Vineri, 30 Iunie

Nota de Fundamentare - HG nr. 437/30.06.2017

Fișiere atașate

NOTA   DE   FUNDAMENTARE

la Hotărârea Guvernului nr. 437/2017 privind  prorogarea termenului prevăzut la art .7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului   nr. 301/2012 pentru  aprobarea  Normelor  metodologice  de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

Secţiunea 1 - Titlul prezentului act normativ

Hotărârea Guvernului privind prorogarea termenului prevăzut la art.7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr.301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

Secțiunea a 2-a - Motivul emiterii actului normativ

1.Descrierea situaţiei actuale.  Conform prevederilor art.II din Hotărârea Guvernului nr. 1002/2015, „Termenul prevăzut la art.7 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr.301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările ulterioare, precum şi cu modificările şi completările aduse prin prezenta hotărâre, privind obligaţia elaborării analizei de risc la securitate fizică de către unităţile prevăzute la art.2 alin. (1) din Legea nr.333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, înfiinţate până la data de 16 iunie 2012, se prorogă până la data de 1 iulie 2017”.

De la operaționalizarea metodologiei de efectuare a analizei de risc la securitate fizică, prin adoptarea Instrucțiunilor M.A.I. nr. 9/2013[1], entităţi reprezentative ale mediului de afaceri[2] din România au solicitat autorităților competente, modificarea cadrului normativ incident ori prorogarea termenului privind obligaţia elaborării analizei de risc, având ca rezultat amânarea succesivă a termenului de conformare.

În cadrul întâlnirilor de analiză pentru crearea și sprijinirea unui mediu favorabil de afaceri, desfășurate la nivelul Guvernului României, Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției Române, pentru domeniile din competență, precum și prin corespondența adresată acestor instituții, s-a relevat faptul că este necesară identificarea unor mecanisme care să eficientizeze procesul de evaluare a riscului la securitate fizică, asociat activităților operatorilor economici.

Conform datelor statistice publicate pe site-ul Oficiului Național al Registrului Comerțului, la data intrării în vigoare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.301/2012 erau înregistrați 974.605 de profesioniști activi, incluzând ca forme de organizare regiile autonome, societățile (în nume colectiv, în comandită simplă, în comandită pe acțiuni, pe acțiuni, cu răspundere limitată, tip cooperativă), persoanele fizice (persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale), precum și alte persoane juridice (institute naționale de cercetare dezvoltare, grupurile de interes economic, grupurile europene de interes economic, societățile europene, cooperativele agricole, organizațiile cooperatiste).

Potrivit aceleiași surse, în perioada iulie 2012 – decembrie 2016, au mai fost înmatriculate 499.719 de entități, reieșind că obligația efectuării analizei de risc la securitate fizică și implementării măsurilor de securitate conform acesteia, era aplicabilă pentru mai mult de 1.474.324 de unități, cerința legală extinzându-se și asupra pentru punctelor de lucru înființate distinct de către acestea, despre care statistica nu furnizează date.

În continuare, prin prevederile pct.55 al art.I din Hotărârea Guvernului nr.1002/2015 s-a modificat anexa 1 la Hotărârea Guvernului  nr.301/2012[3], fiind introdusă o nouă categorie de unități cu cerințe minimale de securitate, respectiv unităţile şi instituţiile de interes public.

Potrivit datelor deținute de Poliția Română, în luna martie 2017, existau 30.558 de unităţi şi instituţii de interes public, care aveau obligația efectuării analizei de risc la securitate fizică, reprezentând 43,44% din totalul unităților cu cerințe minimale aflate în evidență.

Referitor la înregistrările experților abilitați cu competențe în evaluarea riscului la securitate fizică în Registrul Național al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică, se constată că, deși numărul acestora în perioada 2015 – 2017 a fost în creștere[4], numărul total al celor activi în prezent (luna iunie 2017) se ridică la doar 1568, număr semnificativ redus, în comparație cu numărul unităților cărora le revine obligația efectuării analizei de risc la securitate fizică și implementării măsurilor de securitate conform acesteia.

Cu toate acestea, instrumentul analizei de risc la securitate fizică s-a dovedit și se dovedește eficient în contextul în care, din datele statistice ale Poliției Române rezultă faptul că fenomenul infracțional în domeniul de referință cunoaște un trend descendent, în sensul că sesizările[5] referitoare la săvârșirea infracțiunilor împotriva patrimoniului unităților deținătoare de valori au scăzut succesiv, respectiv cu 1,97% în 2015, cu 11,74% în 2016 și cu 13,74% în primele 3 luni ale anului curent. De asemenea, din verificările efectuate de către organele de poliție cu atribuții în domeniul sistemelor de securitate, a reieșit faptul că, până în prezent, din totalul de 13.037 de unități cu cerințe minimale de securitate controlate în trim. I 2017, un număr de 11.490 au implementat măsurile minimale ce le revin, reprezentând un procent semnificativ de peste 88%.

Din corespondenţa primită de la mai multe entităţi reprezentative în mediul de afaceri, care includ reţele mari de unităţi la nivel naţional, a rezultat faptul că nu s-a reuşit în totalitate alinierea la noile cerințe, motivându-se prin indisponibilitatea experților abilitaţi.

Deși anterior, termenul a mai fost prorogat, lipsa experților abilitați cu competențe în evaluarea riscului la securitate fizică continuă să persiste, ceea ce induce necesitatea de a realiza analizele de risc într-un termen scurt. Această situaţie conduce la o parcurgere rapidă şi superficială a etapelor de realizare a analizei de risc, ce generează consecinţe negative în planul măsurilor de securitate din obiective.

În considerarea precizărilor anterioare, pentru identificarea unor mecanisme care să eficientizeze procesul de evaluare a riscului la securitate fizică și pentru a da posibilitatea conformării a cât mai multe unități la noile cerințe, precum și pentru a nu determina formalizarea fără consistenţa necesară a procesului de efectuare a analizelor de risc sau afectarea funcţionării unor operatori economici, cu consecinţe negative în plan socio-economic, este necesară prorogarea termenului de aplicare a obligației de elaborare a analizei de risc la securitate fizică de la data de 1 iulie 2017, până la data de 1 iulie 2018.

2.Schimbări preconizate. Prin prezentul act normativ se propune ca obligația elaborării analizei de risc la securitate fizică pentru unităţile prevăzute la art.2 alin. (1) din Legea nr.333/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care funcționau la data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr.301/2012, cu modificările și completările ulterioare, să fie aplicabilă începând cu data de 1 iulie 2018.

3. Alte informaţii. Nu este cazul

 

[1] privind efectuarea analizelor de risc la securitatea fizică a unităţilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

[2] prin reprezentanții I.M.M. (întreprinderile mici și mijlocii), Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare și Producţie Petrolieră, Clubului Economic German Transilvania, Colegiului Farmaciştilor din România, Federaţiei Patronatelor Farmaceutice din România, Asociaţiei Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici  din România.

[3] pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor

[4] comparativ cu anii 2013-2014, în anul 2015 numărul experților abilitați înscriși a crescut cu 229,17% (770 noi evaluatori), în perioada următoare trendul a cunoscut o scădere semnificativă, fiind înregistrate creșteri de 26% (288) în 2016 și respectiv de 12,50% în 2017

[5] perioada analizată fiind ianuarie 2015 – martie 2017



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe