Emil Boc: Bună seara! Am încheiat ÅŸedinÅ£a de guvern ÅŸi o să vă prezint câteva concluzii, urmând ca, în continuare, colega mea să vă răspundă la restul întrebărilor. Guvernul a decis să îÅŸi asume răspunderea în faÅ£a parlamentului pe trei proiecte de lege. Proiectele cu privire la care guvernul îÅŸi va asuma răspunderea sunt următoarele: 1) proiectul de lege privind educaÅ£ia naÅ£ională; 2) proiectul de lege privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice; 3) proiectul de lege privind reorganizarea unor autorităţi ÅŸi instituÅ£ii publice, raÅ£ionalizarea cheltuielilor publice, susÅ£inerea mediului de afaceri ÅŸi respectarea Acordului-cadru cu Comisia Europeană ÅŸi FMI. Câteva cuvinte despre fiecare proiect de lege.
Proiectul de lege privind educaÅ£ia naÅ£ională. Încă din start vreau să fac precizarea că acest proiect de lege privind educaÅ£ia naÅ£ională are ca punct de plecare Pactul NaÅ£ional pentru EducaÅ£ie, aÅŸa cum este el precizat în programul de guvernare, ÅŸi strategia, educaÅ£ia ÅŸi cercetarea pentru societatea cunoaÅŸterii, elaborată (această strategie), în baza Pactului, de către Comisia Miclea ÅŸi care face parte din programul de guvernare. Principalele axe care au fost preluate din programul de guvernare, din Pactul NaÅ£ional pentru EducaÅ£ie ÅŸi din Strategia "EducaÅ£ie ÅŸi Cercetare pentru Societatea CunoaÅŸterii" sunt următoarele: în învăţământul preuniversitar ÅŸi educaÅ£ia permanentă, în primul rând, învăţământul obligatoriu este de zece clase, dar avem ÅŸi obligativitatea grupei pregătitoare. În al doilea rând, curriculumul este centrat pe cele opt competenÅ£e /cheie/ agreate la nivelul UE, ce practic vor schimba din temelii modul în care vor învăţa copiii noÅŸtri din manualele, care vor fi axate nu pe aspecte cantitative, ci pe aspecte calitative, să înveÅ£e cum să înveÅ£e, să li se dezvolte spiritul creativ, să nu mai fie doar o masă amorfă care trebuie să recepteze informaÅ£ii cantitative, ci, dimpotrivă, învăţământul să îi formeze pentru viaţă ÅŸi să îi pregătească cu abilităţi de comunicare, cu abilităţi digitale, specifice secolului în care trăim ÅŸi, nu în ultimul rând, cu spirit de iniÅ£iativă ÅŸi antreprenoriat, cu creativitate ÅŸi imaginÅ£ie ÅŸi mai puÅ£in accent pe ceea ce avem acum, ÅŸi anume cât mai multă informaÅ£ie, cât mai mult material pentru a toci, aÅŸa cum eram obiÅŸnuiÅ£i să spunem. Acum avem bibliotecă virtuală, putem lua de pe internet informaÅ£iile. Important este să ne formăm ÅŸi să formăm copiii noÅŸtri ca ÅŸi oameni ÅŸi să îi învăţăm cu deprinderile specifice societăţii în care trăim.
Trei, aplicarea principiului: finanÅ£area urmează elevul ÅŸi pentru învăţământul privat, nu numai pentru cel de stat. Statul susÅ£ine calitatea educaÅ£iei, indiferent de tipul de capital al furnizorului de educaÅ£ie. În al patrulea rând, schema de finanÅ£are a învăţământului preuniversitar este modernă ÅŸi eficientă ÅŸi are la bază trei tipuri de finanÅ£are: a) finanÅ£area de bază, în funcÅ£ie de costuri standard per elev sau preÅŸcolar; b) finanÅ£area complementară, pentru investiÅ£ii ÅŸi c) finanÅ£area suplimentară pentru premierea ÅŸcolilor, inclusiv sau de performanţă.
În al cincilea rând, constituirea bibliotecii ÅŸcolare virtuale, prin care toÅ£i elevii vor avea acces la toate resursele de învăţare în format digital. În al ÅŸaselea rând, evaluarea prin teste de tip internaÅ£ional. În al ÅŸaptea rând, evaluarea după fiecare ciclu curricular, pentru stabilirea planurilor individualizate de învăţare, adică, de la grădiniţă ÅŸi continuând cu învăţământul gimnazial ÅŸi secundar, părintele va primi în permanenţă un raport cu privire la evoluÅ£ia educaÅ£ională a copilului. Acest portofoliu educaÅ£ional va urmări copilul pe toată perioada de învăţare, vom putea să corectăm ÅŸi vom putea să îl îndrumăm spre cea mai bună profesie pe care o poate avea, vom putea să îi corectăm din timp eventualele lacune pe care le are. Punem accentul pe aspectul formativ al educaÅ£iei copilului, adică nu ne interesează doar să reproducă, cum este acum, niÅŸte informaÅ£ii, ci ne interesează să vedem formarea lui în timp ÅŸi, unde are probleme, să îl ajutăm pentru a le putea corecta. În al optulea rând, aÅŸa cum spuneam, introducerea portofoliului de educaÅ£ie permanentă. În al noulea rând, constituirea ÅŸi competenÅ£ele consiliului de administrare a ÅŸcolilor au fost astfel concepute astfel încât să asigure eficienÅ£a conducerii ÅŸcolilor. În al zecelea rând, constituirea consorÅ£iilor ÅŸcolare pentru a facilita mobilitatea cadrelor didactice în cadrul sistemului de învăţământ ÅŸi a le proteja de impactul declinului demografic. În al unsprezecelea rând, alocarea a 7% din PIB pentru educaÅ£ie la toate nivelurile, asta înseamnă ÅŸi învăţământul preuniversitar, dar ÅŸi cercetarea. 6% pentru învăţământ, 1% pentru cercetare, deci în total 7%. Doisprezece: mecansime de recunoaÅŸtere a învăţării nonformale ÅŸi informală. Treisprezece: accentul pus pe educaÅ£ia timpurie, ÅŸi aici amintesc obligativitatea grupei pregătitoare, înfiinÅ£are centrelor de resurse pentru părinÅ£i în cadrul grădiniÅ£elor, evaluarea formativă comprehensivă. În al paisprezecelea rând, stimularea educaÅ£iei permanente. În al cincisprezecelea rând, utilizarea unui post public TV ÅŸi a unui post public de radio pentru educaÅ£ia permanentă. În al ÅŸaisprezecelea rând, stabilirea bazei legale pentru Programul "Åžcoală după ÅŸcoală". În al ÅŸaptesprezecelea rând, depolitizarea directorilor de ÅŸcoli. În al optisprezecelea rând, curriculumul la decizia ÅŸcolii este de 20% în învăţământul preuniversitar. Asta ce înseamnă? Că 20% din ce vor învăţa copiii noÅŸtri se va stabili la nivel local de către ÅŸcoală, consiliu de administraÅ£ie, comunitatea economică, consiliul local, adică toÅ£i cei care cunosc cel mai bine particularităţile locului ÅŸi de ce specialiÅŸti au nevoie să formeze în comunitatea respectivă. 60% este curriculum naÅ£ional, 20% curriculum opÅ£ional, adică dintr-o listă de materii se aleg un număr, iar 20% rămâne la decizia ÅŸcolii. Este un pas extrem de important ÅŸi pe această descentralizare a ceea ce vor învăţa copiii noÅŸtri, ÅŸi să fie mult mai aplicat, ÅŸi care să Å£ină cont de nevoile copiilor, de nevoile ÅŸcolii, de nevoile comunităţii, de nevoile noastre, ale tuturor.
În privinÅ£a învăţământului superior au fost preluate în Legea educaÅ£iei naÅ£ionale, din Pact ÅŸi Strategie, aÅŸa cum am menÅ£ionat, următoarele lucruri cel puÅ£in: 1) diferenÅ£ierea universităţilor în patru categorii; 2) creÅŸterea autonomiei universitare, prin împuternicirea Senatului, să se stabilească structura internă a universităţilor; 3) înfiinÅ£area Registrului Matricial unic, care este o bază de date electronică, cu toÅ£i studenÅ£ii, de la toate universităţile acreditate, care face transparent traseul lor educaÅ£ional ÅŸi împiedică falsificarea diplomelor; 4) finanÅ£area multianuală pe cicluri de studii; 5) constituirea Codului NaÅ£ional al Calificărilor; 6) sistem de împrumuturi pentru studenÅ£i; 7) încurajarea cercetării ÅŸtiinÅ£ifice universitare, de exemplu, 30% din valoarea grant-ului de cercetare obÅ£inut prin competiÅ£ie, acordat în momentul semnării contractului ÅŸi nu se modifică cuantumul regiei, pe parcursul derulării grant-ului; 8) definirea răspunderii publice a un iversităţilor ÅŸi penalizările asociate, dacă se face abuz de autonomie ÅŸi se încalcă răspunderea publică. Adică aici am pus sancÅ£iuni precise pentru ceea ce înseamnă depăşirea limitelor autonomiei universitare, mergând de la suspendarea rectorului până la desfiinÅ£area universităţii. Adică chestiuni precise ÅŸi punctuale ÅŸi care vor scoate definitiv din practica românească genul de activităţi "Spiru Haret", care au dat ÅŸi dau încă atâtea bătăi de cap multor studenÅ£i, părinÅ£i ÅŸi cadre didactice. În al nouălea rând, elaborarea Codului de Etică, raportul anual al rectorului privind repectarea eticii ÅŸi anularea concursurilor obÅ£inute prin plagiat sau pe bază de incompatibilităţi. Este foarte clar că oricine a realizat un plagiat îÅŸi pierde titlul universitar, indiferent în ce fază se află ÅŸi pe ce post există, iar în acelaÅŸi timp există un raport anual al rectorului cu privire la starea universităţii ÅŸi modul în care etica universitară este respectată. În al zecelea rând, ierarhizarea programelor de studiu. În al unsprezecelea rând, implementarea opÅ£ională, la nivel de cartă, a sistemului managerial în conducerea universităţilor. Asta ce înseamnă? Că senatele universităţilor, prin cartă, vor putea decide ce tip de conducere universitară promovează: sistemul colegial sau sistemul managerial. În al doisprezecelea rând, se înfiinÅ£ează un sistem de indicatori statistici, prin care se monitorizează permanent starea învăţământului superior. În al treisprezecelea rând, se elimină condiÅ£iile de vechime pentru ocuparea poziÅ£iilor didactice în învăţământul superior, pentru cei care provin din învăţământul superior. Cu alte cuvinte, nu va mai exista o condiÅ£ie de vechime pentru a ajunge lector, conferenÅ£iar universitar sau profesor universitar. Criteriile care vor prevala vor fi cele care vor Å£ine cont exclusiv de performanÅ£a academică, de capacitatea de a produce lucrări ÅŸtiinÅ£ifice, de capacitatea de a avea recunoaÅŸtere internă ÅŸi internaÅ£ională, indiferent de vârsta pe care o ai. Vechimea în funcÅ£ie nu mai este un criteriu absolut, de care să depindă promovarea unei persoane. Este o mutaÅ£ie iarăşi substanÅ£ială, fundamentală, în ceea ce înseamnă evoluÅ£ia învăţământului superior românesc. Adică un om competent nu va trebui să aÅŸtepte să treacă anii fizici pentru a ajunge în vârful ierarhiei universitare, după cum simpla trecerea timpului nu va conduce la obÅ£inerea unui titlu universitar. Vei obÅ£ine un titlu universitar dacă ai performanţă academică ÅŸi ÅŸtiinÅ£ifică, pentru că asta înseamnă, în ultimă instanţă, să faci învăţământ superior. Åži acest lucru va schimba, repet, din temelii învăţământul superior din România. În al paisprezecelea rând, o persoană nu poate ocupa de rector sau decan mai mult de două mandate, punct, fără alte completări, fără alte adăogiri, aÅŸa cum au existat până acum. Vârsta legală de pensionare în învăţământul universitar este cea potrivit legii, iar profesorii universitari ÅŸi profesorii universitari conducători de doctorat pot să continue activitatea maxim până la vârsta de 70 ani, dar cu aprobarea anuală a Senatului universităţii, în funcÅ£ie de performanÅ£a academică ÅŸi evident de resursele financiare pe care universitatea le are la dispoziÅ£ie. Sunt câteva - repet - dintre prevederile pe care le-am avut în vedere ÅŸi pe care le-am trecut. Evident, Legea educaÅ£iei naÅ£ionale cuprinde ÅŸi multe alte aspecte, la care voi face referire în zilele următoare.
În privinÅ£a celui de-al doilea proiect de lege, ÅŸi care se referă la Legea salarizării unice, pot să vă spun că - ÅŸi în cazul acestui proiect de lege, ca ÅŸi în cazul proiectului care vizează Legea educaÅ£iei naÅ£ionale, s-au formulat foarte multe amendamente în cadrul ÅŸedinÅ£ei de guvern ÅŸi care vor fi incluse în proiectul ce va fi înaintat Parlamentului, în vederea asumării răspunderii. În privinÅ£a Legii salarizării unice, aÅŸ vrea doar să subliniez două lucruri. În primul rând, că nu vom mai avea 39 de legi ale salarizării personalului bugetar din România, ci vom avea o singură lege, corectă ÅŸi care elimină discrepanÅ£ele ÅŸi privilegiile din sistem. În al doilea rând, raportul dintre cel mai mic ÅŸi cel mai mare salariu este de 1 la 12. Åži, în al treilea rând, poate cel mai important este că nimeni nu pierde din drepturile salariale în plată, nici cei din JustiÅ£ie nu pierd, o dată cu aplicarea Legii salarizării unice. Asta ce înseamnă? Că vom avea o creÅŸtere mai accelerată a salariilor acelora care se află astăzi la baza piramidei - vorbim aici de profesori, vorbim de medici, de funcÅ£ionari publici - ÅŸi vom avea de-a face cu o îngheÅ£are la nivel de vârf a drepturilor salariale existente, până când raportul va fi de un 1 la 12 între cel mai mic ÅŸi cel mai mare salariu. A fost o formulă pe care am găsit-o în Guvern ÅŸi colegii noÅŸtri o vor implementa, pe baza amendamentelor depuse. AÅŸa cum am spus, nimeni să nu piardă din drepturile salariale pe care le are în plată, repet, inclusiv pentru cei care lucrează în sfera JustiÅ£iei.
În privinÅ£a proiectului de lege care vizează reforma agenÅ£iilor, aÅŸ putea să spun următoarele: în primul rând, avantajul major al acestei legi în privinÅ£a agenÅ£iilor constă în aceea că, dincolo de restructurare, de scăderea numărului - din 223 rămân 112 - ÅŸi dincolo de faptul că se restructurează 9.466 de posturi, avantajul major constă în aceea că veniturile proprii ale agenÅ£iilor vor intra la bugetul de stat. Asta ce înseamnă? Că ceea ce avem astăzi ca fonduri, în jur de un miliard de euro, bani gestionaÅ£i de diverse agenÅ£ii, vor fi de aici înainte incluÅŸi în bugetul de stat ÅŸi gestionaÅ£i potrivit interesului general, ÅŸi nu interesului particular al unor agenÅ£ii care să-ÅŸi cumpere bărci, limuzine, automobile de lux sau să cumpere alte sedii luxoase, indiferent dacă era voie sau nevoie. Tot în această lege avem introdusă prevederea cu privire la interzicerea la stat a cumulului dintre pensie ÅŸi salariu. După intrarea în vigoare a legii asupra căreia ne vom asuma răspunderea, nimeni nu va mai putea cumula la stat pensia cu salariul, dacă are o pensie în plată mai mare de 17 milioane de lei vechi. Asta ce înseamnă? Că toÅ£i cei care astăzi au o pensie sub 17 milioane de lei vechi vor putea să cumuleze în continuare pensia cu salariul. Cei care au peste 17 milioane de lei vechi nu vor mai putea cumula pensia cu salariul ÅŸi vor fi obligaÅ£i să aleagă ori pensia, ori salariul sau pot cumula în mediul privat pensia cu salariul. Acest proiect de lege, de asemenea, conÅ£ine măsurile care vizează stimularea mediului de afaceri, ÅŸi aici mă refer la faptul că avem neimpozitarea profitului reinvestit, avem extinderea programului Rabla ÅŸi pentru persoane juridice, avem, de asemenea, de a face cu extinderea programului Rabla ÅŸi pentru tractoare ÅŸi, de asemenea, majorarea plafonului fondului de garantare pentru agricultură, pentru susÅ£inerea activităţilor specifice agriculturii. Vreau să menÅ£ionez faptul că restructurarea agenÅ£iilor se face, în principiu, prin această lege, dar o parte dintre ele sunt restructurate ÅŸi prin hotărâri de guvern care completează practic legea pe care o avem în momentul de faţă. Detalii, evident, o să vă dăm în continuare ÅŸi în zilele următoare. Pot să vă spun ca principiu următorul lucru: această asumare de răspundere a guvernului va respecta exact etapele specifice oricărei proceduri de asumare a răspunderii guvernului pe un proiect de lege în faÅ£a parlamentului. Urmează exact aceleaÅŸi etape ÅŸi aceleaÅŸi proceduri pe care le-au urmat ÅŸi celelalte asumări ale guvernului în decursul perioadei anterioare. Noi vom avea incluse în zilele următoare în cadrul proiectului de lege toate amendamentele pe care le-am discutat în această seară, în această noapte în guvern, iar ele vor ajunge pe masa Parlamentului, la Biroul Permanent al Camerei DeputaÅ£ilor ÅŸi la Biroul Permanent al Senatului, pentru a-ÅŸi urma procedura normală, specifică angajării răspunderii ÅŸi, într-un timp, sperăm noi, foarte scurt, ele să se regăsească în Monitorul Oficial ÅŸi care să reprezinte primul pas al reformei statului din România. Acest proces de reformă a statului va continua cu promovarea ÅŸi a altor proiecte de lege, printre care amintesc în esenţă legea care vizează reforma sistemului de pensii, legea descentralizării ÅŸi impunerea standardelor de cost, legea responsabilităţii fiscale ÅŸi, evident, adoptarea codurilor de procedură penală ÅŸi a codului de procedură civilă, ca o continuare a actualelor coduri adoptate în momentul de faţă ÅŸi publicate în Monitorul Oficial. Vă mulÅ£umesc ÅŸi vă doresc o dimineaţă plăcută!