Miercuri, 11 Mai

Nota de Fundamentare -HG nr.349/11.05.2016

Fișiere atașate

NOTA DE FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 349/2016 privind declararea zonei  naturale „Acumulare Văcăreşti” ca parc natural şi instituirea regimului de arie naturală protejată

Secţiunea 1 - Titlul prezentului act normativ

Hotărâre privind declararea zonei naturale Acumulare Văcăreşti ca parc natural şi instituirea regimului de arie naturală protejată

Secţiunea a 2-a - Motivul emiterii actului normativ

1.Descrierea situaţiei actuale. Protecţia, conservarea şi utilizarea durabilă a patrimoniului natural sunt obiective de interes public major şi totodată obiective fundamentale ale politicii pentru protecţia mediului şi ale strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă.

Protecţia, conservarea şi ameliorarea calităţii mediului, incluzând conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice sunt probleme de interes public major, având în vedere că, aşa cum este recunoscut în toată lumea, componentele diversităţii biologice care formează capitalul natural, asigură cea mai mare parte a produselor, bunurilor şi serviciilor necesare societăţii, fiind suportul fundamental al unei dezvoltări durabile.

Cuveta Lacului Văcărești este ultima rămășiță dintr-o zonă vastă de la marginea Bucureștiului de altădată. Înainte de perioada comunistă acolo au fost făcute împroprietăriri după primul război mondial de către regele Ferdinand, iar terenurile au fost naționalizate în 1948.

Prin realizarea Parcului Natural Văcărești putem beneficia de următoarele:

Controlul inundațiilor  - la scară mai mica decât cea gândită iniţial, dar sigur o variantă mai utilă – prin introducerea unui concept din ce în ce mai utilizat în lume, se poate crea un sistem de preluare a apelor pluviale din cartier, evitând scurgerea acestora în canale până la refulare și în final pierderea acestei resurse prețioase;
Agrement – este o funcție importantă a viitorului parc (celelalte fiind educația, conservarea, cercetarea și turismul);
Ecologic – parcul va fi o componentă majoră a infrastructurii verzi-albastre a orașului și va contribui decisiv la biodiversitatea orașului, îmbunătățirea calității aerului, reducerea temperaturilor în zonă, etc.

În fapt, micul cartier mărginaș a dispărut în 1988, făcând loc unui obiectiv de utilitate publică – “Acumulare Văcărești”. Chiar dacă a fost abandonată datorită unor greșeli tehnice și căderii comunismului, pe acel teren există o  investiție a statului.

Abandonarea proiectului hidrotehnic și situația juridică incertă a acestuia, au dus la abandonarea zonei, cu tot ce înseamnă aceasta, inclusiv transformarea zonei în groapă de gunoi ilegală și refugiu pentru cei fără casă, în care natura și-a reintrat în drepturi.

Pe baza verificării istoricului şi situaţiei juridice a terenurilor, Ministerul Mediului a reţinut următoarea situaţiei de fapt:

Suprafaţa totală pe care se instituie aria naturală protejată este de 186,0403 ha şi se compune din teren proprietate publică (180,3462 ha) şi teren proprietate privată (5, 6941 ha).

Terenul proprietate publică (Hotărârea Guvernului nr. 385/2015 privind  actualizarea datelor de inventar ale bunului imobil cu nr. MFP 64109 înscris în anexa nr. 12 la Hotărârea Guvernului  nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului) se află în administrarea Administrației Naționale ”Apele Române”.

Terenul proprietate privată este deţinut de persoane fizice cărora li s-a recunoscut dreptul de proprietate după cum urmează:

Traşcă Marin- T.P. nr. 100423/07.09.2007- 1,000 ha
Stroe Cristian Călin şi Stroe Octavian- T.P. nr. 100471/13.09.2009- 0,1030 ha
Nicolescu Georgeta, Dumitrescu Niculina, Dragnea Maria, Dumitrescu Ştefan, Dragnea Dumitru, Desmond Ana Rodica, Dumitru Niculina şi Dumitru Constantin- T.P. nr. 100478/16.02.2012- 2,4990 ha.
Marinescu Florea şi Ungureanu Anica, cărora li s-a emis Ordinul ministrului mediului şi schimbărilor climatice nr. 2874/03.12.2013 pentru suprafaţa de 2332 mp + 1720 mp.
Andronic Vasile deţine sentinţă judecătorească pentru suprafaţa totală de 3004,73 mp, care este înscris în C.F. a Sectorului 4 cu nr. 74406/2010 şi C.F. nr. 74405/2010.
Florea Ileana Lucia şi Ursuleanu Camelia deţin sentinţă judecătorească şi sunt înscrise în C. F. nr. 2187397 a Sectorului 4

(1,3864 ha în acte, măsurat 1,3717 ha)

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice,  aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011 cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Mediului, Apelor si Pădurilor a identificat deţinătorii şi administratorii terenurilor din zona naturală Văcăreşti şi i-a înştiinţat în legătură cu demararea procedurii de instituire a ariei naturale protejate. Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a solicitat puncte de vedere de la Administrația Națională ”Apele Române”, Ministerul Finanţelor Publice, precum şi de la toate persoanele fizice care deţin terenuri în zona Lacului Văcăreşti.

Limita Parcului Natural Văcărești este constituită din  taluzul exterior, care delimitează ”Acumularea Văcărești”.

Subsecvent, se va avea în vedere ca la promovarea planului de management, pentru proprietarii care deţin terenuri în regim de proprietate privată sau concesionate în Parcul Natural Văcăreşti, să se prevadă compensaţii pentru respectarea prevederilor restrictive din planul de management ori pentru măsurile de conservare instituite, în conformitate cu art. 26 alin. (1) din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei sălbatice,  aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

În cuveta proiectatului lac Văcărești s-a format în ultimii 22 de ani un ecosistem acvatic cu întinderi de mlaștini, ochiuri de apă, stufăriș, crânguri de sălcii, cuiburi de plopi, perdelele de trestie și stuf ce mărginesc lacurile, toate acestea constituind habitatul în special al păsărilor de baltă, care au ajuns să cuibărească și să se înmulțească aici, dar și a multor specii de reptile, insect și broaște și chiar mamifere. Este un exemplu excelent de cum poate natura să-și recâștige drepturile, fără niciun fel de ajutor din partea omului, chiar în mijlocul celei mai mari aglomerări urbane a țării. Ecosistemul este unul viabil, chiar dacă este secundar, cu prezența tuturor elementelor lanțurilor trofice.

Pe lângă aspectul dezolant al rambleelor interioare betonate, presărate de tot felul de deșeuri aruncate, pe lângă mormanele de resturi aduse cu camioanele în interiorul digului, zona palpită de viață și cu un efort minim ar putea fi curățată și amenajată în folosul naturii și al locuitorilor capitalei, devenind prima arie protejată urbană a țării, cel mai mare spațiu verde al capitalei, o excelentă platformă pentru apropierea omului de natură în ceea ce privește cunoașterea acesteia, pentru educație ecologică și activități științifice, pentru recreere și petrecerea timpului liber.

Scopul şi regimul de management al Parcului Natural Vacărești este următorul: protecţia şi conservarea unui ansamblu peisagistic în care interacţiunea activităţilor umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu o mare diversitate biologică, care a revenit și s-a dezvoltat în zona urbană fără niciun ajutor din partea omului, după ce lucrările șantierul amenajării hidrotehnice a fost închis.Managementul Parcului Natural Vacărești va urmări menţinerea celui mai mare spațiu verde al Bucureștiului prin protejarea diversităţii biologice și oferirea publicului a unor posibilităţi de recreere şi ecoturism, fiind totodată o excelentă platformă pentru activităţi educaţionale și ştiinţifice.

Parcul Natural Văcărești este localizat în sudul Bucureștiului, în Sectorul 4, între cartierele Timpuri noi și Vitan la nord și Berceni la sud, la sud de Râul Dâmbovița, în imediata apropiere a acestuia, în interiorul unui patrulater format de 4 artere principale ale capitalei: la nord Splaiul Unirii, la est Șoseaua Vitan-Bârzești, la sud Șoseaua Olteniței, la vest Calea Văcărești.

Prin compromiterea din cauza marelui depozit de gunoaie a mlaştinii de la Popeşti-Leordeni din apropiere, zona Văcărești rămâne ultima zonă dintr-o suprafață mai largă cu vegetație specifică zonelor umede, unde sunt citate câteva specii mai deosebite, cum ar fi relictul pentru câmpie Menyanthes trifoliata L. la „Bucureşti (Dobroteasa-Văcăreşti)” (GRECESCU  1880: 41), „La Bucuresci (Grec. Enum. 41) et Exsicc., în suburbia Broşteni sub Cimitirul Şerban-Vodă” (BRANDZA 1883: 161), „Bucureşti, mlaştini sub cimitirul Şerban Vodă (Bellu) cu Aspidium thelypteris” (PANŢU 1912: 443), „Bucureşti, sub Şerban-Vodă” (GRINŢESCU 1923: 110), „Ape stagnante superficiale; mlaştini, Bucureşti la Herăstrău, în Bărbătescu-Vechiu şi prin bălţile Gramont” (GRECESCU 1898: 396).

Tot din apropiere este indicată şi specia de interes comunitar: Lindernia procumbens (Krocker) Philcox (Lindernia pyxidaria L. pro parte) „Bucureşti la Şerban Vodă pe terenuri mâloase” (GHIŞA 1960: 504-505).

Referitor la flora din zonă s-au făcut câteva inventarieri ale taxonilor prezenți, de către un colectiv de la Grădina Botanică din București, în urma cărora au fost identificați 101 taxoni dintre plantele vasculare.

Aici nu sunt habitate naturale și nici nu există termeni de referință din trecut, fiind vorba de comunități recent instalate, deci nu se poate face niciun fel de apreciere referitor la starea de conservare a habitatelor. Multe specii sunt invazive, însă a fost semnalată și una foarte rară: Wolffia arrhiza.

De asemenea, zona oferă o oportunitate pentru botanişti în a face cercetări asupra unei zone perturbate timp de zeci de ani şi care îşi revine încetul cu încetul, fără ajutorul oamenilor.

Ținând cont de evoluția zonei, care a fost puternic afectată de activitățile antropice, fauna zonei poate fi caracterizată în primul rând printr-o extraordinară capacitate de revenire, speciile existente la ora actuală recucerind zona în ultimii 20 ani, după încheierea lucrărilor la șantierul hidrotehnic. Remarcabil este faptul că sunt prezente specii din mai multe grupe (mamifere, păsări, reptile și amfibieni, faună piscicolă, insecte), reprezentând alături de speciile floristice un ecosistem format din mai multe componente, aflat în stare de echilibru natural, prin prezența tuturor treptelor piramidelor trofice.

Mamiferele sunt slab reprezentate, fiind cele din urmă care au recucerit zona. Cele mai prezente sunt rozătoarele: șoarecele de câmp (Microtus arvalis) și chiţcanul pitic (Sorex minutus) - relativ comune, alături de bizam (Ondatra zibethica) - realtiv comun. Alături de acestea au apărut și carnivorele, fiind semnalate până în prezent nevăstuica (Mustela nivalis), două observații, specie menționată în anexa 5B a Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare și în anexele Legii nr. 13/1993 pentru aderarea României la Conventia privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979 și vulpe (Vulpes vulpes), specie menționată în anexa 5B a Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, plus, recent vidra (Lutra lutra), specie menționată în anexele 3 și 4A ale Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Amfibienii sunt reprezentați de: triton cu creastă (Triturus cristatus) - 2 exemplare subadulte observate în 2011, în zona sud-estică, specie vulnerabilă conform Cărții Roşii a Vertebratelor, menționată în anexele 3 și 4A ale Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare și în anexele Legii nr. 13/1993, triton comun (Lissotriton vulgaris/Triturus vulgaris) - 2 exemplare, juvenili abia metamorfozati, semn bun pentru populația din sit, specie menționată în Cartea Roşie a Vertebratelor și în anexa 4B a Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, izvoraş cu burta roşie (Bombina bombina) - o specie relativ comună, uşor detectabilă primavăra prin transecte vizuale şi auditive, specie aproape amenințată conform Cărții Roşii a Vertebratelor, menționată în anexele 3 și 4A ale Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare și în anexele Legii nr. 13/1993, broasca mare de lac (Pelophylax ridibundus/Rana ridibunda) - o specie comună, de preocupare minimă, bine reprezentată,  menționată în anexa 5A a Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Reptilele sunt reprezentate de: țestoasa de apă europenă (Emys orbicularis) - specie realtiv comună, populaţie de maxim zeci de exemplare, ameninţată de uciderea de către pescari şi de căderea în construcţiile hidrotehnice adânci abandonate, în timpul deplasărilor sezoniere, specie vulnerabilă conform Cărții Roşii a Vertebratelor, menționată în anexele 3 și 4A ale Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare și în anexele Legii nr. 13/1993 și guşter (Lacerta viridis) - specie comună, observaţiile asupra speciei în ultimul an au regresat, însă populaţia preferă zonele apropiate de taluz, bogate în ascunzişuri, de cele mai multe ori microhabitatele fiind reprezentate de deşeuri rezultate din construcţii, menționată în anexa 4A a Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, șopârla cenuşie sau șopârla de câmp (Lacerta agilis) - specie comună, bine reprezentată, cu preferinţe de habitat similare cu guşterul, ceea ce va impune o serie de discuţii şi măsuri punctuale pentru salvarea exemplarelor cantonate în zonele bogate în construcţii dezafectate şi deşeuri de construcţii. Evident ca habitatul trebuie curăţat, însă având în vedere că unele din aceste resturi reprezintă locuri de hibernare şi reproducere pentru şopârle, considerăm oportună o consultare înainte de introducerea utilajelor. Specie menționată în anexa 4A a Ordonanței de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare și în anexele Legii nr. 13/1993 și șarpele de casă (Natrix natrix) - specie comună, bine reprezentată, existând suprapuneri de habitat cu cele 2 specii de şopârle, măsurile de mamagement trebuie să ţină cont şi de ecologia acestei specii.

Păsările sunt cele mai bine reprezentete din cadrul faunei mari, aici găsindu-și excelent loc de hrănire, odihnă și cuibărire. Au fost observate până în prezent 94 specii, pentru toate conservarea fiind prioritară în România, conform Societății Ornitologice Române.



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe