Vineri, 28 Decembrie

Nota de Fundamentare - OUG nr. 114/28.12.2018

Fișiere atașate

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

la Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene

Secțiunea 1.Titlul actului normativ

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene

Secțiunea a 2-a.Motivul emiterii prezentului act normativ

1.Descrierea situației actuale . Programul de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr. 1/2018 privind acordarea încrederii Guvernului îşi propune majorarea semnificativă a investiţiilor pentru atingerea obiectivelor de creştere economică şi de consolidare a sustenabilităţii fiscal-bugetare.

În acest context, Guvernul s-a angajat să demareze proiecte de investiţii publice cu impact semnificativ în economie şi să stimuleze realizarea de investiţiile private. În conformitate cu Programul de guvernare intervalul de timp 2018-2020 este caracterizat drept o perioadă în care se va ”miza pe creşterea investiţiilor, atât cele finanţate din buget sau prin accelerarea absorbţiei de fonduri europene, cât şi prin stimularea investiţiilor private. Consolidarea macroeconomică se va putea realiza printr-o combinaţie de politici fiscal-bugetar-monetare astfel încât, pe fondul păstrării echilibrelor macroeconomice, să putem creşte nivelul de bunăstare al românilor".

De asemenea, prin Programul de guvernare se prevede îmbunătăţirea semnificativă a calităţii vietii din mediul urban şi rural prin asigurarea accesului populaţiei la utilităţi şi servicii de sănătate şi educaţie.

In acest scop sunt necesare efectuarea de investiţii prin care să se asigure dezvoltarea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii de transport, de educaţie şi sănătate, precum şi extiderea reţelelor de utilităţi publice.

Activităţile privind utilitatea publică de interes local au o importanţă dimensiune social şi un rol esenţial în consolidarea dezvoltării durabile a localităţilor şi îmbunătăţire condiţiilor de viaţă.

Principalele obiective de dezvoltare a serviciilor publice de gospodărire comunală, în conformitate cu prevederile directivelor europene, sunt: alimentarea cu apă, canalizarea, salubrizarea localităţilor, alimentarea cu energia termică, cu gaze natural, administrarea domeniului public.

La 31 decembrie 2017, lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile era de 82.090,4 km cu 2.412,8 km mai mare pe total ţară faţă de situaţia existentă la sfârşitul anului 2016. A avut loc o extindere a sistemului centralizat de alimentare în mediul rural cu 1.796,8 km.

 Un alt indicator se referă la gradul de echipare a străzilor cu reţele cu apă potabilă. La sfârşitul anului 2017 proporţia lungimii străzilor care aveau reţele de distribuţie a apei potabile faţă de lungimea totală a străzilor a fost de 78,7%.        La 31 decembrie 2017, capacitatea totală a instalaţiilor de producere a apei potabile a fost 9.080,9 mii metrii cubi pe zi.

În anul 2017, activitatea de evacuare a apelor uzate din gospodăriilor populaţiei s-a desfăşurat in 314 municipii şi oraşe şi în 937 comune. Lungimea totală a reţelei de canalizare a fost de 36.344,5 kilometrii la sfârşitul anului 2017. Proporţia lungimii străzilor care aveau instalate conducte de canalizare faţă de lungimea totală a străzilor a fost de 61,8%.  La sfârşitul anului 2017, lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor naturale era de 40.255,9 kilometrii. În cursul anului trecut s-au distribuit gaze naturale în 921 localităţi.

In anul 2017 populaţia deservită  de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 13 milioane persoane, reprezentând 67,5% din populaţia rezidentă a României, cu 376.589 persoane mai mult decât în anul 2016.

In mediul urban s-au înregistrat 10,2 milioane persoane conectate la sistemul public de alimentare cu apă, reprezentând 96,9% din populaţia rezidenta urbană, iar în mediul rural 3 milioane persoane, reprezentând 33,5% din populaţia rezidentă rurală a ţării.

Referitor la populaţia conectată la sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate, în anul 2017, un număr de aproape 10 milioane locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, aceştia reprezentând 50,9 % din populaţia rezidentă a României.

In ceea ce priveşte epurarea apelor uzate, populaţia cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare prevăzute cu staţii de epurare, în anul 2017, a fost de 9 milioane persoane, reprezentând 49,6% din populaţia rezidentă a ţări.

In mediul urban s-au înregistrat 9,2 milioane locuitori cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare reprezentând 87,8 % din populaţia rezidentă urbană a României, iar în mediul rural un număr de 744 mii persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând  8,2% din populaţia  rezidentă rurală a României.

La sfârşitul anului 2017, în România, din totalul de drumuri publice existente (86099 km), 40,5% erau drumuri modernizate (34900 km) Din totalul drumurilor modernizate, 32148 km (92,1%) erau drumuri cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu. Drumurile judeţene erau, în proporţie de 38,7% drumuri modernizate, iar drumurile comunale erau în proporţie de 41,3 % drumuri pietruite.

 

 

Capacităţile de cazare din staţiunile balneare reprezintă doar 6,9% din totalul structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în staţiunile balneare se situează peste media pe total tipuri de structuri de primire turistică ( 42,8% faţă de 31,2%), ceea ce indică faptul că acest tip de turism se află în preferinţele consumatorilor.

Ponderea turiştilor străini în totalul sosirilor în staţiunile balneare este de numai 5,2%.

Având în vedere potenţialul turistic semnificativ al României, atât în scop recreativ cât şi balnear și luând în considerare prevederile Programului de guvernare cu privire la dezvoltarea activităţii şi capacităţii unităţilor turistice cu scopul creşterii eficienţei utilizării resurselor naturale specifice zonelor în care sunt plasate, se impune adoptarea de măsuri pentru sporirea valorificării potenţialului balnear prin aplicarea mijloacelor de promovare a factorilor naturali de cură utilizaţi, inclusiv prin reabilitarea/dezvoltarea infrastructurii existente în staţiunile  balneare.

 

 

Programul de guvernare 2018-2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului nr.1/2018 privind acordarea încrederii Guvernului îşi propune construcţia unui număr de 2.500 de creşe, grădiniţe şi unităţi after-school având ca scop dezvoltarea armonioasă a copiilor, cu efecte benefice asupra dezvoltării pe termen lung.

In acest context, Guvernul susţine necesitatea încurajării natalităţii prin asigurarea de condiţii normale de plasare pentru copiii angajaţilor pe perioada în care aceştia sunt în timpul programului, respectiv introducerea unui program prelungit sau a unui program de tipul after sau before school. Acest lucru reprezintă un beneficiu pentru angajaţi, cu efect direct asupra productivităţii muncii şi fidelizării acestora.

In prezent, numărul copiilor care nu frecventează grădiniţa nici măcar un an rămâne destul de ridicat, mai ales în mediul rural, consecinţele acestei situaţii asupra succesului şcolar al copiilor fiind destul de grave.

De asemenea, în grădiniţe există o dotare materială nesatisfăcătoare, respectiv absenţa sălilor de sport, a spaţiilor adecvate pentru desfăşurarea activităţilor didactice, a echipamentelor specifice desfăşurării activităţilor sportive, precum şi a spaţiilor de desfăşurare a unor activităţi în aer liber.

 

În conformitate cu prevederile Legii nr. 12/2011 a fost ratificat Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane euro acordat de România Republicii Moldova. Potrivit prevederilor art. 3 din Acordul sus-menționat, contribuția acordată de Guvernul României Guvernului Republicii Moldova este plătibilă pe o perioadă de 4 ani, pe baza programelor anuale de cooperare și a proiectelor convenite de comun acord, cu posibilitatea prelungirii implementării acordului pentru un an. Prin Legea nr. 307/2015 s-au ratificat cel de-al patrulea și al cincilea Protocol adițional dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova, prin care s-a extins perioada de acordare a contribuției de la 4 ani la 8 ani și perioada de valabilitate a Acordului de la 6 ani la 10 ani, în vederea respectării angajamentelor asumate de către țara noastră în sensul operaționalizării depline a contribuției nerambursabile în valoare de 100 milioane de euro.

 

Prin Decizia Curții Constituționale nr. 818 din 7 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 311 din 10 aprilie 2018, dispozițiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare, au fost declarate neconstituționale.

În prezent se află în proces legislativ de aprobare proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, precum și pentru stabilirea unor măsuri privind evaluarea funcționarilor publici pentru anul 2018, care are ca obiect principal de reglementare punerea de acord a prevederilor declarate neconstituționale ale Legii nr. 188/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu dispozițiile Constituției României, republicată. De asemenea, după adoptarea acestei legi este necesară promovare cadrului normativ secundar în temeiul acestui act normativ.

 

Conform art. I alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, începând cu data de 1 iulie 2018, prin derogare de la prevederile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, valoarea punctului de pensie s-a majorat cu 10%, fiind în prezent  de 1.100 lei, valoare de care beneficiază toți pensionarii sistemului public de pensii.

Nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare, este de 640 lei.

 

Indicele de corecție prevăzut la art. 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, este de 1,15.

 

Potrivit prevederilor Legii responsabilității fiscal bugetare, nr.69/2010, republicată, Ministerul Finanțelor Publice elaborează strategia fiscal bugetară pe un orizont de 3 ani. Astfel, în baza prevederilor acestui act normativ, trebuie elaborată Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2019-2021.

Strategia fiscal bugetara pentru perioada 2019-2021  stabilește principiile, obiectivele și prioritățile fiscal bugetare ale Guvernului pentru perioada 2019-2021. Strategia este documentul de fundamentare pe baza căruia au fost estimați indicatorii incluși în proiectul legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2019. 

În prezent, în ceea ce privește politica bugetară, România trebuie să respecte anumite constrângeri în ceea ce privește deficitul bugetar, constrângeri instituite prin reglementări europene, unele dintre acestea fiind transpuse și în legislația națională, conform angajamentelor asumate de autoritățile române în anul 2012 prin semnarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanță în cadrul UE (TSCG) , ratificat de România prin Legea nr.83/2012

Politica bugetară trebuie să respecte, printre altele, și regula privind soldul bugetar structural stabilită prin prevederile art.3 alin.(1) din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare (TSCG) ratificat de România prin Legea nr.83/2012, care potrivit prevederilor art.3 alin.(2) din același TSCG a fost preluată și în legislația națională prin modificarea Legii responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, astfel încât aceasta se regăsește în prezent la art. 6 și art.7 din Legea nr.69/2010, republicată. Potrivit acestei reguli, deficitul structural trebuie să nu depășească 1% din PIB (obiectivul bugetar pe termen mediu - OTM) sau să se înscrie pe o traiectorie de convergență către OTM agreată cu Comisia Europeană.

Începând cu anul 2016 planificarea bugetară este influențată de măsurile de relaxare fiscală începute în perioada 2015-2016 în scopul stimulării creșterii economice și continuată prin măsurile prevăzute în Programul de Guvernare, adoptate deja în perioada 2017-2018 sau aflate în procedură de adoptare, prin care s-au reglementat măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, legislația în domeniul drepturilor cu caracter social, legislația în domeniul pensiilor, legislația în domeniul impozitării, toate acestea cu impact suplimentar  asupra bugetului.

Astfel, pe fondul măsurilor cu impact bugetar enumerate mai sus, în anul 2016 deficitul bugetar (cash şi ESA) a înregistrat o creștere abruptă către valoarea maximă permisă (3% din PIB).

Acest nivel al deficitului bugetar ESA a determinat, începând cu anul 2016 și continuând și în anii 2017 şi 2018, un sold structural care depășește limita permisă de TSCG şi de Legea nr.69/2010 republicată, respectiv 1% din PIB, fiind necesară instituirea de derogări de la anumite prevederi ale acestei legi.

Potrivit prevederilor art.26 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, odată cu Strategia fiscal-bugetară pe orizontul de referință, Guvernul va depune la Parlament și proiectul Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar.

Potrivit art. 29 alin. (4) din aceeași lege ”declarația de răspundere va conține o declarație semnată de prim-ministrul și de ministrul finanțelor publice, prin care se atestă corectitudinea și integralitatea informațiilor din strategia fiscal-bugetară și conformitatea acesteia cu prezenta lege, țintele sau limitele pentru regulile fiscale și respectarea principiilor responsabilității fiscale”. De asemenea, la art. 30 alin. (4) și (5) din lege se prevede că Guvernul are obligația de a prezenta Parlamentului un buget anual care să respecte principiile responsabilității fiscale, regulile fiscale, strategia fiscal-bugetară și orice alte prevederi ale acestei legi, iar prim-ministrul și ministrul finanțelor publice vor semna o declarație ce atestă această conformitate, declarație care va fi prezentată Parlamentului împreună cu bugetul anual.

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare s-a derogat de la prevederile art. 29 alin.(4) și art.30 alin.(4) din Legea responsabilității fiscal-bugetare, nr.69/2010, republicată. Prin Legea nr.338/2015 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal- bugetar pe anul 2016 au fost instituite derogări de la prevederile Legii nr.69/2010, respectiv de la art. 26  alin.(3), iar prevederile art.14 alin.(1) nu se aplică.

Pentru planificarea bugetară pe anul 2017, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, s-a derogat de la prevederile art. 29 alin.(4) și art.30 alin.(4) din Legea nr.69/2010, republicată.

Pentru planificarea bugetară pe anul 2018, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, s-a derogat de la prevederile art. 29 alin.(4) și art.30 alin.(4) din Legea nr.69/2010, republicată.

Întrucât și pentru anul 2019 se estimează că soldul structural va depăși valoarea limită permisă (respectiv 1% din PIB) este necesară aplicarea acelorași derogări de la prevederile art. 29 alin.(4) și art.30 alin.(4) și (5) din Legea responsabilității fiscal-bugetare, nr.69/2010, republicată.

 

Începând cu 1 iulie 2017, salarizarea personalului din sectorul bugetar este reglementată prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

În perioada 2019 – 2022, potrivit art. 38 din Legea-cadru nr. 153/2017, se va acorda anual o creștere a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, fiecare creștere reprezentând 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de lege pentru anul 2022 și cel/cea din luna decembrie 2018. Creșterea respectivă și data de aplicare se stabilesc prin legea anuală a bugetului de stat cu respectarea prevederilor art. 6 lit. h) din această lege.

Salariile lunare ale funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul familiei ocupaționale "Administrație" din aparatul propriu al consiliilor județene, primării și consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, se stabilesc în conformitate cu prevederile art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017;

Indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică se stabilesc pe baza coeficienților și a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

De asemenea, Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează acordarea de ore suplimentare și premii, pentru personalul din sectorul bugetar.

Începând cu anul 2010, personalul din sectorul bugetar nu a beneficiat de premii, iar munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru a fost compensată numai cu timp liber corespunzător.

Activitatea desfășurată de personalul militar, polițiștii, funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personalul civil din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională, în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, este plătită începând cu anul 2014, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2014, art. 12 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014, art. 8 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, art. 7 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 și ale art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Această măsură a fost adoptată în scopul eliminării disfuncționalităților generate de insuficiența personalului pentru efectuarea misiunilor operative specifice structurilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

De asemenea, legislația în vigoare reglementează acordarea pentru personalul din sectorul bugetar a unor drepturi astfel:

- bilete de valoare reglementate prin Legea nr. 165/2018, precum tichete cadou și tichete culturale. Acordarea acestor drepturi în anul 2019, prevăzute de  Legea 165/2018, determină un impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetare de 2,6 miliarde lei; de menționat că anterior Legii nr. 165/2018, tichetele cadou au fost reglementate prin Legea nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou și a tichetelor de creșă, însă de la intrarea în vigoare a prevederilor acestei legi, autoritățile și instituțiile publice nu au acordat personalului propriu tichete cadou.

- indemnizații la ieșirea la pensie prevăzute în actele normative care reglementează statutele anumitor categorii de personal bugetar.

 

În perioada 2014-2018, prin acte normative succesive, ordonatorii de credite au fost autorizați să stabilească numărul  maxim de posturi care se finanțează din fonduri publice, astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condițiile legii, cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin buget.

 

Potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, Ordonanței Guvernului nr. 17/2012  cu modificările ulterioare, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2012, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017, plata sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale obținute de  personalul din sectorul bugetar până la 31 decembrie 2018, se realizează eșalonat pe o perioadă de 5 ani.

De asemenea, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 90/2017, procedura de plată eșalonată se aplică și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești devenite executorii până la 31 decembrie 2018, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

 

Potrivit art. 4 alin. (3) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în funcție de evoluția prețurilor și a tarifelor, indemnizațiile prevăzute de această lege se actualizează prin hotărâre a Guvernului, o dată cu indexările aplicate pensiilor și celorlalte drepturi de asigurări sociale de stat.

Potrivit art. V alin. (1) din Legea nr. 96/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 92/2016 pentru modificarea art. 1 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizații și sporuri invalizilor, veteranilor și văduvelor de război și pentru stabilirea unor măsuri privind drepturile prevăzute la art. 11 din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război, drepturile bănești acordate în temeiul Legii nr. 49/1991, cu modificările și completările ulterioare, al Legii nr. 44/1994, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Legii nr. 49/1999, cu modificările și completările ulterioare, se indexează anual prin legea bugetului de stat. În luna decembrie 2018, prin Ordonanța de urgență a  Guvernului nr. 103/2018, indemnizațiile de care beneficiază veteranii, văduvele de război și văduvele de veterani de război au fost majorate în semn de recunoștință adusă eroilor nemului în anul Centenarului României.

Potrivit art. 4 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare, nivelul indemnizațiilor acordate potrivit acestei ordonanțe vor fi indexate prin hotărâre a Guvernului, în funcție de evoluția prețurilor și a tarifelor.

Potrivit art. 4 din Legea nr. 309/2002 privind recunoașterea și acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 - 1961, cu modificările și completările ulterioare, nivelul indemnizațiilor acordate potrivit acestei  legi va fi indexat anual prin hotărâre a Guvernului, în funcție de evoluția indicelui prețurilor de consum.

Potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 109/2005 privind instituirea indemnizației pentru activitatea de liber-profesionist a artiștilor interpreți sau executanți din România, republicată, cuantumul indemnizației pentru activitatea artistic-interpretativă se actualizează anual, prin hotărâre a Guvernului, în funcție de evoluția indicelui prețurilor de consum.

Potrivit art. 19 alin. (5) din Legea nr. 16/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice, republicată, Președintele Consiliului Național al Persoanelor Vârstnice beneficiază de o indemnizație lunară al cărei cuantum este egal cu salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, iar vicepreședinții beneficiază de o indemnizație lunară în cuantum de 50% din indemnizația președintelui. Membrii comisiei permanente beneficiază de o indemnizație lunară al cărei cuantum este de 30% din indemnizația președintelui.

Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare, membrii titulari, membrii corespondenți și membrii de onoare rezidenți în țară primesc de la bugetul de stat, prin bugetul ASAS, o indemnizație lunară la nivelul unui salariu mediu brut lunar pe economie.

Potrivit art. 5 din Legea nr. 118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit, cu modificările și completările ulterioare, cuantumul lunar al indemnizației de merit este egal cu o sumă ce reprezintă de 3 ori valoarea salariului minim brut pe țară garantat în plată și este neimpozabil.

Potrivit art. 10 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, republicată, cu modificările și completările ulterioare, indemnizațiile prevăzute de această lege se indexează anual cu rata inflației.

Potrivit art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, pentru stabilirea rentei viagere a sportivilor de performanță se utilizează cel mai recent câștig salarial mediu brut pe economie publicat de Institutul Național de Statistică.

În anul 2019 aplicarea acestor prevederi determină un impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetare de  495,8 milioane lei.

De menționat că, în perioada 2013 – 2018 prin acte normative succesive nivelul indemnizațiilor acordate veteranilor și văduvelor de război, persoanelor persecutate din motive politice și etnice și altor categorii de persoane, precum și  a celor acordate membrilor unor academii sau urmașilor acestora s-a menținut la nivelul acordat în luna decembrie a anului anterior.

 

Conform prevederilor O.G. nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, o cotă din profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit, se repartizează la alte rezerve și constituie sursă proprie de finanțare, putând fi redistribuită ulterior sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat.

Această sursă de finanțare,  în condițiile în care nu este utilizată conform destinației stabilite, poate fi redistribuită ulterior sub formă de dividende sau vărsăminte la bugetul de stat.

 

La art. 5 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 341/2004, cu modificările și completările ulterioare, persoanele care dețin calitatea de eroi-martiri și luptători care au contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, beneficiază de transportul urban gratuit cu mijloacele de transport în comun și, anual, 12 călătorii gratuite pe calea ferată, la clasa I, dus-întors, cu toate categoriile de trenuri de călători; anual - 12 călătorii gratuite dus-întors până în localitatea reședință de județ, cu mijloace de transport în comun, pentru persoanele care domiciliază în mediul rural. În limita celor 12 călătorii gratuite pot călători și membrii familiei titularului.

La art. 80 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, judecătorii și procurorii beneficiază anual de 6 călătorii în țară dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval și aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii în țară dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul.

În perioada 2012 – 2018, numărul de călătorii dus-întors reglementat prin Legea nr. 341/2004 și Legea nr. 303/2004 a fost restricționat la 3 călătorii dus-întors sau 6 călătorii simple.

 

Introducerea alin. (7) la articolul 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.90/2017 a avut rolul de a modifica cadrul normativ în vederea acordării concediului paternal, astfel încât personalul militar în activitate și polițiștii care își desfășoară activitatea în instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională să beneficieze de concediu paternal plătit în condițiile Legii nr. 210/1999.

 

Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 640/2017 a fost aprobat ”Programul pentru școli al României în perioada 2017 - 2023 și pentru stabilirea bugetului pentru implementarea acestuia în anul școlar 2017 – 2018”, act normativ care reglementează cadrul legal pentru aprobarea Programului pentru școli al României în perioada 2017 - 2023 în conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/39 al Comisiei privind normele de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește ajutoarele din partea Uniunii pentru furnizarea de fructe și legume, de banane și de lapte în instituțiile de învățământ și ale Regulamentului delegat (UE) 2017/40 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește ajutoarele din partea Uniunii pentru furnizarea de fructe și legume, de banane și de lapte în instituțiile de învățământ și de modificare a Regulamentului delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei, care cuprinde și distribuția de produse de panificație.

Programul pentru școli al României prevede realizarea cumulată a următoarelor măsuri:

    - acordarea gratuită pentru preșcolarii din grădinițele cu program normal de 4 ore de stat autorizate/acreditate și particulare acreditate și pentru elevii din învățământul primar și gimnazial de stat și particular de fructe și legume proaspete, lapte și produse lactate și de produse de panificație în limita unei valori zilnice/preșcolar/elev. Limita valorică zilnică cuprinde prețul integral de achiziție a produselor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cheltuielile de transport, distribuție și depozitare a acestora, după caz;

    - finanțarea măsurilor educative care însoțesc distribuția fructelor, legumelor, laptelui și produselor lactate.

Pe lângă produsele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 640/2017, respectiv fructe, legume, produse lactate si de panificație, legislația prevede acordarea de miere de albine, potrivit prevederilor Legii nr. 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolarii și elevii din clasele I-IV din învățământul de stat și confesional, de două sau de trei ori pe săptămână, în funcție de modul de ambalare. Pentru aplicarea acestui act normativ nu există norme metodologice.

 

În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 și Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2017, termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2013 privind stabilirea unor măsuri speciale de impozitare a activităților cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural, cu modificările și completările ulterioare, precum și termenul prevăzut la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 261/2013, au fost prorogate succesiv până la data de 31 decembrie 2018, inclusiv.

Luând în considerare că în Programul de Guvernare se prevede restabilirea echității prin continuarea impozitării în domeniul extracției de gaze prin adoptarea noii legi a redevențelor, act normativ care nu a fost promovat, se impune prorogarea termenelor prevăzute la art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 6/2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 261/2013, cu modificările ulterioare.

 

Conform art. 8 din Legea nr.1/2011 se prevede că, pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv, iar pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.

Este de menționat că, încă de la aprobarea lor prin Legea nr.1/2011, aplicarea acestor prevederi a fost amânată anual prin acte normative datorită impactului financiar major pe care îl generează. În anul 2019 aplicarea acestor prevederi determină un impact suplimentar asupra cheltuielilor bugetare de 39,6 miliarde lei.

 

Potrivit prevederilor Legii nr. 246/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului de Drept Public și Științe Administrative al României, cu modificările și completările ulterioare, Institutul de Drept Public și Științe Administrative al României este instituție publică sub control parlamentar, finanțată din venituri proprii și subvenții de la bugetul de stat, iar președintele Institutului are calitatea de ordonator principal de credite.

În conformitate cu dispozițiile alin. (1) al art. 4 din Legea nr. 246/2007, cu modificările și completările ulterioare, subvenția de la bugetul de stat se acordă Institutului începând cu data de 1 ianuarie 2013, termen care însă a fost prorogat prin acte normative succesive până la data de 1 ianuarie 2019.

Până la intrarea în vigoare a prevederilor alin. (1) al art. 4 se menține regimul actual de finanțare al instituției, respectiv finanțat integral din venituri proprii.

 

Potrivit Acordului între Guvernul României și Federațiile Sindicale Reprezentative din Învățământ, până la data de 31 decembrie 2018 va fi adoptat un act normativ care să reglementeze aplicarea devansată, în trei etape, a nivelului de salarizare stabilit pentru anul 2022 în Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, personalul didactic de conducere, de întrumare și control din învățământ.

 

Potrivit Principilului unității reglementat la art.10 din Legea privind finanțele publice nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, veniturile şi cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă şi monitorizarea fondurilor publice și este interzisă elaborarea de acte normative prin care se creează cadrul legal pentru constituirea de venituri care pot fi utilizate în sistem extrabugetar.    De asemenea, în cazul în care, prin acte normative la nivel de lege, se aprobă ca instituţiile publice finanțate integral de la bugetul de stat să obţină venituri proprii, acestea vor fi considerate instituţii publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.

Totodata, conform art. 62 alin. (2) din Legea nr. 500/2002, instituţiile publice finanţate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, după caz, varsă integral veniturile realizate la bugetul din care sunt finanţate.

Cu totatea acestea, prin diferite acte normative s-au instituit măsuri derogatorii de la principiile finanțelor publice, în sensul că unele instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat pot reține și utiliza venituri proprii în condițiile menținerii și regimului de finanțare.

Astfel, potrivit art. 342 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, nivelul accizelor cuprinde şi contribuţia pentru finanţarea unor cheltuieli de sănătate prevăzute la titlul XI din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, iar pentru băuturile alcoolice, ţigaretele, ţigările şi ţigările de foi, nivelul accizelor cuprinde şi cota de 1% datorată Ministerului Tineretului şi Sportului, prevăzută în Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art. 367-371 și 373 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, cu modificările și completările ulterioare, se instituie unele contribuţii ce se constituie ca venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii.

Potrivit art. 13 alin.(3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările și completările ulterioare, un procent de 7% din taxele percepute pentru obţinerea licenţei de organizare a jocurilor de noroc şi a autorizaţiei de exploatare a jocurilor de noroc, precum şi din taxa de acces prevăzută la alin. (4) se alocă anual prin legea bugetului de stat, astfel: 1% la Ministerul Culturii pentru Fondul cinematografic şi pentru Programul Naţional de Restaurare a Monumentelor Istorice, 2% la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, 2% la Ministerul Tineretului şi Sportului şi 2% la Ministerul Sănătăţii pentru suplimentarea sumelor privind Programul de reabilitare a spitalelor. Sumele se virează lunar din buget la nivelul încasărilor.

Potrivit art. 37 din Legea nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, sumele rezultate din valorificarea bunurilor mobile şi imobile, după rămânerea definitivă a hotărârii de confiscare, se alocă, pe baza bilanţului anual prezentat de Agenţie, astfel:  20% pentru Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice;20% pentru Ministerul Sănătăţii; 15% pentru Ministerul Afacerilor Interne; 15% pentru Ministerul Public; 15% pentru Ministerul Justiţiei; 15% pentru asociaţii şi fundaţii cu obiect de activitate în domeniul social şi pentru academii de ramură înfiinţate în baza unei legi speciale.

De asemenea, prin modificările reglementate de OUG 77 / 2009 aprobate prin legea 124 /2015 se oferea posibilitatea constituirii unei fundații pentru respectarea principiilor privind jocurile de noroc prevăzute în art. 2 din OUG 20/2013, de către membrii Consiliului Consultativ de pe lângă ONJN. De la intrarea în vigoare a legii, în mai multe rânduri s-a încercat realizarea acordului de voință în vederea constituirii acestei fundații, însă din motive subiective ce țin de politica fiecărei asociații membre în Consiliul Consultativ în parte, nu s-a reușit efectuarea niciunui act care să ducă la realizarea scopului prevăzut de lege ( de peste 3 ani de zile), astfel incat prevederile legale nu au fost aplicate. De asemenea, nici fondurile prevazute de lege in vederea realizarii obiectivelor nu au fost colectate, cu toate ca, in mai multe randuri, parte din operatori au intentionat sa plateasca aceasta taxa insa, nefiind constituite formele legale ale fundatiei, nu s-a ptut plati aceasta taxa, pentru a fi folosita in realizarea prevenirii dependentei in domeniul jocurilor de noroc, protectia minorilor si a altor categorii vulnerabile, impiedicarea aranjarii rezultatelor sportive.

 

În conformitate cu prevederile Legii 123/2012, piaţa de gaze naturale este compusă din piaţa reglementata şi piaţa concurenţială, participanţii la piaţa de gaze naturale şi structurile operaţionale asociate fiind: producătorii, furnizorii, clienţii finali, operatorul/operatorii de transport şi de sistem, operatorii conductelor de alimentare din amonte aferente producţiei gazelor naturale, operatorii pieţelor centralizate de gaze naturale, operatorii de distribuţie, operatorii de înmagazinare/stocare.

Structura participantilor la piata de gaze naturale este prezentata mai jos:

•    un operator al Sistemului National de Transport – Transgaz SA ;

•    7 producători: Romgaz, OMV Petrom, Amromco Energy, Raffles Energy, Foraj Sonde, Stratum Energy şi HUNT OIL Company; din care :

-    pondere Romgaz din total producție – 48,88 %

-    pondere OMV Petrom din total producție – 46,08 %

•    5 furnizori externi care aduc gaze naturale din surse externe în Romania: Engie Energy Management, Imex Oil, MET International AG, Alpiq Energy SE şi Wiee AG Elveţia;

•    2 operatori de înmagazinare: Romgaz, Depomureş;

•    36 de operatori de distribuţie - cei mai mari fiind Distrigaz Sud Reţele şi E.ON Gaz Distribuţie;

•    87 de furnizori activi prezenţi pe piaţa

•    3 operatori ai pieţelor centralizate

•    Aproximativ 3,7 milioane clienţi finali, din care 3,4 milioane clienţi casnici reglementaţi 

1.  Funcţionarea pieţei concurenţiale de gaze naturale

Pe piaţa concurenţială, tranzacţiile comerciale cu gaze naturale se fac angro sau cu amănuntul, iar preturile se formează pe baza cererii şi a ofertei, ca rezultat al mecanismelor concurenţiale.

Piaţa concurenţială angro funcţionează pe bază de:

a) contracte bilaterale intre operatorii economici din domeniul gazelor naturale;

b) tranzacţii pe pieţe centralizate, administrate de către operatorul pieţei de gaze naturale.

c) alte tipuri de tranzacţii sau contracte

2.  Funcţionarea pieţei reglementate de gaze naturale

Piaţa reglementată de gaze naturale funcţionează în principal pentru asigurarea alimentării cu gaze naturale a clienţilor casnici.

Activităţile aferente pieţei reglementate cuprind:

a)  furnizarea gazelor naturale la preţ reglementat şi în baza contractelor-cadru până la 30 iunie 2021 pentru clienţii casnici;

b)  furnizarea de ultima instanţă a gazelor naturale;

c)  transportul gazelor naturale;

d)  transportul gazelor prin conductele de alimentare din amonte, conform prevederilor condiţiilor de valabilitate a licenţei;

e)  înmagazinarea subterana a gazelor naturale;

f)   stocarea gazelor naturale in conducta;

g)  distribuţia gazelor naturale şi a biogazului/biometanului;

h)  activităţile conexe desfăşurate de către operatorii licenţiaţi.

i)   activităţile aferente operării terminalului GNL.

Pentru activităţile aferente pieţei reglementate, preţurile şi tarifele se stabilesc pe baza metodologiilor aprobate şi publicate de către ANRE.

Evoluția prețurilor de vânzare ale  gazelor naturale practicate de către producătorii din România pentru clienții casnici:

Perioada 2012 – 31.03.2017

În iunie 2012 a fost aprobat, de către Guvernul României,  Memorandumul privind Calendarul de eliminare a preţurilor reglementate la gaze naturale.

