Această vizită a avut trei scopuri principale. Primul, cel la nivel politic, de a discuta relaţiile politice româno-italiene şi situaţia românilor din Italia şi a italienilor în România; discutarea împreună cu alte autorităţi, precum primarul Romei, preşedintele Camerei Deputaţilor, Sanctitatea Sa Papa Benedict al XVI-lea probleme legate de modul în care românii din Italia pot fi sprijiniţi de autorităţile italiene împreună cu autorităţile române astfel încât să fie trataţi pe deplin ca cetăţeni europeni; şi, în al treilea, rând agenda europeană comună pe care România şi Italia o vor susţine la Bruxelles, fie în cadrul Comisiei Europene, fie în cadrul Parlamentului European.
În ceea ce priveşte dimensiunea politică, am stabilit ca în prima parte a anului viitor să organizăm summit-ul interguvernamental român-italian, la Bucureşti, cu participarea primilor-miniştri şi a miniştrilor de resort din domeniile cheie ale dezvoltării economice.
În privinţa comunităţii româneşti din Italia, am subliniat în fiecare întâlnire - şi vreau să ştiţi că am primit acelaşi răspuns ca abordare şi din partea autorităţilor italiene cu privire la modul cum trebuie să fie priviţi şi trataţi cetăţenii români în Italia, ca cetăţeni europeni. Am spus foarte clar de fiecare dată, avem toleranţă zero faţă de infracţionalitate. Infracţionalitatea nu are cetăţenie. Dar, pornind de la aceste două considerente, nu pot fi extinse în nici o situaţie şi în nici o condiţie cazurile individuale, particulare, la blamul unei întregi comunităţi. Sunt sute de mii de români, 1.200.000 de români în Italia, ceea mai mare parte lucrează în diverse sectoare ale economiei italiene şi, din acest punct de vedere, existenţa unor cazuri individuale de infracţionalitate, aşa cum există şi cazuri de infracţionalitate din partea altor cetăţeni, de la alte etnii, nu trebuie să fie extinse la toată comunitatea românească.
Cred, aşa cum am convenit şi cu autorităţile italiene, că a fost depăşit momentul critic al acestei probleme. Acum, atât din partea autorităţilor italiene, cât şi în privinţa climatului pe care l-am resimţit aici în Italia, lucrurile reintră în normalitate. Românii trebuie priviţi ca oameni profesionişti, harnici, ca cetăţeni europeni, cu drepturi depline, iar infractori, orice etnie ar avea ei, trebuie sancţionaţi potrivit legii. Repet, această percepţie o am şi în urma discuţiei atât cu premierul Berlusconi, cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Fini sau cu primarul Romei, Alemanno.
În perioada următoare vor fi realizate şi alte măsuri prin care să se îmbunătăţească comunicarea dintre autorităţile publice italiene şi comunitatea românească, inclusiv la nivelul Primăriei Romei, prin posibilitatea deschiderii unei linii de telefon în forma de tel-verde, prin care românii să îşi poată preciza probleme administrative pe care le au cu autoritatea locală, astfel încât ele să fie rezolvate şi am încurajat ca şi în alte zone din Italia să se întreprindă asemenea demersuri.
Din perspectiva statului român, ministrul de Externe a fost prezent pe tot parcursul întregii vizite şi a subliniat importanţa colaborării cu ambasada, cu consulatele noastre pentru a le asigura sprijinul logistic şi colaborarea necesară pentru a le pune la dispoziţie românilor informaţiile necesare.
Am pus la punct şi câteva mecanisme de lucru pentru a le oferi unele broşuri, prin colaborarea cu Ministerul Muncii, cu privire la drepturile pe care românii le au în Italia, pentru că am observat ieri, în cadrul întâlnirii pe care am avut-o, că foarte multe din drepturile pe care ei le au aici nu sunt încă suficient de cunoscute, şi, cred, vom putea îmbunătăţi cadrul de manifestare.
Sper ca această vizită să fie semnalul relansării pe baze noi, de normalitate, de demnitate europeană, a relaţiei dintre România şi Italia, din perspectiva modului în care comunitatea românească să fie privită în continuare în această ţară. Şi repet, vorbim de 2 milioane de români, care, într-o formă sau alta, directă sau indirectă, au legătură cu statul italian – 1.200.000 în Italia, 800.000 în România, care lucrează pentru firmele italiene.
Şi ultima componentă a acestei vizite, nu neapărat cea din urmă, poate la fel de importată ca şi cea politică, a vizat dezvoltarea economică.
Am avut întâlniri cu oameni de afaceri italieni, cu Confindustria, cu preşedintele FIAT, cu reprezentanţi ai concernelor economice care au activităţi în România, iar mesajul nostru a fost foarte clar şi la unison:
1. România este o ţară stabilă, atât din punct economic, cât şi din punct de vedere politic
2. România este o ţară membră a Uniunii Europene care respectă toate standardele care vizează siguranţa investiţiilor şi dezvoltarea acestora
3. România susţine şi promovează în continuare măsuri concrete de atragere a investiţiilor străine şi autohtone în economie - şi m-am referit aici la cel puţin următoarele:
- menţinerea cotei unice de impozitare de 16%, care, de departe, în toate mediile în care am discutat, a fost cea mai apreciată măsură pe care o poate lua o ţară pentru atragerea investiţiilor directe. Am fost apreciaţi pentru faptul că în aceste condiţii criză, măsura este menţinută în continuare în România.
- A două măsură vizează menţinea aceluiaşi nivel al taxei pe valoarea adăugată
- A treia măsură vizează neimpozitarea profitului reinvestit de la 1 octombrie – o altă măsură extrem de apreciată pentru susţinerea mediului de afaceri şi a investiţiilor în România, care, cred eu, va aduce noutăţi investiţionale în perioada următoare, din Italia, pentru mediul economic românesc
- Al patrulea element pe care l-am subliniat – fundamentarea politicii Guvernului pe susţinerea parteneriatului public-privat.
Modernizarea ţării va consta în reuşita implementării parteneriatului public-privat şi sunt convins, din semnalele pe care le-am primit şi de la oamenii de afaceri italieni, în perioada următoare de timp vom avea foarte multe investiţii care se vor dezvolta în baza acestui parteneriat. Cadrul legal l-am pregătit, ordinul comun al Ministerului de Finanţe şi al ANRMAP este în Monitorul Oficial, care stabileşte foarte clar şi precis cadrul de implementare a parteneriatului public-privat.

De asemenea, în întâlnirea cu Sanctitatea Sa Papa Benedict al XVI-lea şi în întâlnirea cu secretarul de stat de la Vatican, am subliniat gratitudinea noastră pentru modul în care aici, în Italia, Biserica Catolică s-a implicat în susţinerea libertăţii religioase, în susţinerea cultului ortodox, în susţinerea românilor ortodocşi care să poată să practice cultul ortodox în Italia, prin spaţiile pe care le-au pus la dispoziţie cei de la Biserica Catolică. Le-am mulţumit şi i-am încurajat ca asemenea practici să fie susţinute în continuare, ca o formă de promovare în primul rând a valorilor creştinismului - pentru că avem aceleaşi rădăcini – şi, în acelaşi timp, de extindere a colaborării pe care o avem, asigurându-i, totodată, că acest Guvern pe care îl reprezint are toată disponibilitatea şi deschiderea de a discuta orice problemă, orice temă şi de a putea avea şi în ţară acelaşi climat de colaborare între cele două biserici, climat care, spun eu, este unul sănătos şi pe baze trainice şi în România, chiar dacă în procesul de restituire, poate, mai sunt unele probleme, poate el nu se desfăşoară, poate el nu se desfăşoară cu celeritatea pe care unii şi-ar dori-o. Prin dialog şi colaborare sunt convins că problemele se vor rezolva, aşa cum am transmis şi în întâlnirile pe care le-am avut.

Reporter: Ce se întâmplă cu cursurile în limba română? Au început şcolile copiii şi nu ştiu dacă mai sunt aceste cursuri sau nu.

Emil Boc: Am vorbit la Ministerul Educaţiei, cred că în penultima şedinţă de Guvern şi ne-am asigurat că prin Institutul Limbii Române, aceste cursuri vor fi susţinute în continuare. Am discutat astăzi şi cu comunitatea românească şi i-am asigurat de susţinerea în continuare a programului.

Reporter: Preşedintele României, Traian Băsescu a declarat astăzi, la Radio România Actualităţi, că, campania de promovare a fostului guvern în Italia şi Spania nu a avut rezultatul dorit. Guvernul actual are o strategie în acest sens?

Emil Boc: Din nefericire, la întâlnirea de ieri cu comunitatea românească, foarte mulţi mi-au spus acelaşi lucru, că banii pe care fostul guvern i-a irosit pentru campaniile, cel puţin din Italia, nu şi-au atins scopul. Mai bine acei bani erau folosiţi pentru elaborarea de broşuri care să spună ce drepturi au românii în Italia, să fie folosiţi pentru alte materiale care să ajungă la românii din Italia şi care să poată contribui şi la schimbarea percepţiei comunităţii italiene cu privire la români şi cu privire la modul în care românii să fie informaţi despre drepturile şi obligaţiile pe care le au aici, despre facilităţile şi, în acelaşi timp, obligaţiile reale. Acesta a fost mesajul pe care l-am primit ieri, repet, de la comunitatea românească în urma întâlnirii pe care am avut-o. Deci, răspunsul pe care l-am primit de la comunitatea românească confirmă spusele preşedintelui.

Reporter: Dar aveţi o strategie?

Emil Boc: O parte din strategie v-am spus-o, prin colaborarea ministerelor pentru pregătirea documentaţiilor necesare de a informa românii în mod concret şi de perfecţionare a practicii ambasadelor şi a consulatelor în raport cu cetăţenii, de la scurtarea termenelor până la oferirea mai multor informaţii aferente. De exemplu, ieri, la întâlnire, am aflat că nu se ştia, sau o parte dintre ei nu ştiau că la ambasadă, există un departament şi un grup de consilieri care lucrează pe problemele muncii şi puteau să le dea răspunsuri pe care nu le-au ştiut cei din sală, cu privire la drepturile pe care le au angajaţii români în Italia.

Reporter: /…/ aţi discutat despre posibilitatea unor noi investiţii?

Emil Boc: Da. Şi există posibilitatea unor noi investiţii în România. Urmează ca decizia să fie luată. Eu am prezentat cadrul general al investiţiilor din România, cadrul legal al existenţei acestora, voinţa politică foarte clară a Guvernului României de a continua acest plan al susţinerii investiţiilor şi cred că sunt semene bune.

Reporter: ...adică o linie de producţie?

Emil Boc: Decizia aceasta nu poate fi anunţată de mine. Dacă ea va fi luată, va fi anunţată de către cei care fac aceste investiţii.

Reporter: /…/ despre filmul Francesca?
Emil Boc: Am avut în particular şi o asemenea discuţie.

Reporter: Care sunt concluziile?

Emil Boc: Particulare.

Reporter: /…/PDL a cerut astăzi să o remaniaţi pe doamna Ecaterina Andronescu din funcţia de ministru din cauza ordinului dat în privinţa managerilor de şcoli...

Emil Boc: Răspunsul meu în privinţa remanierilor este acelaşi pe care l-am dat de fiecare dată, remanierile se fac, nu se discută şi sunt apreciate la timpul şi la momentul potrivit în urma evaluărilor pe care primul-ministru le face.

Reporter: Aveţi evaluarea doamnei ministru?

Emil Boc: Deci repet, când le am, le voi prezenta.

Reporter: /../ această eroare a doamnei ministru?

Emil Boc: V-am spus încă o dată. Nu se discută, remanierile se fac şi nu se declară prin presă sau se pronunţă anticipat.

Reporter: /.../ proiectul Legii Educaţiei postat pe site-ul Guvernului?

Emil Boc: Eu vreau să lămuresc un lucru foarte clar aici pentru că am văzut că este o dispută a unora sau a altora cu privire la angajarea răspunderii Guvernului pe Legea Educaţiei. Guvernul şi-a angajat răspunderea pe Legea Educaţiei aşa cum a fost ea adoptată în Guvern şi trimisă la Parlament. Aceasta este legea pe care Guvernul a pus-o la dispoziţie, pentru ca cei în cauză să iniţieze, dacă doresc, procedura de sesizarea a Curţii Constituţionale sau alte proceduri, şi cu privire la această lege ne referim. Dacă există probleme tehnice, repet, tehnice, care vizează necorelări de articole, acestea se fac de către personalul administrativ, dar în rest nu există o altă formă sau alte forme ale Legii Educaţiei. Ea este una singură, Legea Educaţiei Naţionale, adoptată de Guvern şi trimisă spre aprobare la Parlament.

Reporter: În legea de la Parlament, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea nu este acel amendament /... /
Emil Boc: Repet, pe această lege Guvernul şi-a asumat răspunderea, aşa cum este ea la Parlament.

Reporter: Varianta trimisă /... /
Emil Boc: Eu nu discut de la Roma variante ale unora sau altora. Eu discut despre legea pe care am trimis-o la Parlament şi asupra căreia am angajat răspunderea, şi care este, repet, opozabilă tuturor.

Reporter: Aţi menţionat agenda europeană. Italia susţine candidatura României pentru comisarul european pe agricultură?
Emil Boc: Pot doar să vă spun că avem un angajament comun pe susţinere reciprocă a candidaturilor în cadrul Comisiei Europene.
Vă mulţumesc foarte mult!