicita chirie sau nu celor în cauză - dar oricum, dacă veÅ£i cere chirie, ea nu va putea depăşi costul utilităţilor de întreÅ£inere a acelor locuinÅ£e - ÅŸi, cu această ocazie, să le putem avea cât mai repede cu putinţă. Pentru că resurse financiare avem în acest moment, în cadrul programului de construcÅ£ie de locuinÅ£e, ÅŸi îl orientăm cu prioritate spre un asemenea domeniu de activitate cu mediul rural. Deci va depinde ÅŸi de modul în care dvs. veÅ£i reacÅ£iona la această propunere a Guvernului ÅŸi veÅ£i oferi partea dvs. de parteneriat cu privire la punerea la dispoziÅ£ie a terenului. Vă asigur că există voinÅ£a politică la nivelul Guvernului ca acest proiect să se deruleze cu maximă rapiditate ÅŸi eficienţă în mediul rural.
De asemenea, am decis în Guvern ca, anul acesta ÅŸi în anul următor, să nu mai rămână niciun sat în România neelectrificat. E un program de parteneriat între Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor ÅŸi Ministerul Economiei, împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale, prin folosirea resurselor financiare pe care Ministerul Economiei le are la dispoziÅ£ie, să încheiem partea aceasta de electrificare. Pentru că abecedarul civilizaÅ£iei despre care toÅ£i vorbesc - asfalt, bec, canalizare - trebuie să se încheie, iar partea de electificare, repet, date fiind fondurile insuficiente pe care le aveam la un moment dat la Ministerul AdministraÅ£iei, am convenit să facem un parteneriat cu Ministerul Economiei. Memorandumul este în pregătire, este analizat ÅŸi la Ministerul Dezvoltării ÅŸi, în următoarele ÅŸedinÅ£e de guvern, va fi pus în practică ÅŸi se va dezvolta.
În privinÅ£a unor probleme ridicate de dvs., domnul ministru Vlădescu vă va răspunde la această temă a Codului finanÅ£elor publice locale, dacă este posibil din perspectiva ansamblului financiar. Åžtiu că nu a fost o obiecÅ£ie de la Ministerul AdministraÅ£iei, în perioada anterioară, de la domnul Blaga, rămâne de văzut dacă Ministerul FinanÅ£elor ne poate ajuta cu un asemenea demers, Å£inând cont de cadrul legislativ naÅ£ional ÅŸi european pe care îl avem. Personal, susÅ£in măsura care vizează exproprierea pentru cauza de utilitate publică, ca ea să fie decisă de autorităţile care cunosc cel mai bine această problemă, deci Consiliul judeÅ£ean pentru probleme de interes judeÅ£ean, Consiliul local pentru probleme de interes local, Guvernul pentru probleme de interes naÅ£ional. Cred că această măsură trebuie evaluată cu maximă seriozitate la Ministerul JustiÅ£iei ÅŸi o voi prezenta în analiză, astfel încât ea să ofere un sprijin direct, pentru a evita birocraÅ£ia ÅŸi eventuale piedici care pot apărea uneori în dezvoltarea proiectelor pe care le doriÅ£i.
Costul avizelor: am ridicat ÅŸi la nivelul Guvernului acest aspect, ÅŸi el acum practic poate avea o soartă mai bună în sensul rezolvării ÅŸi diminuării acestor costuri. De ce erau mari? Pentru că Inspectoratul de Stat în ConstrucÅ£ii era interesat să spună taxe foarte mari pentru că ei gestionau toate fondurile ÅŸi îÅŸi puteau permite, după aceea, să îÅŸi cumpere bărci Marry Fisher, automobile de lux, de teren ÅŸi tot felul de astfel de lucruri pentru că doar ei gestionau toate acele fonduri, inclusiv în materie salarială.
Acum aceste venituri se fac la bugetul de stat, în consecinţă e firesc ce spuneÅ£i dvs.: nu e normal ca statul să dea cu o mână ÅŸi să ia cu cealaltă mână. Pentru că, în ultimă instanţă, banii tot în interiorul statului se învârt, prin diverse autorităţi publice. Åži atunci vom avea o justă aÅŸezare a acestor costuri de avize, astfel încât ele să fie la standarde decente, pentru că ele nu mai constituie acum sinecuri pentru diverse structuri ale statului, care aveau putere de monopol. Nimeni altcineva nu putea da avizul, de aceea stabileau ce cuantum doreau ele. Acest lucru este valabil ÅŸi pentru celelalte autorităţi publice care emit avize. Am cerut în Guvern o asemenea analiză pe costuri cu privire la fiecare situaÅ£ie. Vom analiza ÅŸi situaÅ£ia cu Consiliul Economic ÅŸi Social, domnule preÅŸedinte, ridicată de dvs., în privinÅ£a includerii în această structură a unor categorii reprezentantive, asociative.
O să luăm în analiză problemele pentru persoanele cu handicap, cât ÅŸi centrele pentru asistenţă socială pe care le-aÅ£i ridicat pentru analiză. Sunt total de acord cu dumneavoastră în ceea ce spuneÅ£i, că 416 ÅŸi legea 76, mutarea accentului de la pomană la muncă, asta este realitatea ÅŸi mă bucur că dumneavoastră aveÅ£i, deÅŸi la prima vedere mulÅ£i mi-au spus că primarii nu vor fi de acord, pentru că aÅŸ avea interese politice ÅŸi electorale. Mă bucur că susÅ£ineÅ£i un asemenea demers, vreau să vă felicit pentru acest mod de a gândi, pentru că aÅŸa se poate face cu adevărat un lucru sănătos în Å£ară, punând accent pe muncă, nu pe partea de a întinde mâna indiferent de ce persoană este vorba. Salut această iniÅ£iativă a dumneavoastră ÅŸi vă asigur că vom promova iniÅ£iativa. Asta înseamnă într-adevăr să dăm loc de muncă, să sprijinim cu bani acolo unde se munceÅŸte ÅŸi nu pe o protecÅ£ie socială care să nu vizeze persoane care au cu adevărat nevoie de protecÅ£ie socială. ÅžtiÅ£i bine că avem situaÅ£ii cu oameni cu Mercedes care sunt pe legea 416 ÅŸi legea vă permite ÅŸi le permite în continuare să primească ajutoare, în timp ce oameni care ÅŸi-ar dori să muncească nu pot să o facă. Deci, aici, salut această poziÅ£ie a dumneavoastră ÅŸi Guvernul va analiza un asemenea demers.
În privinÅ£a problemelor legate de Compania NaÅ£ională de Drumuri, cu ordonanÅ£a din 1997, vă promit că la Ministerul Transporturilor voi face această analiză, acum aflăm pentru prima dată, toÅ£i miniÅŸtrii ne-am uitat ÅŸi am văzut că nu ne-a fost sesizată problema. Domnul Ilie Åžtefan de la Tulcea ne-a sesizat situaÅ£ia. Domnul Åžtefan Sângiorzan, de la BistriÅ£a - ÅŸi cu Parcul NaÅ£ional din MunÅ£ii Rodnei vom vedea, ÅŸi cu domnul ministru o să discutăm. Grupul de acÅ£iune locală pe fonduri europene, avem aici parlamentari care pot medita, discuta despre ambele legi politice despre care am vorbit, iar în privinÅ£a legii salarizării unitare, domnul ministru Vlădescu o să vină aici să mai ofere, împreună cu colegii mei, câteva detalii necesare în lămurirea unor aspecte care sunt de discutat. Domnul Daniel Å¢uchel de la GalaÅ£i – fundamentarea bugetelor locale, este o temă de bază, unde este domiciliul angajatorului, dacă facem de acolo sau nu, va trebuie să studiem legislaÅ£ia comparată ÅŸi din perspectiva legislaÅ£iei naÅ£ionale ÅŸi a surselor de finanÅ£are, promit că voi avea o analiză, nu vă pot da răspunsul în acest moment. Domnul Ioan Vassu de la MureÅŸ – pentru măsura 3.2.2. este la agricultură ÅŸi nu la dezvoltare regională ÅŸi o să trimitem pe cineva, a venit aici domnul preÅŸedinte al APDR-ului, domnul Vădană, încât va fi aici pentru a răspunde întrebărilor ÅŸi mulÅ£umesc domnului Vădană pentru efortul făcut de a ajunge aici, pentru a da explicaÅ£ii la eventualele probleme legate de 3.2.2. Pot doar să vă asigur ÅŸi o altă temă, că noi am conceput la nivelul Guvernului ca proiectele care nu vor fi finanÅ£ate să fie preluate în alte programe naÅ£ionale ale Guvernului, cu susÅ£inere financiară, dată fiind importanÅ£a muncii pe care aÅ£i făcut-o. Spun asta pentru că ÅŸtim cât s-a cheltuit, fonduri importante, pentru studii de fezabilitate, pentru avize, ÅŸi le vom prelua în programele naÅ£ionale în continuare, pentru finanÅ£are, prin resursele pe care le vom aloca. /.../ la hotărâre de Guvern nr. 577, este aici doamna ministru ÅŸi cred că vă poate da un răspuns mult mai pertinent decât mine, în analiza unui asemenea subiect. De la Teleorman, domnul Benone – era IonuÅ£ Costea ÅŸi nu IonuÅ£ Popescu, acolo, domnul Popescu. Domnul IonuÅ£ Popescu va avea 1.000 de euro, domnnul Ionut Costea are încă mai mult, apropo de salariu, la care s-a făcut referire, dar am reÅ£inut problema dumneavoastră cu privire la schimbarea regulilor jocului în timpul jocului, de aceea mulÅ£umesc pentru sesizare. Domnul Banciu – la fel, cu poziÅ£ionarea primarului, sunt de acord, inclusiv în cadrul proiectelor care vor avea loc, de modificare a legislaÅ£iei care vizează administraÅ£ie publică locală, inclusiv statutul primarului să fie reevaluat pentru a putea da tot ceea ce trebuie, mă refer, aici, inclusiv, la dreptul de a conduce ÅŸedinÅ£ele consiliului local, care cred că este un drept care trebuie să fie regândit. Eu am discutat cu colegii mei, inclusiv la nivelul AsociaÅ£iei Municipiilor, cred că ar trebuie reevaluată această perspectivă, a poziÅ£ionării primarului în privinÅ£a conducerii ÅŸedinÅ£elor Consiliului Local, dată fiind expertiza ÅŸi modul în care trebuie să avem eficienţă într-un asemenea domeniu.
Mi se pare de bun-simÅ£ propunerea domnului preÅŸedinte referitoare la reprezentarea notarială la APIA. Nu văd de ce să nu fie a secretarului Consiliului. Aici o să cerem o explicaÅ£ie. Mi se pare corectă ÅŸi de bun-simÅ£ observaÅ£ia dvs. În ce act normativ este cerută această reprezentare?
PreÅŸedinte ACoR, Emil Drăghici: Este în ghid. În ghid avem anexă cu acest conÅ£inut.
Emil Boc: Deci trebuie modificat ghidul. Secretarul poate foarte bine să constate o împuternicire pentru o persoană din mediul rural. Cred că aici nu se supără notarii dacă vor avea o diminuare a veniturilor, nu le plângem de milă.
Sunt convins că, la fel ca ÅŸi până acum, Ministerul AdministraÅ£iei ÅŸi Internelor a fost ÅŸi va rămâne o interfaţă extrem de sănătoasă pentru dvs., aÅŸa cum domnul ministru Blaga a reuÅŸit ÅŸi a ÅŸtiut să facă acest lucru.
Doamnelor ÅŸi domnilor, în partea finală vreau să vă asigur că veÅ£i avea în continuare în Guvernul României, în colegii miniÅŸtri care sunt aici ÅŸi care sunt, în momentul de faţă, în Cabinet, să sprijinim tot ce se poate cu bună credinţă, astfel încât, pe de o parte să facem ceea ce trebuie, iar, pe de altă parte, să reuÅŸim să facem din această Å£ară una cu care să ne mândrim fiecare, în comunitatea noastră, ÅŸi cu toÅ£ii în Uniunea Europeană. PrezenÅ£a a 6 miniÅŸtri, a secretarilor de stat este, cred eu, ÅŸi o dovadă a respectului nostru pentru dvs. ÅŸi a faptului că reprezentaÅ£i un lucru extrem de valoros ÅŸi de important pentru Guvernul României. Vă mulÅ£umesc!