În iunie 2015 a fost aprobat memorandumul cu tema: Calendar de liberalizare a preţului gazelor naturale din producţia internă (preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de enrgie termică în centralele termice destinate consumului populaţiei).

Cele două memorandumuri, asumate de către Guvernul României,  au stat la baza următoarelor hotărâri de guvern:

1.  Hotărârea de Guvern nr. 22/2013;

2.  Hotărârea de Guvern nr. 511/2014;

3.  Hotărârea de Guvern nr. 816/2014, de modificare a anexei la Hotărârea de Guvern nr. 511/2014 privind stabilirea preţului de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru piaţa reglementată de gaze naturale;

4.  Hotărârea de Guvern nr. 488/2015;

Hotărârea de Guvern nr. 461/2016 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 488/2015 privind stabilirea preţului de achiziţie a gazelor naturale din producţia interna pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinate consumului populaţiei în perioada 1 iulie 2015-30 iunie 2021.

La data de 11 octombrie 2016, a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă nr. 64/2016 pentru modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 181 alin. (5) din Lege, preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinate consumului populaţiei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort, până la data de 31 martie 2017.

Preţul producţiei interne prin calendarele de liberalizare stabilite prin memorandumuri şi hotărâri de Guvern a evoluat de la 45,71 lei/MWh la 1.02.2013 pana la 60 lei/MWh la 31.03.2017.

In cazul energiei electrice, în prezent, preţul în sistem concurenţial este de circa 0,52 lei/Kwh (preţ fără TVA, incluzând servicii de distribuţie, servicii abonament etc.), variind în fucţie de furnizor şi contractul încheiat cu acesta.

In sistem reglementat, preţul pe Kwh este de 0,4142 lei în aceleaşi condiţii cu cel din sistemul concurenţial (preţ fără TVA, incluzând servicii de distribuţie, servicii abonament etc.).

In aceste condiţii se poate constata că preţul pe Kwh în sistem reglementat este cu 20% mai mic decât cel în sistem concurenţial.

Extinderea sistemului de furnizare de energie electrică către consumatorii casnici, la 1 martie 2019, are un impact asupra inflaţiei anuale (decembrie/decembrie an anterior) de 1,1 puncte procentuale, iar pentru inflaţia medie anuală, impactul este de 1 punct procentual.

In cazul gazelor naturale, preţul stabilit de 68 lei/Mwh către consumatorii casnici este cu 22% mai mic decât cel estimat pentru luna martie 2019, de 80,25 lei/Mwh (determinat ca medie aritmetică între preţurile gazelor naturale de pe piaţa internă şi cele din import).

Totodată, s-a ţinut cont de faptul că din structura preţului final pentru clienţii casnici reglementaţi, costul gazelor naturale ca marfă reprezintă  65% .

Această reducere a preţului la gazele naturale are un impact pozitiv, de reducere a inflaţiei anuale (decembrie/decembrie an anterior) de 0,5 puncte procentuale. Impactul asupra inflaţiei ca medie anuală, prin aplicarea acestui tarif redus începând cu luna aprilie 2019 este de 0,4 puncte procentuale.

Efectul cumulat al acestor două măsuri este de reducere a inflaţiei anuale (decembrie/decembrie an anterior) cu 1,6 puncte procentuale şi cu 1,4 puncte procentuale a inflaţiei ca medie anuală.

 

Activitățile de jocuri de noroc și pariuri sunt încadrate în codul CAEN 92. Această diviziune include activitățile de jocuri de noroc desfășurate în unități cum ar fi: cazinouri, săli de bingo și terminale de jocuri video, precum și furnizarea serviciilor de jocuri de noroc de catre loterii și case de pariuri.

Ultimile date publicate de INS indică o creștere a volumului cifrei de afaceri pentru jocurile de noroc de 3,4% în primele 10 luni ale anului 2018, după ce aceste activități și-au majorat volumul cifrei de afaceri în anul 2017 cu 23,8%, ceea ce înseamnă că a crescut interesul participanților pentru acest domeniu.De asemenea, conform datelor raportate la Ministerul Finanțelor Publice de către operatorii de jocuri de noroc rezultă că la nivelul anului 2017, în această ramură s-au înregistrat 951 de unități, un număr în scădere față de anul 2016, cu 69 de unități.

Din punct de vedere al profitului înregistrat, în anul 2017 numai 464 de unități au înregistrat profit, ceea ce înseamnă 48,8% din unitățile existente, 294 de unități (20,3%) au înregistrat pierdere, în timp ce 20,3% nu au înregistrat nici profit nici pierdere.

În aceste condiții, la nivelul anului 2017 cifra de afaceri a însumat 8,1 miliarde lei, reprezentând o creștere cu 8,5% față de anul anterior, ceea ce ne conduce la același rezultat de creștere a interesului



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe