Mihai Rădulescu: Bună seara, doamnelor ÅŸi domnilor. O problemă rezolvată ridică alte câteva probleme în faÅ£a autorităţilor ÅŸi tot atâtea semne de întrebare în rândul opiniei publice. Acesta este paradoxul cu care pare să se confrunte România în anul de criză 2009, dacă ne gândim fie ÅŸi la numai două exemple: acordul cu FMI ÅŸi adoptarea Codurilor civil ÅŸi penal. Dar mai sunt ÅŸi altele pe aceeaÅŸi schemă; le vom semnala pe parcursul "EdiÅ£iei speciale" invitatului nostru, premierul Emil Boc. Bine aÅ£i venit, domnule prim-ministru.
Emil Boc: Bună seara. Mulţumesc pentru invitaţie.
Mihai Rădulescu: Bună seara. Avem destule subiecte nelămurite ÅŸi sperăm ca măcar acum în emisiune să obÅ£inem mai multe răspunsuri decât semne de întrebare.
Emil Boc: Åži eu sper la fel.
Mihai Rădulescu: Începem cu FMI. Toată lumea a aflat că, gata, facem împrumutul de la FMI. Nu toată lumea ÅŸtie însă cum ne vor folosi aceÅŸti bani.
Emil Boc: În primul rând, aÅŸ vrea să-i informez pe toÅ£i românii cu privire la stadiul actual al negocierilor cu FMI ÅŸi Comisia Europeană, pentru că în vederea realizării acestui împrumut cei doi actori principali sunt Comisia Europeană ÅŸi FMI. Prima întrebare: de ce împreună? Răspunsul este foarte clar: Comisia Europeană nu acordă bani niciunei ţări din cadrul Uniunii Europene fără să fie dublată de un acord cu FMI. De ce acest lucru? Pentru că, s-a spus foarte clar, Comisia Europeană nu are expertiza financiară ÅŸi tehnică aÅŸa cum o are FMI - cu alte cuvinte, să se asigure că banii sunt eficient utilizaÅ£i pentru echilibrarea deficitelor macroeconomice.
Mihai Rădulescu: Tocmai pentru că s-au spus lucrurile acestea, eu voiam să mergem puÅ£in mai departe ÅŸi să spunem: Dom'le, gata, s-a bătut palma, nu mai vorbim despre ce a fost, cum putea să fie fără împrumut; se face împrumutul. HaideÅ£i să recapitulăm condiÅ£iile esenÅ£iale.
Emil Boc: Pentru că avem 50 de minute la dispoziÅ£ie, aÅŸ vrea să răspundem la fiecare întrebare care mi-a fost adresată în decursul timpului.
Mihai Rădulescu: Exact. De ce sumă este vorba?
Emil Boc: Eu am adresat o întrebare ÅŸi în guvern, ÅŸi în coaliÅ£ie. Este cineva din guvern sau din cadrul coaliÅ£iei care crede că România nu are nevoie de acest acord de împrumut cu Comisia Europeană ÅŸi cu FMI? Vreau să vă spun că răspunsul a fost negativ, în sensul că avem nevoie de acest acord de împrumut, mai mult pentru a preveni efectele negative ale crizei decât pentru a spune că suntem într-o situaÅ£ie extrem de dificilă în acest moment ÅŸi nu putem supravieÅ£ui mâine dacă nu avem acest acord. Deci, a fost un gest de maturitate...
Mihai Rădulescu: Deci, nicio voce împotrivă în guvern.
Emil Boc: Nici în guvern ÅŸi nici în coaliÅ£ie. Când am discutat pe fond dacă cineva crede că România poate să prevină, să limiteze efectele negative ale crizei fără acest acord, nu a fost nimeni să spună: "Da, putem ÅŸi altfel".
Mihai Rădulescu: Vocile împotrivă au fost în opoziÅ£ie, cum de altfel era firesc.
Emil Boc: Eu repet: la ce înseamnă arcul guvernamental, parteneriatul PSD - PD-L. Evident că ÅŸi aici, poate, unele nuanÅ£e sau acordul fin nu a fost foarte bine reglat. Dar pe fond, între cele două formaÅ£iuni, a existat ÅŸi există colaborare, o înÅ£elegere profundă a acestui mecanism ÅŸi a necesităţii potrivit căreia pentru a preveni agravarea situaÅ£iei economice în România pe fondul acestei crize, acest împrumut este necesar. Acum, valoarea împrumutului: 20 de miliarde de euro - aproape 20 de miliarde de euro.
Mihai Rădulescu: De ce aşa mare valoare? Ştim că am fost obişnuiţi cu tranşe mai modeste de-a lungul anilor.
Emil Boc: Åži atunci, răspunsul vi-l ofer în felul următor: din aceÅŸti 20 de miliarde de euro, 13 miliarde de euro - mai precis, 12,95 miliarde - se duc direct la Banca NaÅ£ională a României. Åži tot BNR returnează în tranÅŸe acest împrumut pe care îl primeÅŸte. De ce se duc la BNR? Din două motive: în primul rând, pentru consolidarea rezervelor valutare ale Băncii NaÅ£ionale, ÅŸi în al doilea rând pentru a se putea, în contextul în care se duc ÅŸi se consolidează rezervele valutare, menÅ£ine ÅŸi cursul euro-leu la un nivel acceptabil. Pentru că, pe bună dreptate, s-a pus întrebarea: dacă atâÅ£i de mulÅ£i bani se duc la BNR, de ce avem nevoie de acest împrumut? Au fost mulÅ£i care au întrebat. Răspunsul este următorul: dacă n-avem această consolidare a rezervelor valutare există riscul ca acest curs euro-leu să o ia spre un 5-6 lei, cu consecinÅ£e absolut dezastruoase pentru tot ce înseamnă economie ÅŸi cetăţean. Deci riscul, dacă nu aveam acest împrumut, era ca acest curs euro-leu să o ia foarte serios în sus.
Mihai Rădulescu: Am înÅ£eles. Prima Å£intă, deci: consolidarea cursului de schimb.
Emil Boc: Åži în al doilea rând, posibilitatea de a putea diminua rezervele minime obligatorii la Banca NaÅ£ională, ceea ce s-a întâmplat ÅŸi astăzi deja la Banca NaÅ£ională. Ce înseamnă asta, pentru toată lumea: când o bancă depune 100 de euro în România sau când se aduce 100 de euro, din acei 100 de euro, 60 rămân la bancă, 40 se duc la Banca NaÅ£ională.
Mihai Rădulescu: 40% este rezerva minimă obligatorie.
Emil Boc: Deci din 100 de euro 40 pleacă automat la BNR, ca rezervă. Pentru a putea reduce aceste rezerve minime obligatorii, atunci banca are nevoie de niÅŸte rezerve consolidate. Cu acest împrumut de la FMI se consolidează rezervele ÅŸi Banca NaÅ£ională poate coborî aceste rezerve minim obligatorii care astăzi sunt de 40%. Întrebare: unde se duc banii cu care economisim, prin care diminuăm rezervele minime obligatorii? Åži acesta este un alt argument pentru acordul cu FMI: aceÅŸti bani rămân la dispoziÅ£ia băncilor, pentru a putea credita economia românească. Altă întrebare: de ce nu suntem singuri...?
Mihai Rădulescu: StaÅ£i, că am eu mai multe întrebări decât...
Emil Boc: Aceste întrebări mi-au fost adresate ÅŸi vreau să le lămuresc acum definitiv. Nu suntem oare vulnerabili ca aceÅŸti bani să nu rămână în România, ci să se ducă la băncile-mamă - în Austria, în FranÅ£a sau în altă parte?
Mihai Rădulescu: Exact, ce garanţie este?
Emil Boc: GaranÅ£ia este că deja s-a încheiat la Viena un acord cu toate cele 9 bănci-mamă care au reprezentanÅ£e în România că, pe de-o parte, îÅŸi vor menÅ£ine liniile de finanÅ£are ÅŸi că banii pe care îi vom disponibiliza de la Banca NaÅ£ională nu îi vor retrage din Å£ară.
Mihai Rădulescu: Acordul acesta cuprinde instrumente de coerciÅ£ie, instrumente prin care să oblige aceste bănci-mamă să nu-ÅŸi retragă banii, iată, din România?
Emil Boc: Dacă acest acord nu ar fi respectat, Banca NaÅ£ională are mijloace indirecte prin care să oblige băncile practic să se Å£ină de acest cuvânt.
Mihai Rădulescu: De pildă, mijloace la vedere...?
Emil Boc: N-aÅŸ vrea să intru în detaliile Băncii NaÅ£ionale, pentru că nu vorbesc în numele Băncii NaÅ£ionale; dar există acest mecanism.
Mihai Rădulescu: Întrebarea care, cum bine spuneaÅ£i, v-a fost adresată de atâtea ori este pe buzele multora, mai ales ÅŸi după ce am aflat că, iată, cunoscuta AgenÅ£ie de rating Fitch a prognozat că această creditare aÅŸteptată nu se va relaxa - asta era opinia Fitch - după acordul cu FMI. Se îndoiau cei de la Fitch că băncile-mamă vor respecta angajamentul ÅŸi nu vor scoate banii din România. Au zis că sunt prudenÅ£i în legătură cu acest angajament. Iată de ce vă întreb: cum pot fi obligaÅ£i? Pentru că schema a înÅ£eles-o toată lumea. HaideÅ£i s-o recapitulăm: vin banii la Banca NaÅ£ională, Banca NaÅ£ională cu aceÅŸti bani îÅŸi permite să coboare rezervele minime obligatorii, care, având mai mulÅ£i bani la dispoziÅ£ie, băncile vor putea relaxa ÅŸi vor putea restimula creditarea, vor putea acorda credite. Bun. Dacă n-o vor face? Sunt două riscuri aici: 1 - ca banii pe care noi îi luăm de la FMI, cu costurile despre care o să vorbim, să iasă totuÅŸi în afară - ÅŸi spuneÅ£i-ne ce garanÅ£ii avem că nu se va întâmpla aÅŸa - dincolo de angajamentul de care spuneaÅ£i, la nivel de...
Emil Boc: Prima garanÅ£ie este, în economia de piaţă ÅŸi în lumea democratică ÅŸi civilizată, când se semnează un document, aÅŸa cum semnăm ÅŸi noi un acord cu FMI; îl semnăm. La fel s-a semnat un acord între Fondul Monetar ÅŸi toate aceste bănci cu reprezentare în România, nouă bănci, cu condiÅ£iile pe care le-am spus. Evident, veÅ£i spune: oricine poate să rupă un asemenea acord.
Mihai Rădulescu: Mai ales dacă nu sunt prevăzute sancţiuni.
Emil Boc: Dar, în acele condiÅ£ii, Banca NaÅ£ională are alte mijloace de constrângere asupra băncilor din România, pentru că totuÅŸi coordonează sistemul monetar, bancar din România ÅŸi are modalităţile prin care să poată constrânge băncile, modalităţi care, repet, sunt de natură tehnică ÅŸi sunt la dispoziÅ£ia Băncii NaÅ£ionale. Eu pornesc, evident, de la prezumÅ£ia în primul rând de nevinovăţie ÅŸi a bunei credinÅ£e: când se semnează un acord, el este respectat. Fără a fi constrângeri directe, ele sunt indirecte, la dispoziÅ£ia Băncii NaÅ£ionale a României.
Mihai Rădulescu: În concluzie, riscul acesta pe care îl vede Fitch dumneavoastră îl consideraÅ£i minim?
Emil Boc: Eu îl consider inexistent, nu minim, pentru că am încredere în băncile din România - am încredere pentru că am discutat atât la nivelul Consiliului European, unde am fost la mijlocul lunii martie ÅŸi am ridicat împreună cu preÅŸedintele României această temă la nivelul Consiliului European, ÅŸi ÅŸi de acolo am fost asiguraÅ£i că acest lucru nu se va întâmpla - a fost ÅŸi motivul pentru care s-a suplimentat suma pe care Comisia Europeană o investeÅŸte în ţările Uniunii Europene care au nevoie de un asemenea sprijin financiar, ÅŸi cred că acest lucru, repet, se va respecta.
Mihai Rădulescu: Un al doilea risc: dacă băncile, odată... Bun, presupunem că aÅŸa va fi: creditarea va fi relansată. Dacă aceste credite se vor duce către consum, cum am văzut că s-au dus în ultimii ani, ÅŸi nu către investiÅ£ii? Pe noi ne interesează investiÅ£iile.
Emil Boc: Aici depinde, evident, de politica fiecărei bănci. Dar evident că Å£inta noastră este ca aceste credite să se ducă spre mediul economic, spre întreprinderile mici ÅŸi mijlocii, pentru a susÅ£ine activitatea economică. Evident că vor exista ÅŸi credite pentru consum, numai că, probabil, condiÅ£iile de creditare vor fi mai riguroase decât până acum, nu va mai fi credit cu buletinul, aÅŸa cum a fost până în momentul de faţă, astfel încât, indirect, aceÅŸti bani să fie orientaÅ£i spre mediul economic, spre capacitatea de a susÅ£ine acele investiÅ£ii care aduc locuri de muncă sau menÅ£in locurile de muncă în economie. Åži închid acest aspect spunând că prin acest acord de împrumut ÅŸi pe componenta pe care o avem cu Banca NaÅ£ională îi ajutăm pe români să-ÅŸi poată plăti ratele la creditele pe care le au. Conservând un nivel acceptabil al cursului euro-leu, îi ajutăm pe români, care, oricum, au o problemă cu returnarea creditelor - ÅŸi sunt peste 570 de mii de români cu credite la bănci - să poată face faţă ÅŸi să-ÅŸi plătească în continuare ratele pe care trebuie să le plătească în fiecare lună, fiindcă vă daÅ£i seama ce ar însemna un salt al cursului de la 4,2 la 5, la 6 sau, Doamne fereÅŸte, la mai mult. Practic ar pune pe butuci întreaga economie ÅŸi capacitatea cetăţenilor de a-ÅŸi putea plăti ratele.
Mihai Rădulescu: Ar putea spera românii la mai mult, adică la dobânzi mai mici din partea băncilor, odată îndeplinite aceste condiÅ£ii?
Emil Boc: Există ÅŸi o asemenea posibilitate ÅŸi nu o exclud ÅŸi acum m-aÅŸ referi ce se întâmplă cu ceilalÅ£i bani, de la 13 la 20. Cinci miliarde de euro merg la Ministerul FinanÅ£elor, la Trezorerie. AceÅŸti bani sunt utilizaÅ£i de Ministerul FinanÅ£elor pentru acoperirea deficitului bugetar. Încă România consumă mai mult decât produce. Necazul este că ÅŸi în vremurile bune, cum a fost anul 2008, când am avut o creÅŸtere de aproape 8%, în loc să punem bănuÅ£i deoparte, pentru vremuri mai grele, am cheltuit ÅŸi atunci ÅŸi am avut un deficit de -5,2. Acum, în condiÅ£ii mult mai dificile, cu o creÅŸtere negativă după ultimele evaluări internaÅ£ionale, trebuie să ne menÅ£inem în limitele unui deficit bugetar rezonabil ÅŸi de aceea avem nevoie de aceÅŸti bani. Astăzi putem să împrumutăm aceÅŸti bani. De unde? De pe piaÅ£a internă. Åži ce se întâmplă? Ministerul FinanÅ£elor practic adună toÅ£i bănuÅ£ii care sunt astăzi pe piaţă pentru a putea să susÅ£inem investiÅ£iile, să plătim salariile, pensiile ÅŸi obligaÅ£iile sociale. Când Ministerul FinanÅ£elor va avea cei 5 miliarde de euro în Trezorerie, nu va mai fi nevoit să cureÅ£e toată piaÅ£a de bani...
Mihai Rădulescu: ...şi să mărească taxele.
Emil Boc: Şi să mărească taxele, pentru că discutăm şi despre aceste lucruri, ci va putea lăsa aceşti bani pe piaţă, pentru a putea fi utilizaţi pentru activitatea economică.
Mihai Rădulescu: 13 cu 5?
Emil Boc: 18. Mai sunt 2 miliarde de euro, aproximativ, care pleacă ÅŸi sunt la dispoziÅ£ia băncilor din România, pentru a fi accesaÅ£i, bani în vederea susÅ£inerii activităţii economice. Deci, stau la dispoziÅ£ia băncilor astfel încât întreprinzătorii privaÅ£i să poată cere credite ÅŸi să poată avea bani pentru a susÅ£ine activitatea economică. În concluzie, acest acord cu FMI are aceste obiective vitale. Unu, relansarea economiei ÅŸi menÅ£inerea locurilor de muncă, a celor care există ÅŸi crearea, atât cât este posibil, a noi locuri de muncă, relansarea creditării, posibilitatea pentru români să-ÅŸi plătească ratele la bănci ÅŸi, nu în ultimă instanţă, indirect, să avem resurse financiare, ca în vremuri dificile să putem plăti salariile ÅŸi pensiile ÅŸi toate alocaÅ£iile sociale din această Å£ară, pentru că ne dă această siguranţă că putem să ne uităm la ziua de mâine un pic mai siguri. Evident că vremurile oricum sunt dificile ÅŸi - vreau să fiu bine înÅ£eles - FMI nu ne scuteÅŸte de grijile zilei de mâine, care oricum vor exista. Åži vreau să vă spun că ne va ajuta să nu ne fie mai rău, în primul rând, ÅŸi după aceea să asigurăm premisele de creÅŸtere economică.
Mihai Rădulescu: Avea nevoie Guvernul României de un astfel de ajutor din partea FMI, dincolo de componenta financiară? ÅžtiÅ£i că s-au lansat ÅŸi acuze: domnule, nu a fost, nu e în stare guvernul să gestioneze singur, să monitorizeze, eu ÅŸtiu, evoluÅ£ia economico-socială, ÅŸi atunci, iată, instrumentul care este jandarmul FMI poate ajuta guvernul, poate da o mână de ajutor, în condiÅ£iile în care nu poate face singur.
Emil Boc: Aici vreau să vă dau două răspunsuri. În primul rând, FMI ÅŸi Comisia Europeană au apreciat faptul că acest guvern - ÅŸi a fost lăudat - a luat deja măsuri de austeritate prin legea bugetului pe care am adoptat-o pe 2009, ÅŸi anume mă refer aici la reducerea cheltuielilor cu salariile demnitarilor de lux. Vă amintiÅ£i că noi am redus - ÅŸi a fost prima hotărâre pe care guvernul a dat-o - de a limita salariile bugetarilor de lux, de la 30 de mii de euro, 40 de mii de euro, la 48 de milioane de lei vechi ÅŸi din start am făcut o economie substanÅ£ială în sistemul public românesc de salarizare. De asemenea, am luat câteva măsuri cu privire la reducerea cheltuielilor cu mobilierul, cheltuielile cu servicii, pe care le-am redus cu 15-20%, am limitat cheltuielile cu posturile vacante. Cu alte cuvinte, deja acest guvern a luat niÅŸte măsuri înainte să vină FMI.
Mihai Rădulescu: A trimis semnale de austeritate, spuneţi dumneavoastră.
Emil Boc: Adică faptul că deja bugetul a fost conceput în limite riguroase ÅŸi am spus foarte clar că, dacă nu am fi făcut aceste corecturi, deficitul bugetar era de 9% - aÅŸa ne-au spus FMI ÅŸi Comisia Europeană ÅŸi se găsesc aceste aprecieri în documentele oficiale - ar fi fost acolo.
Mihai Rădulescu: Atât de mult au contat aceste salarii mari?
Emil Boc: Aceste salarii, combinate cu celelalte măsuri pe care vi le-am precizat ÅŸi deja luate de guvern. Restructurarea agenÅ£iilor, pe care am început-o, ÅŸi aici se poate observa că deja două ministere sau două entităţi publice au dat deja semnale foarte serioase. Primul ministru a desfiinÅ£at cancelaria pentru simplul motiv că era o structură paralelă guvernului. Deja 106 notificări au fost trimise către oamenii care nu mai lucrează la cancelarie ÅŸi nu îÅŸi vor continua activitatea în această structură ÅŸi - atenÅ£ie! - atribuÅ£iile cancelariei au fost preluate de către Secretariatul General al Guvernului fără să crească cu un post numărul de posturi de la Secretariatul General al Guvernului. Deci, dacă există voinţă politică, se poate. Deci, s-a desfiinÅ£at o structură, acele atribuÅ£ii care erau necesare au fost preluate de către alta ÅŸi fără să crească numărul de posturi, iar doamna Andreescu a făcut un efort considerabil, în calitate de secretar general al Guvernului, să găsească soluÅ£iile să nu mărească numărul de posturi. Iar în privinÅ£a staff-ului primului ministru, mă refer la corpul de consilieri de stat, secretari de stat, consilieri personali, vreau să spun că am la jumătate ca număr din cât aveau ÅŸi domnul Tăriceanu, ÅŸi domnul Năstase. Deci, dacă doreÅŸti, se poate face o austeritate...
Mihai Rădulescu: Puţini, dar fideli, apropo de contractul de fidelitate pe care l-aţi impus.
Emil Boc: Acela este Corpul de control, care este o altă structură ÅŸi care, repet, trebuie să funcÅ£ioneze instituÅ£ional, Å£ine de existenÅ£a unui guvern ÅŸi trebuie să-ÅŸi subordoneze activitatea legii în primul rând ÅŸi ConstituÅ£iei în vigoare. Închei această paranteză cu agenÅ£iile, Ministerul de Interne, la fel, a început o activitate de restructurare ÅŸi ea trebuie să meargă mai departe. Vreau să vă mai spun un lucru; ne veÅ£i spune: bun, trebuie să vină jandarmul, cum i-aÅ£i spus dumneavoastră, FMI, să facă ordine în Å£ară. Vreau să vă spun că măsurile pe care le vom lua ca urmare a acestui acord cu FMI oricum trebuiau făcute de către acest guvern ÅŸi de către această Å£ară pentru a ne fi bine nouă, românilor, pe termen mediu ÅŸi lung. Deci, indiferent dacă am fi încheiat sau nu acordul cu FMI, măsurile pe care le vom lua oricum trebuiau luate. Iar cu această ocazie...
Mihai Rădulescu: Ce înseamnă atitudine mai relaxată a FMI în raport cu condiÅ£iile impuse din punct de vedere social? L-am citat pe domnul Geoană aici, că FMI a avut o atitudine mai relaxată în ceea ce priveÅŸte abordarea socială. Ce înseamnă concret?
Emil Boc: Pentru că România nu a fost cu apa la gură, nu a fost în postura în care să fie disperată, să spună: nu mai pot rezista mâine dacă nu semnez acest acord.
Mihai Rădulescu: Şi atunci ce concesii...
Emil Boc: Are un caracter preventiv acest acord, aÅŸa cum am spus. Åži atunci noi am discutat foarte serios componenta economică, pentru că este vital să poÅ£i produce înainte ceva ca după aceea să împarÅ£i, este o chestiune elementară că, înainte să împarÅ£i ceva, trebuie să produci. Primul element al acordului este să producem prosperitate, bogăţie, resurse financiare în această Å£ară să putem să plătim pensii, salarii, alocaÅ£ii ÅŸi alte drepturi pe care bugetul trebuie să le facă. În componenta socială vreau să vă spun că nu am avut nici o problemă să ne păstrăm obiectivele sociale pe care guvernul ÅŸi le-a propus. De mâine intră în vigoare pensia socială minimă în România. Nici un pensionar din România începând cu ziua de mâine nu va avea o pensie sub 300 de lei, adică 3 milioane de lei vechi. Este o primă măsură pe componenta socială pe care guvernul a luat-o, ordonanÅ£a este în vigoare ÅŸi peste un milion de români beneficiază de această prevedere. Pentru că am spus foarte clar - această criză economică ne pune pe toÅ£i într-o situaÅ£ie dificilă, de la primul ministru până la cel cu o pensie foarte mică. Pe de o parte trebuie să luăm măsuri...
Mihai Rădulescu: Asta e vestea bună...
Emil Boc: Să vă spun cum ne-am gândit, poate nu ne-am gândit bine; ÅŸi am spus foarte clar că semnul de solidaritate trebuie să înceapă ajutându-i pe cei cu pensii foarte, foarte mici ÅŸi făcând un efort de dreptate, de moralitate în ultimă instanţă că nu e posibil ca în România de astăzi să mai trăieÅŸti... Åži-aÅŸa 300 de lei reprezintă o sumă foarte, foarte mică, Å£inând cont de costul vieÅ£ii, factura la întreÅ£inere ÅŸi celelalte nevoi ale vieÅ£ii de zi cu zi, dar măcar îi aducem pe toÅ£i cei care sunt sub acest venit la 300 de lei ÅŸi strângem imediat cureaua la cei din vârful piramidei. Åži am spus foarte clar că anul acesta, indiferent de încheierea sau nu a acordului cu FMI, demnitarii ÅŸi cei din vârful piramidei nu vor avea nici un fel de majorare salarială. Zero majorare salarială. Asta ce înseamnă? De la primul-ministru, parlamentari, miniÅŸtri - sunt în jur de 7.000 de demnitari, de persoane cu statut de demnitar sau cu calitate asimilată demnitarului, care nu vor beneficia de nici un fel de creÅŸtere salarială. Combinat cu această măsură, vom continua restructurarea agenÅ£iilor, acolo unde există încă o resursă importantă de economie ÅŸi sub aspectul salariilor foarte consistente, ÅŸi sub aspectul numărului de personal care, de cele mai multe ori, este dublu faţă de cel necesar, mă refer la administraÅ£ia naÅ£ională, la agenÅ£iile naÅ£ionale ÅŸi la unele structuri din subordinea ministerelor. Am putut observa, de exemplu, că în cadrul multor agenÅ£ii, personalul tehnic este mai numeros decât experÅ£ii, decât cei de specialitate. Adică, în loc într-o agenÅ£ie să domine cei care sunt de specialitate, că vorbim de energie, că vorbim de AgenÅ£ia Sanitar-Veterinară sau vorbim de, ÅŸtiu eu, Oficiul pentru ProtecÅ£ia Consumatorului sau de orice altă structură, din nefericire, 60% sunt ocupaÅ£i de cei de la DirecÅ£ia Administrativă, DirecÅ£ia Economică, DirecÅ£ia Juridică, Resurse Umane ÅŸi 40% sunt doar experÅ£ii. Când lucrurile trebuie să stea exact invers. Adică Å£ii expertiza de specialitate ÅŸi ai un corp administrativ care să-Å£i asigure funcÅ£ionarea. Deci, de aceea va trebui să mai lucrăm la acest capitol al bugetarilor de lux ÅŸi al acestor agenÅ£ii care consumă încă resurse publice prea mari. Asta nu înseamnă că le vom tăia cu barda. Vom face o analiză, vom vedea ce există ÅŸi în UE, vom vedea care sunt necesare, dar le vom restructura.
Mihai Rădulescu: FMI a cerut să reducă fondul... Le veÅ£i restructura. Restructurarea, în primul rând, este văzută de mulÅ£i ÅŸi ÅŸtiÅ£i că există nenumărate critici la adresa guvernului ca o modalitate de plasare a clienÅ£ilor politici în aceste funcÅ£ii.
Emil Boc: Nu, dimpotrivă, vor pleca ÅŸi clienÅ£ii politici odată cu acele posturi unde se taie frunză la câini. Deci, nu va fi nici un fel de altă selecÅ£ie. Cei care taie frunze la câini în agenÅ£iile guvernamentale centrale vor pleca, indiferent de ce clientelă politică au depins sau depind, pentru că aici vrem să punem oameni potriviÅ£i la locul potrivit ÅŸi atâÅ£ia câÅ£i trebuie, ÅŸi nu mai mulÅ£i, aÅŸa cum, din nefericire, este în momentul de faţă la nivelul agenÅ£iilor guvernamentale.
Mihai Rădulescu: Vorbim de sectorul bugetar ÅŸi, din câte ÅŸtim, FMI a cerut o reducere graduală a fondului de salarii, de la 8 la 5%, ÅŸi chiar astăzi am aflat o confirmare din partea preÅŸedintelui că acolo se va opera o reducere cu 5% a personalului. Întrebarea mea este: dacă ne uităm în jur, vedem că celelalte ţări n-au redus..., preocuparea guvernului n-a fost pentru reducerea personalului bugetar sau pentru reducerea salariilor acestora, ci, din contră, pentru generarea de investiÅ£ii, de locuri de muncă, de proiecte economice. De ce noi avem o preocupare axată, iată, pe acest subiect?
Emil Boc: Noi va trebui să emitem un act normativ prin care să reducem 1,1% din PIB în momentul de faţă de la capitolul cheltuieli... Asta ce înseamnă? Că din ceea ce există în momentul de faţă trebuie să ajustăm bugetul cu 1,1% din PIB. 0,850 din 1,1 se va face pe baza reducerii unor cheltuieli ÅŸi 0,250 se va face pe baza creÅŸterii veniturilor în cadrul bugetului. Acum, cum vom face aceste măsuri? Se pot face în două feluri ÅŸi într-o manieră combinată: o reducere, acolo unde este posibil, a numărului de personal din agenÅ£ii - ÅŸi mă refer la agenÅ£iile guvernamentale de la nivel de vârf -, cu o creÅŸtere corespunzătoare a salariilor mici ÅŸi foarte mici ÅŸi cu o plafonare a acelora care sunt mari. Cu alte cuvinte, ca să răspund la această întrebare...
Mihai Rădulescu: E bine de ÅŸtiut, chiar vrem detalii despre acest lucru, pentru că salariile - vă întrerup, de ce? -, din câte am văzut ÅŸi noi, am văzut grile de salarizare, nu sunt mari la nivelul funcÅ£ionarului public, ci poate la elite, la ÅŸefii lor...
Emil Boc: Acolo e mult de lucru încă...
Mihai Rădulescu: Salarii în jur de cinci, ÅŸase sute de lei. Un funcÅ£ionar cu peste 20 de ani vechime are aproximativ 1.500 de lei. Deci, practic, mulÅ£i se întreabă: stai, domnule, care e problema cu funcÅ£ionarii publici? Păi, dacă le reduci ÅŸi mai mult salariile, îi mai dai ÅŸi afară, cu vrei tu să ai funcÅ£ionari publici de elită sau funcÅ£ionari profesioniÅŸti să mai atragi în domeniu? ConsideraÅ£i că au salarii mari acum?
Emil Boc: Încă o dată vreau să spun. Nu avem treabă cu funcÅ£ionarii obiÅŸnuiÅ£i, care oricum au salarii mici ÅŸi foarte mici, mulÅ£i dintre ei. Vorbim de cei din vârful piramidei, din marile structuri guvernamentale - agenÅ£ii ÅŸi agenÅ£ii subordonate ministerelor -, unde există ÅŸi foarte mulÅ£i ÅŸi există ÅŸi foarte bine plătiÅ£i fără să merite. Asta nu înseamnă că pe toÅ£i îi vom pune la zid. Nu, vom face o analiză riguroasă, aÅŸa cum am spus, ÅŸi, acolo unde există surplus, vom tăia. Doi, obiectivul guvernului este să menÅ£ină locurile de muncă în această Å£ară. Vreau să fiu bine înÅ£eles. Înainte de a da pe cineva afară, încercăm să ne încadrăm într-o sumă decentă de bani pe care o avem, chiar poate fără să-i crească salariul. Deci, nu este obiectivul nostru să dăm pe cineva afară. Prefer să-i îngheÅ£ salariul, decât să îl dau afară. Acesta este un lucru...
Mihai Rădulescu: Obiectivul guvernului, din ce am văzut în jur, este acela de a încuraja proiectele economice care, spuneaÅ£i, generează investiÅ£ii, locuri de muncă...
Emil Boc: StaÅ£i că ajung imediat... Vreau să vorbesc de politica salarială ÅŸi după aceea trec la investiÅ£ii ÅŸi discutăm despre acest aspect. Deci, obiectivul nostru este să păstrăm cât putem locurile de muncă. Se pune pe bună dreptate întrebarea: se majorează salariile în condiÅ£iile acordului cu FMI? Åži răspunsul meu este: da, se pot majora acele salarii mici ÅŸi foarte mici, cel puÅ£in cu nivelul inflaÅ£iei. Cu o singură condiÅ£ie: să facem economii, în primul rând din altă parte, acolo unde este surplus, adică acolo este bugetar de lux, care este mult prea bine plătit în raport cu performanÅ£a pe care o are ÅŸi cu aceste corecturi necesare.
Mihai Rădulescu: Sună bine la... Dă bine la imagine, e de văzut care vor fi criteriile după care veţi face acest...
Emil Boc: Asta vom face. Deci, încă o dată vă spun, demnitarii, din start, sunt îngheÅ£ate salariile. Nu discutăm de demnitari, cei 7.000 de oameni aproximativ, care au calitatea de demnitar, asimilată sau direct existentă, nu vor avea nici un fel de majorare. De asemenea, cei care sunt totuÅŸi cu mult peste salariul mediu pe economie, vom găsi o soluÅ£ie, acolo, să plafonăm salariile pentru a putea să majorăm, măcar cu ritmul inflaÅ£iei, salariile mici ÅŸi foarte mici, pentru că, din nou, obiectivul nostru e să-i ajutăm pe cei care sunt la baza piramidei, într-un moment când ai nevoie de solidaritate. Păi, în momentul în care aÅŸ mări cu 5% sau cu 6% salariile tuturor, una este să-l ajuÅ£i cu 5-7% pe unul care are un salariu între cinci-zece milioane de lei vechi ÅŸi alta e să-i aplici la cel care are 50 sau 60 de milioane. Ä‚la poate aÅŸtepta, mai poate trăi ca ÅŸi acum, pentru că oricum a beneficiat, ÅŸi ne orientăm spre cei care sunt la baza piramidei. Aceasta este intenÅ£ia noastră, să încercăm acolo să putem face aceste ajustări.
Mihai Rădulescu: Când spuneÅ£i „vom găsi o soluÅ£ie”, la ce vă referiÅ£i, punctual? Cine va găsi soluÅ£ia?
Emil Boc: Guvernul României, prin Ministerul FinanÅ£elor ÅŸi prin actele normative pe care le vom elabora în acest sens pentru a putea avea o limitare a creÅŸterii salariilor mari ÅŸi o creÅŸtere măcar, repet, cu nivelul inflaÅ£iei a salariilor mici. La fel ÅŸi în cazul pensiilor. Pe lângă pensia socială minimă, care intră în vigoare de la 1 aprilie, de mâine, ÅŸi de la 1 octombrie, la 3,5 milioane, pensiile dorim în felul următor: să încercăm să ne onorăm promisiunea atât cât putem în condiÅ£iile crizei economice actuale. Va fi o creÅŸtere a pensiilor, dar nu a pensiilor speciale, acelea mari din sistem, nu, pensiile din sistemul public obiÅŸnuite...
Mihai Rădulescu: E vorba de un milion de oameni, din câte am înÅ£eles.
Emil Boc: Nu, aia e pe pensia socială e vorba de un milion de oameni. Eu vorbesc de restul pensionarilor din România, dar din sistemul public ÅŸi nu cei din sistemul special care au oricum pensii mai mari. Nu de aceia vorbesc. Unde vrem de la 1 aprilie să aplicăm o majorare de 3%, ce va duce la punctul de pensie undeva la 42,2 sau 42,3%. Nu la 45, dar va duce la 42% valoarea punctului de pensie din salariul mediu pe economie. Åži, dacă economia merge bine, din octombrie, încă cu 2% ÅŸi ajungem la 43,3% valoarea punctului de pensie. Deci, ne orientăm spre cei care sunt cu venituri mici.
Mihai Rădulescu: Pensionarii cum au primit... Ei vor totuÅŸi 45% ÅŸi aÅ£i văzut că au fost solicitări încă de acum... Acum au primit această eÅŸalonare în timp, până la 45%, până în toamnă.
Emil Boc: Eu vreau să vă spun că guvernul are această preocupare majoră pentru cei care sunt cu venituri mici. Că sunt salarii mici, că sunt pensii mici. Eu din tot sufletul aÅŸ dori să dau mai mult ÅŸi guvernul ar dori să dea mai mulÅ£i bani, dar cam atâta ne putem permite în acest moment. Am dori să fim mai darnici, ca MoÅŸ Crăciun sau cum s-ar spune, dar atât îÅŸi poate permite economia ÅŸi aÅŸa într-o manieră foarte strânsă ÅŸi Å£inând frâiele foarte bine ale cheltuielilor publice. Dacă, evident, economia va avea performanÅ£e mai mari, putem să ne gândim ÅŸi la alte majorări salariale, dar vorbim de percepÅ£ia noastră minimală, cu privire la abordarea politicii salariale.
Mihai Rădulescu: Ascultându-vă cu atenÅ£ie discursul legat de politica salarială ÅŸi de protejarea veniturilor categoriilor cu venituri mici, nu ÅŸtiu, am făcut o paralelă cu discursul domnului Geoană. Parcă aÅ£i împrumutat din..., este discursul pe care ÅŸi PSD l-a promovat în guvern. Mă aÅŸteptam cumva să puneÅ£i ca partid democrat-liberal să puneÅ£i cumva investiÅ£iile înaintea măsurilor de protecÅ£ie socială ÅŸi crearea de noi locuri de muncă.
Emil Boc: Dacă m-aÅ£i fi lăsat să îmi duc argumentaÅ£ia până la capăt...
Mihai Rădulescu: Faceţi-o acum.
Emil Boc: AÅŸ fi spus ÅŸi acest lucru, pentru că mi-aÅ£i spus ce se întâmplă cu politica salarială ÅŸi am răspuns la această întrebare. Eu sunt primul ministru al acestui guvern, care, chiar dacă are două componente, o componentă social-democrată ÅŸi una democrat-liberală, eu reprezint Guvernul României ca întreg ÅŸi dacă vă amintiÅ£i cu vreo 10 minute înainte am spus că principala preocupare a acestui guvern este să producă înainte ceva, ca după aceea să aibă ce împărÅ£i. Asta înseamnă că, în egală măsură, cel puÅ£in, ne interesează componenta de a produce bogăţie, prosperitate, resurse financiare, ca după aceea să putem plăti pensii, salarii ÅŸi alocaÅ£ii. Åži cum putem să facem acest lucru?
Mihai Rădulescu: Vă rog...
Emil Boc: Prin componenta investiÅ£ională. Åži deja acest lucru l-am făcut, a fost prioritatea numărul unu a bugetului de stat pe anul 2009. Åži repet ceea ce am spus până acum, 20% din banii bugetului de stat anul acesta, cei mai mulÅ£i pe care i-a dat vreodată vreun guvern al României ÅŸi vreun buget de după 1989 se duc pe capitolul investiÅ£ii. De ce se duc pe investiÅ£ii? Se duc pentru că ele pot genera locuri de muncă, pot menÅ£ine locuri de muncă, pot aduce impozite ÅŸi taxe plătite la bugetul de stat, ca după aceea să putem plăti, aÅŸa cum am spus, celelalte obligaÅ£ii sociale pe care statul le are. Åži vreau să vă spun că din banii aceÅŸtia de la Comisia Europeană, cei cinci miliarde de euro, nici un leuÅ£ nu se duce în salariu. Deficitul bugetar se duce pe investiÅ£ii în această Å£ară. Pentru prima dată iarăşi după 1989, deficitul bugetar nu se duce pe mobilier, pe plasme, maÅŸini de lux sau pe alte drepturi conexe investiÅ£iilor, ci se duc doar pe investiÅ£ii, pe locuri de muncă. Este o măsură foarte dură, pentru că dacă vă veÅ£i uita tot ce s-a întâmplat până acum în România după 1989 se începeau cu un buget, iar în octombrie-noiembrie se luau banii de la investiÅ£ii ÅŸi se treceau la salarii, mobilier, plasme, automobile ÅŸi aÅŸa mai departe. Acest guvern nu va face acest lucru. De aceea este foarte atent cu modul de utilizare a banului public ÅŸi se uită de unde poate să mai ia bani, de unde mai poate corecta sistemul nedrept care există - ÅŸi aici vreau să fiu bine înÅ£eles, eu nu acuz nici un cetăţean al României astăzi că beneficiază de drepturi privilegiate în raport cu alÅ£i cetăţeni, aÅŸa cum avem în sistemul de pensionare, aÅŸa cum avem în sistemul public de salarizare. Legile României în vigoare dau acest drept. Sarcina ÅŸi obligaÅ£ia noastră sunt să corectăm aceste privilegii în sensul de a spune că toÅ£i sunt egali în faÅ£a legii, inclusiv în faÅ£a salariului pe care trebuie să-l primească, dar, repet, să-l primească în concordanţă cu munca pe care o face, iar la pensionare la fel, să nu avem unii mai egali decât alÅ£ii, cum avem în momentul de faţă, adică unii au posibilitatea să-ÅŸi calculeze pensia Å£inând cont de salariul din ultimele trei luni de zile, 80% din salariul din ultimele trei luni de zile, în timp ce un alt muritor obiÅŸnuit, tot din această Å£ară, i se dă o pensie în concordanţă cu cât a contribuit el timp de 30 de ani de zile ÅŸi i se calculează pensia. Nu e corect, că la unii e în raport cu 30 de ani de zile de muncă, iar la alÅ£ii să li se calculeze cu ultimele trei luni, când îÅŸi pun toate sporurile ÅŸi drepturile posibile ÅŸi îÅŸi iau 80% din acea pensie. Cred că aici trebuie să corectăm.
Mihai Rădulescu: Eu cred că la capitolul salarizare, probabil, am făcut lămuririle necesare, clarificările necesare. Mi-aÅ£i rămas dator cu informaÅ£ii despre nivelul taxelor. Acum, cu ceva mai mulÅ£i bani la Ministerul FinanÅ£elor, sunt premise ca taxele măcar să rămână la fel, nu să crească, pentru că, iată, scăderea taxelor este iar un stimulent economic pentru ceea ce vedem în jur, pentru multe alte ţări.
Mihai Rădulescu: Acum, ca prim-ministru ... pe componenta economică directă. Åži primul lucru pe care vi-l spun ÅŸi pe care-l ÅŸtiÅ£i cu siguranţă este că nu ne atingem de cota unică de impozitare. 16% este o cotă ce rămâne în vigoare ÅŸi vreau să vă spun că, dacă vă veÅ£i uita în clasamentele UE, România în ce priveÅŸte rata impozitului pe venitul individual are cea mai mică rată din UE. Toate ţările UE, 26 de ţări, România este a 27-a, în România este cea mai mică rată mergând de la 55% din Danemarca, Suedia 52%, ajungând la România care este 16%. Asta înseamnă un efort consistent.
Mihai Rădulescu: Aţi mai spus-o. Este o confirmare asta?
Emil Boc: E un efort consistent pe care statul îl face ÅŸi aÅŸ vrea să se înÅ£eleagă acest lucru, că înseamnă că ne Å£inem promisiunea pe care am făcut-o de a nu ne atinge de cota unică. La fel, rata impozitului pe profit. Numai patru ţări au o rată mai mică decât România, de 16%, în UE - deci menÅ£inem niÅŸte bunuri câÅŸtigate ÅŸi care, repet, vor fi de neatacat. Doi, nu mărim TVA. UitaÅ£i-vă la alte ţări care au încheiat acordul cu FMI că sunt în situaÅ£ia să mărească TVA. Ungaria, de la 20 la 23% - deci nu ne atingem de TVA, pentru că, dacă ne atingeam de TVA, primii care erau afectaÅ£i erau tot cei cu salarii ÅŸi pensii mici, pentru că îi loveai în mod direct. Pentru că una este să îi măreÅŸti TVA-ul, pentru că toată lumea cumpără produse, TVA se aplică la tot ce miÅŸcă în economie ÅŸi îi afectezi pe cei cu venituri mici, în primul rând. În al treilea rând, nu majorăm accizele la carburanÅ£i, aÅŸa cum s-a vorbit la un moment dat. Nu, pentru că asta ar însemna o creÅŸtere în lanÅ£ a preÅ£urilor. Nu se majorează aceste accize. Nu se majorează contribuÅ£iile la asigurări sociale, la fel un lucru care trebuie să se ÅŸtie. Åži în al cincilea rând vreau să spun că vom reduce numărul de impozite ÅŸi taxe pe care astăzi le au de plătit românii. Există deja o echipă interministerială care lucrează la reducerea numărului de taxe ÅŸi impozite care astăzi se plătesc în România. Foarte multe dintre ele au un cost mai mare de administrare decât banii care se aduc din încasarea acelei taxe, de aceea se lucrează la această problemă a reducerii taxelor ÅŸi de simplificare a fiscalităţii din această Å£ară.
Mihai Rădulescu: Costă mai mult plicul ÅŸi scrisoarea în care te înÅŸtiinÅ£ează că ai de plătit o taxă de 1 RON... E bine de ÅŸtiut, iată, sunt măsuri de stimulare, dar eu aÅŸ vrea să merg mai departe cu comparaÅ£ia cu alte ţări ÅŸi, pentru că ceva pare puÅ£in bizar, Å£inând cont că în tot acest efort de decontractare, de eliberare a economiei, iată, în jur, dacă ne uităm, dobânzile de referinţă au scăzut - în Banca Centrală Europeană 2%, Marea Britanie 1%, FranÅ£a 2,5%. De ce noi facem invers, de ce Banca NaÅ£ională a României a anunÅ£at chiar astăzi că menÅ£ine nivelul de 10%? Nu este un obstacol în finanÅ£area afacerilor, nu reduce competitivitatea produselor româneÅŸti în afară? Este tot în aceeaÅŸi idee de care tot încerc să aflu, tot vă întreb, de decontractare a economiei.
Emil Boc: Vreau să ÅŸtiÅ£i că Banca NaÅ£ională a României este o structură independentă, nu este în subordinea guvernului, aÅŸa că întrebările pe care mi le adresaÅ£i mie să mi le adresaÅ£i în legătură cu competenÅ£ele directe pe care guvernul le are. Sunt convins că pe acest scaun va veni ÅŸi domnul Mugur Isărescu ÅŸi vă va răspunde la aceste întrebări.
Mihai Rădulescu: Este o dorinţă a noastră.
Emil Boc: Ce vreau să vă spun eu este că aceste măsuri nu se pot lua brusc. AÅ£i văzut că deja numai că am anunÅ£at încheierea acordului cu FMI ÅŸi am observat deja o diminuare sau un curs euro-leu mai bun ÅŸi o stabilizare a acestuia. Fără să fi încheiat deja acordul, numai simpla lui enunÅ£are a adus o anumită stabilitate în economie. Sunt convins că, odată cu semnarea lui ÅŸi cu primele tranÅŸe de bani care vor intra în economia românească, Banca NaÅ£ională se va putea gândi ÅŸi la aceste aspecte pe care le-aÅ£i menÅ£ionat, dar sunt convins că domnul Isărescu va fi în măsură să vă dea ÅŸi alte explicaÅ£ii.
Mihai Rădulescu: Sindicatele continuă să vă ceară, să vă solicite planul anticriză. Ameninţă în continuare cu proteste masive de stradă. Care este relaÅ£ia cu sindicatele? Practic, Å£ineÅ£i situaÅ£ia sub control, din punctul ăsta de vedere?
Emil Boc: Eu spun că avem o relaÅ£ie bună cu sindicatele, în sensul că avem un departament de dialog social, care, în permanenţă, în fiecare zi, răspunde la toate solicitările sindicatelor pentru a le explica ce intenÅ£ionează guvernul să facă, ce resurse financiare avem. Dumneavoastră credeÅ£i că ar exista un guvern în această Å£ară care dacă ar avea resurse financiare foarte multe nu ar fi tentat să le cheltuiască în primul rând pe investiÅ£ii, sper eu să o facă, pentru a-ÅŸi putea menÅ£ine locurile de muncă ÅŸi să dea acolo salarii mai mari oamenilor? Ar face-o. CredeÅ£i că n-am dori să putem majora mai mult salariile ÅŸi pensiile decât cu eventual nivelul inflaÅ£iei? L-am face. Numai că atât avem, atâta putem.
Mihai Rădulescu: Poate că nu se îndoiesc de buna intenÅ£ie cât de logica abordării. Avem văzut reacÅ£ii de genul „Domnule, măsurile sunt un fel de joacă, de la o zi la alta, pentru impresionarea FMI sau a altor instituÅ£ii” - critici sindicale.
Emil Boc: Ce vreau să vă spun este că acest plan anticriză a fost apreciat ÅŸi de Comisia Europeană, ÅŸi de FMI. La fel de important este faptul că până în acest moment, ÅŸi sper până la sfârÅŸitul mandantului, guvernul nu a luat o măsură greÅŸită care să agraveze situaÅ£ia economică sau să pună în pericol plata pensiilor, a salariilor în această Å£ară sau să agraveze consecinÅ£ele negative ale crizei. Am luat măsurile cerute la nivel prudent, dar măsuri corecte. Evident că mai avem ÅŸi altele în vizor. Avem, de exemplu, neimpozitarea profitului reinvestit. Îl vom aplica prin modificarea Codului Fiscal, această reducere a numărului de taxe ÅŸi impozite. O vom aplica. Am luat măsuri ÅŸi pentru ÅŸomaj. Åžtim că vom avea o creÅŸtere a numărului de ÅŸomeri. Poate nu atât de mare aÅŸa cum se anunţă.
Mihai Rădulescu: Cât estimaÅ£i, cât aÅ£i prevăzut?
Emil Boc: Noi ne-am pregătit să avem cam 500 de mii de şomeri anul acesta.
Mihai Rădulescu: 500 de mii de şomeri.
Emil Boc: Atâta am prevăzut noi iniÅ£ial, dar am suplimentat ÅŸi FMI a fost absolut de acord. Ne-am suplimentat bugetul pe componenta asistenţă socială în materie de ÅŸomaj. Deci, suntem pregătiÅ£i să facem faţă ÅŸi la un val de concedieri. Sperăm noi să-l putem opri prin măsurile economice pe care le luăm pe de o parte. Pe de altă parte, prin acea prevedere iarăşi pe care am impus-o printr-o ordonanţă de urgenţă ca ÅŸomajul tehnic să se prelungească cu trei luni de zile ÅŸi, în acest context, în perioada ÅŸomajului tehnic, timp de trei luni de zile să nu se plătească nici o contribuÅ£ie, nici de către angajat, nici de către angajator. Care este scopul? Dorim în primul rând ca omul să stea legat de locul de muncă, să aibă ÅŸansă întreprinderea lui, poate, prin comenzi care vor veni, să reia producÅ£ia, să reia activitatea ÅŸi să nu-l dea pe om afară în ÅŸomaj, că după aceea mai greu îl reîncadrezi. Deci, timp de trei luni de zile, când are ÅŸi 75% din salariul pe care l-a avut, nu plăteÅŸte nici contribuÅ£iile de asigurări sociale. Este un efort pe care statul îl face.
Mihai Rădulescu: Mă uit ce se întâmplă la CFR acum, unde numai la CFR sunt aÅŸteptaÅ£i 10 mii sau eu ÅŸtiu...
Emil Boc: Aceste cifre au fost enunÅ£ate de către sindicate, am înÅ£eles eu. Ministrul Berceanu nu a folosit niciodată această cifră, ci sindicatele au spus această cifră. Nu a fost niciodată validată. Evident că există un program de restructurare, de analiză. În limitele legale el va avea loc ÅŸi sub coordonarea Ministerului Transporturilor ÅŸi cu respectarea tuturor prevederilor legale.
Mihai Rădulescu: Trecem la un alt subiect care, după cum spuneam la începutul emisiunii, părea a-ÅŸi fi găsit rezolvarea, dar a generat, a părut până la urmă să fie mai degrabă o măsură greÅŸită, spuneaÅ£i de măsuri greÅŸite. A fost sau nu o măsură greÅŸită adoptarea în această formă de către guvern a Codurilor penal ÅŸi civil, după reacÅ£ia unanimă pe care aÅ£i văzut-o de respingere în rândul societăţii civile?
Emil Boc: Nu Codurile în ansamblu au fost respinse, după părerea mea, ci doar interpretate sau solicitare de reanaliză a unor articole din Codul Civil ÅŸi din Codul Penal.
Mihai Rădulescu: Sunt foarte multe.
Emil Boc: Nu sunt foarte multe dacă ne uităm la miile de articole pe care aceste coduri le au, pentru că e vorba de zeci, e vorba de vreo 10, 20 de mii de articole, dacă ne uităm în toate aceste coduri.
Mihai Rădulescu: E adevărat, nu la număr, e vorba de greutatea lor.
Emil Boc: Åži atunci... Eu astăzi am avut o discuÅ£ie la Clubul Român de Presă ÅŸi am spus două lucruri în sinteză. În primul rând, am repetat faptul că acest guvern n-a intenÅ£ionat, nu intenÅ£ionează ÅŸi nu va intenÅ£iona niciodată să pună piedici libertăţii de exprimare în România. Cine crede că în această Å£ară libertatea de exprimare mai poate fi îngrădită se înÅŸală amarnic. De fapt, nici aceste coduri în esenţă, ÅŸi mă refer la Codul Civil, nu urmăreÅŸte să îngrădească libertatea de exprimare. Sunt unele articole care dau naÅŸtere la interpretări. Am discutat astăzi la Clubul Român de Presă că voi solicita, ÅŸi deja am făcut-o, comisiilor de specialitate ale parlamentului, domnului Victor Ponta ÅŸi domnului Daniel Buda, ce conduc din partea parlamentului cele două comisii pe penal ÅŸi civil, să deschidă mai larg dezbaterea cu societatea civilă pentru a vedea exact temerile ÅŸi problemele care sunt, să-i asculte, să ia acele amendamente, să încerce în comisie operarea acelor amendamente, pentru a elimina acele temeri, spun eu, nejustificate, dar poate din partea societăţii civile justificate, ÅŸi să ajungem la un acord că nu îndrăzneÅŸte nimeni...
Mihai Rădulescu: ConsideraÅ£i încă nejustificate criticile aduse acelor prevederi? Nu e vorba numai de mass-media aici. E vorba ÅŸi de organizaÅ£iile pentru apărarea drepturilor omului. Deci consideraÅ£i nejustificate aceste temeri?
Emil Boc: Nu nejustificate. Eu spun că sunt niÅŸte temeri justificate, dar, dacă ne uităm în analiză, ele nu aduc noutăţi absolute, ci doar au preluat din diverse legislaÅ£ii actuale, disparate, ÅŸi le-au pus într-un singur cod. Deci ce există acolo, practic, ÅŸi în momentul de faţă, într-o formă sau alta, există în legislaÅ£ia românească. Dar pentru a nu exista, repet, suspiciuni, am promis, ÅŸi mă voi Å£ine de cuvânt, că vom elimina acele ambiguităţi care există în momentul de faţă, astfel încât lumea să stea liniÅŸtită că poate râde în continuare ÅŸi de Emil Boc ÅŸi de alÅ£i liderei politici, că pamfletul nu va fi oprit în această Å£ară ÅŸi că nimeni nu poate lua dreptul românului de a râde de politician. Asta este soarta...
Mihai Rădulescu: Dreptul de a râde poate că nu va fi luat, dar poate că informaÅ£iile din calculatoarele multor ziariÅŸti care investighează anchete ÅŸi, slavă Domnului, avem ce investiga, că o să ajungem ÅŸi la scandalurile de corupÅ£ie, la ordinea zilei, poate că informaÅ£iile din calculatoare vor putea fi luate.
Emil Boc: Nici calculatoarele nu vor fi confiscate şi nici alte lucruri nu vor fi efectuate, de acest lucru vreau să vă asigur.
Mihai Rădulescu: Dar de ce nu o luaÅ£i pe calea cea mai scurtă, să retrageÅ£i, practic să suspendaÅ£i deliberarea în parlament, să retrageÅ£i proiectul de modificare a Codurilor, proiectele, în guvern ÅŸi să adoptaÅ£i, să gândiÅ£i în guvern ce trebuie făcut acum...
Emil Boc: Unde putem noi, mai puÅ£ini sau mai mulÅ£i, într-o dezbatere publică să găsim cea mai bună soluÅ£ie?
Mihai Rădulescu: Dacă trimiteÅ£i... Proiectul este, după opinia unanimă, aÅ£i văzut ce mobilizare exemplară a acestor... Nu v-a surprins această excepÅ£ională mobilizare a societăţii civile în acest caz?
Emil Boc: Şi este binevenită.
Mihai Rădulescu: Înseamnă că ceva se întâmplă.
Emil Boc: Noi dorim să adoptăm niÅŸte coduri în dialog cu societatea civilă, că nu le facem împotriva societăţii, le facem pentru toÅ£i românii aceste coduri.
Mihai Rădulescu: Am văzut opinii pe forum. Dacă din guvern a ieÅŸit un Trabant poate fi făcut BMW în parlament?
Emil Boc: Eu n-aÅŸ vrea să aruncăm odată cu apa din covată ÅŸi copilul, cum se zice. Aruncăm totul din covată. Codurile în esenţă, repet, sunt mii de articole, au multe ÅŸi foarte multe lucruri bune. Sunt unele lucruri care pot da naÅŸtere la interpretări în sensul limitării libertăţii de exprimare ÅŸi le vom discuta. Deja, repet, s-a deschis un cadru mult mai larg la nivelul comisiei, pentru a analiza aceste amendamente ÅŸi propuneri, pentru că deja, de doi ani de zile, sunt într-o formă sau alta în dezbatere aceste coduri, ele sunt necesare societăţii româneÅŸti, pentru că, vă rog să vă gândiÅ£i, după ce se adoptă ele de către parlament mai trebuie un an ÅŸi jumătate timp pentru ca ele să intre în vigoare, să fie pregătite pentru a intra în vigoare. Deci, la momentul adoptării va mai fi un an ÅŸi jumătate până când ele vor fi efective ÅŸi de aceea o amânare poate să ne ducă ÅŸi în afara calendarului pe care îl avem cu Comisia Europeană.
Mihai Rădulescu: Din ce am văzut, nu e un calendar oficial, este mai mult o asumare a preşedintelui Traian Băsescu...
Emil Boc: Există un benchmark, o condiÅ£ionalitate, o condiÅ£ie pusă de UE pe monitorizarea pe justiÅ£ie, ca aceste coduri să fie aprobate. E adevărat că în acea condiÅ£ionalitate nu scrie...
Mihai Rădulescu: Nu există o dată.
Emil Boc: Exact, dar gândiÅ£i-vă că în iulie vine monitorizarea UE pe justiÅ£ie. Ideal este - ÅŸi noi ne dorim acest lucru - să fim cât mai aproape cu aceste Coduri sau cu o parte dintre ele finalizate pentru a arăta că această Å£ară are voinÅ£a ÅŸi capacitatea de a codifica în niÅŸte Coduri foarte bune problema dreptului civil ÅŸi penal.
Mihai Rădulescu: O ultimă întrebare ca să revizuim acest capitol: dacă în parlament nu se îmbunătăţesc Codurile în sensul cerut de societatea civilă, ce mai poate face guvernul?
Emil Boc: Am spus că, în ipoteza în care vom decide angajarea răspunderii, vom lua toate propunerile care au fost discutate la nivelul celor două comisii, vom lua ÅŸi alte observaÅ£ii ale societăţii civile care nu au fost încă rezolvate ÅŸi guvernul va face ajustările necesare.
Mihai Rădulescu: Veţi putea face ajustări peste capul parlamentului?
Emil Boc: Dacă vom merge pe calea angajării răspunderii, atunci evident că mergem cu totul în bloc ÅŸi ori cade guvernul, ori se adoptă Codurile. Asta e formula angajării răspunderii. Încercăm însă să găsim modalităţi de dezbatere democratică, de corectare a acelor lucruri necesare ÅŸi de dezbatere parlamentară a acestora, atât cât este posibil, ca să ne putem încadra ÅŸi în termenul rezonabil de adoptare a lor, dar ÅŸi de a avea loc dezbatere de calitate ÅŸi coduri - pentru că aceste coduri, repet, nu vor fi pentru 5 ani, nu pentru 10 ani; vor fi pentru o perioadă foarte lungă de timp de aici înainte. AmintiÅ£i-vă de Codul Civil al lui Cuza, care a durat 150 de ani...
Mihai Rădulescu: Dar nimeni nu contestă oportunitatea, ci calitatea. HaideÅ£i să zicem că am epuizat ÅŸi acest subiect, ÅŸi să trecem - mai avem foarte puÅ£in timp - ÅŸi să vorbim ÅŸi de acele scandaluri de corupÅ£ie care, iată, numai astea nu mai lipseau la vârf, chiar, printre atâtea probleme grave sociale ÅŸi economice; dar asta este Å£ara, ăştia-s oamenii. Scandalul DGIPI va prins cumva în ofsaid, dacă e să dăm crezare preÅŸedintelui PSD, Mircea Geoană, care spunea: „Dacă domnul Boc nu ÅŸtia că fostul ÅŸef Cornel Åžerban este anchetat de DNA, are o problemă ÅŸi a semnat ca primarul”.
Emil Boc: Eu cred că în ofsaid a fost România la ConstanÅ£a, în meciul cu Serbia, sau unul dintre jucătorii sârbi a fost în ofsaid la unul dintre golurile pe care le-a marcat echipei României. Cred că acolo putem vorbi de ofsaid. Domnul Geoană vorbeÅŸte plastic ÅŸi probabil...
Reporter: A văzut alt meci?
Emil Boc: ...îl înÅ£eleg, s-a uitat la alt meci, n-a văzut meciul corect.
Mihai Rădulescu: Spuneţi-ne varianta dumneavoastră: ce meci aţi văzut dumneavoastră? Aţi ştiut de acest...?
Emil Boc: Eu vă spun cadrul legal pe care îl are România ÅŸi pe care trebuie ÅŸi primul-ministru să-l respecte. Există mai multe categorii de demnitari. Unii secretari de stat sunt numiÅ£i direct, la propunerea primului-ministru, pe care primul-ministru, prin decizie publicată în Monitorul Oficial, îi numeÅŸte - secretari de stat de la Ministerul Transporturilor, să zicem, de la Ministerul Economiei, de la Ministerul FinanÅ£elor, pe baza, evident, a propunerilor care vin din spectrul politic, de la cele două partide care ÅŸi-au asumat actul de guvernare. În cazuri speciale, cum este ÅŸi cazul acesta de la atât de cunoscutul „Doi ÅŸi un sfert”, pentru că e vorba de o situaÅ£ie oarecum specială din cadrul Ministerului de Interne, legea spune că „propunerea pentru ÅŸeful acestui serviciu se face de către ministrul de interne, care are la dispoziÅ£ie un minim serviciu de protecÅ£ie internă în cadrul Ministerului de Interne, pentru a verifica preliminar dacă o persoană este sau nu în regulă pentru a ocupa această poziÅ£ie”. Propunerea ministrului de interne vine pe masa primului-ministru ÅŸi primul-ministru ce poate să facă? Să meargă, în esenţă, pe mâna ministrului de resort, pentru că primul-ministru nu are la dispoziÅ£ie un instrument ajutător prin care să verifice suplimentar. Åži aici se pune întrebarea, în această Å£ară.
Mihai Rădulescu: Exact. N-aveÅ£i nicio răspundere în acest caz? AÅ£i mers pe mâna ministrului de interne.
Emil Boc: Ministrul de interne, la rândul lui, a mers pe mâna structurii lui interne din cadrul ministerului, care nu l-a sesizat cu niciun fel de problemă cu privire la persoana propusă. El mi-a propus mie o persoană; evident că neavând date ÅŸi mergând, aÅŸa cum este firesc, pe mâna ministrului, a fost nominalizat. Åži întrebarea care se ridică în această materie este următoarea: putem noi, oamenii politici, să ÅŸtim dacă este începută o anchetă preliminară de natură penală împotriva unei persoane, care are un caracter strict secret ÅŸi confidenÅ£ial? Dacă o anchetă care este sub un mandat judecătoresc - de ascultare a telefoanelor, de interceptare a lor ÅŸi care e la fază preliminară ÅŸi nu se ÅŸtie dacă se va finaliza... numai un pic să vă spun, că e foarte important.
Mihai Rădulescu: E foarte important, dar experienÅ£a ne arată că s-a ÅŸtiut, de atâtea ori s-a ÅŸtiut, oamenii politici ÅŸtiau de anchete - nu vă dau exemple din...
Emil Boc: Dacă au ÅŸtiut, ei trebuie să spună de unde ÅŸi în baza cărei legi. Eu, pe de-o parte că sunt jurist ÅŸi de formaÅ£ie care Å£ine de lumea juridică, cunosc foarte bine legile din această Å£ară ÅŸi ÅŸtiu ce înseamnă respectul separaÅ£iei puterilor în stat.
Mihai Rădulescu: Care e opinia dumneavoastră: trebuie să ştie sau să nu ştie?
Emil Boc: Primul-ministru, în această Å£ară, în acest moment, nu poate, în baza niciunei legi existente în vigoare în momentul de faţă, să cunoască dacă la DNA există o interceptare cu mandat cu privire la o anchetă judiciară, cu privire la o faptă de corupÅ£ie sau de altă natură săvârÅŸită de o anumită persoană; nu are această posibilitate. Pentru că, dacă ar exista asemenea posibilitate, gândiÅ£i-vă că tot caracterul confidenÅ£ial al acestor anchete s-ar prăbuÅŸi, ÅŸi atunci evident că nici DNA nu ar putea să-ÅŸi ducă la bun sfârÅŸit o anchetă penală cu privire la o persoană care săvârÅŸeÅŸte o faptă prevăzută de legea penală.
Mihai Rădulescu: Pe de altă parte, nu este îngrijorător pentru români să afle, să ÅŸtie că oricând poate să ajungă în fruntea unui serviciu secret aÅŸa important un om care este cercetat de DNA ÅŸi care poate folosi informaÅ£ii? Revenind la ceea ce s-a întâmplat în cazul consulului de la Milano...
Emil Boc: Da, a fost şi decizia pe care am luat-o astăzi...
Mihai Rădulescu: Care poate folosi informaÅ£ii în scop personal, informaÅ£ii secrete...
Emil Boc: HaideÅ£i să separăm apele. Am tot vorbit că este necesar în această Å£ară să separăm politicul de juridic; politicienii să nu se amestece în treburile procurorilor ÅŸi ale judecătorilor. Dacă politicienii ar avea acces - unii spun că ar fi nevoie, alÅ£ii spun că nu - să cunoască dacă există, de exemplu, o interceptare telefonică într-o anchetă penală preliminară, să cunoască aceste date... este benefic pentru societatea românească să amestecăm politicul cu justiÅ£ia sau nu? Eu ce am făcut astăzi? Am avut în cursul zilei de ieri o discuÅ£ie cu consulul de la Milano; am considerat că prin ceea ce a făcut ÅŸi-a depăşit exerciÅ£iul atribuÅ£iilor sale de consul ÅŸi am solicitat ministrului de externe rechemarea lui din această poziÅ£ie. Este treaba instanÅ£elor de judecată să aprecieze dacă a încălcat sau nu legea în sensul penal al ei; nu e treaba mea. Eu cred însă că un consul nu are atribuÅ£ii să se ocupe de listingurile telefonice; poate să se ocupe de alte treburi, dar nu de această competenţă - acesta este motivul. El de fapt a fost audiat numai ca martor, ÅŸi vreau să fiu bine înÅ£eles: nu în calitate de învinuit sau inculpat într-un asemenea dosar. Dacă în această Å£ară se va considera că politicienii, ministrul de interne, primul-ministru sau alÅ£i demnitari ar trebui să ÅŸtie dacă la DNA este în cercetare o persoană sub aspectul posibilităţii săvârÅŸirii unei infracÅ£iuni, atunci ÅŸi eu voi avea acces la acele informaÅ£ii. Dar eu nu pot, nici nu am utilizat niciodată telefonul, aÅŸa cum am spus. Pentru mine, telefonul nu se foloseÅŸte în relaÅ£iile cu justiÅ£ia sau cu Parchetul; telefonul îl foloseÅŸti în relaÅ£ia cu administraÅ£ia, cu prefecÅ£ii ÅŸi cu celelalte structuri subordonate. Åži respecÅ£i independenÅ£a justiÅ£iei, pentru ca sistemul să funcÅ£ioneze. Asta este esenÅ£a separaÅ£iei puterilor în stat. Politicul cu politicul, juridicul cu juridicul.
Mihai Rădulescu: Domnule ministru, vă mulÅ£umesc. Åži noi cu finalul emisiunii, pentru că, apropo de telefon, mi se comunică în cască: am depăşit timpul. Mai aveam probleme de discutat, dar cred eu că cele mai presante, mai interesante...
Emil Boc: Mă mir că nu m-aÅ£i întrebat de legea cumulului pensiei cu salariul, că nu există emisiune să nu mă întrebe. Mâine intră într-o primă formă în ÅŸedinţă de guvern această lege care interzice la stat cumulul pensiei cu salariul - nu în manieră absolută, ci propunerea de la care pornim este ca cei care sunt cu pensii până la salariul mediu pe economie, deci în jur de până la 15 milioane de lei vechi, să poată continua cumulul; cei care sunt peste 15 milioane de lei vechi practic vor trebui să aleagă ori pensia, ori salariul la stat.
Mihai Rădulescu: O informaÅ£ie interesantă, pentru care cred că avem acceptul colegilor pentru depăşirea cu un minut a emisiunii. Vă mulÅ£umesc pentru prezenÅ£a în emisiune.
Emil Boc: Şi eu vă mulţumesc pentru invitaţie.