Declarații de presă susținute de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu și ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, la finalul ședinței de guvern

26 Octombrie

[Check against delivery]

 

Liviu Iolu: Bună ziua. În şedinţa de guvern de astăzi au fost adoptate mai multe acte normative în domeniul sanitar. Îl rog pe domnul ministru Vlad Voiculescu să le prezinte.

Vlad Voiculescu: Bună ziua. Într-adevăr, s-au adoptat câteva acte normative astăzi. Aş începe printr-un memorandum prin care Guvernul solicită Consiliului Judeţean Cluj să transfere în administraţia Ministerului Sănătăţii un prim teren pentru un spital regional. Deci, cu decizia Consiliului Judeţean, primul teren pentru un spital regional va fi pus în administraţia Ministerului Sănătăţii.

Un al doilea act normativ se referă la metodologia de calcul a preţului medicamentelor pentru uz uman. În acest sens, Guvernul a adoptat în şedinţa de astăzi hotărârea de guvern privind aprobarea metodologiei privind modul de calcul şi procedura de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, cu autorizaţie de punere pe piaţă în România. Această hotărâre de guvern aduce o ieftinire în trepte a medicamentelor, astfel încât pacienţii să aibă acces la tratamente şi pentru a se evita o nouă criză a medicamentelor. De la 1 aprilie 2017, se va aplica o ieftinire de 10% a medicamentelor pentru care patentul a expirat, aşa-numitele off-patent, de 10% în al doilea an şi de 15% în al treilea an. Această ieftinire se va aplica medicamentelor off-patent, pentru tot restul medicamentelor prescrise cu reţetă procedura de calculare a preţului rămâne neschimbată, bazându-se pe cel mai mic preţ european, dintr-un coş de 12 ţări, aşa cum a fost şi până acum. Procedura de actualizare a preţurilor va începe în această lună, o dată cu intrarea în vigoare a normei legale.

O a doua prevedere a hotărârii de guvern se referă la introducerea unei metode diferite de calcul a preţului pentru medicamentele esenţiale din lista stabilită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii - OMS, care sunt compensate 100% în România. Deci, din lista OMS de medicamente esenţiale, am păstrat acele medicamente care sunt în România compensate 100%. Prin această nouă metodologie, Ministerul Sănătăţii încearcă să prevină dispariţia de pe piaţă a acestor medicamente esenţiale. Majoritatea acestor medicamente, după cum am mai spus, sunt ieftine, peste 50% dintre acestea având preţul de sub 50 de lei. Sunt medicamente destinate unor boli frecvente, cum ar fi cele de inimă sau cancerul. Fiind vorba de medicamente compensate 100%, pacienţii bineînţeles că nu vor trebui să plătească nimic în plus.

Adoptarea acestei hotărâri de guvern vine după ce Ministerul Sănătăţii a organizat dezbateri publice cu toţi factorii implicaţi. Astfel, în urma acestor consultări publice, ministerul a decis să includă pe lista de medicamente esenţiale şi vaccinurile, şi produsele de plasmă şi sânge; ambele categorii de produse sunt considerate de OMS produse finite pentru care procesul de fabricaţie este extrem de dificil. Existau deja sincope în aprovizionarea cu aceste produse şi, de aceea, Ministerul Sănătăţii a considerat că este esenţial ca pacienţii să aibă acces la aceste produse, având în vedere că se adresează fie unei populaţii foarte mari, aşa cum este vorba în cazul vaccinurilor, fie unor pacienţi critici din spitale, dacă este vorba de produsele de plasmă şi sânge.

Dosarele privind noile preţuri se vor depune la Ministerul Sănătăţii începând cu data adoptării acestei hotărâri de guvern şi mecanismul de corecţie a preţurilor se va finaliza până la 1 aprilie 2017, după cum spuneam.

Vroiam să dau câteva detalii referitor la cele două categorii pe care le-am inclus. La produsele de plasmă şi sânge, în acest moment au rămas doar doi furnizori pe piaţă - iniţial, fuseseră cinci -, iar aceste produse sunt, cum spuneam, esenţiale şi pot /.../ afecţiuni de genul: hemoragii, hemofilii şi dezechilibre de coagulare în situaţii critice, precum marile arsuri. La vaccinuri, ştim cu toţii despre medicamentul BCG, antituberculoză, care a ajuns cu întârziere, motivul principal a fost tocmai preţul minim european, existând un singur deţinător de autorizaţie de punere pe piaţă în Europa care nu a dorit să furnizeze acel vaccin la preţul minim european.

De asemenea, mai avem încă trei acte normative. Două dintre acestea se referă la sincopele care au existat în funcţionarea sistemului informatic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Am creat astfel, printr-o hotărâre de guvern, posibilitatea ca preşedintele Casei să emită un ordin, aşa încât, atunci când sistemul online nu funcţionează corespunzător, totuşi, medicii de familie, farmaciile, spitalele care prestează un serviciu sau eliberează un medicament, să poată transmite documentele relevante într-un sistem offline, atunci când sistemul informatic nu funcţionează şi evident, vina nu poate fi atribuită lor.

De asemenea, Guvernul a adoptat astăzi o ordonanţă de urgenţă care modifică o ordonanţă de urgenţă adoptată la începutul acestui an, referitoare la plata tratamentului pentru pacienţii din Colectiv, care au fost trataţi în străinătate sau care urmează să fie trataţi în străinătate. Astfel, prelungim cu încă doi ani posibilitatea ministerului de a deconta aceste tratamente în străinătate, pentru toţi pacienţii din Colectiv. Vă mulţumesc. Și dacă există întrebări.

 

Liviu Iolu: Dacă există întrebări, vă rog, două întrebări pentru domnul ministru!

Reporter: Aş vrea să vă întreb, dacă ştiţi cumva, tratamentul persoanelor arse, care ajung în secţiile ATI, costă destul de mult şi unele spitale rămân fără bani. Au fost alocaţi mai mulţi bani pentru aceste spitale care îi tratează pe arşii ce ajung acolo?

Vlad Voiculescu: Vă mulţumesc frumos pentru întrebare! Într-adevăr, există un fond separat, ceea ce se cheamă, termenul tehnic, la Ministerul Sănătăţii este acţiune prioritară, care nu înseamnă nimic altceva decât un fond separat pentru finanţarea serviciilor pentru pacienţii cu arsuri grave. Acest fond separat a fost instituit printr-un ordin de ministru. Avem un buget de 15 milioane de lei, până la sfârşitul acestui an. Acest fond separat este tocmai pentru asigurarea fondurilor necesare spitalelor, pentru a-şi cumpăra consumabile, dar şi pentru lucruri care nu au fost niciodată decontate până acum, precum sunt serviciile psihologice şi, de asemenea, serviciile de recuperare. Deci, într-adevăr, o să avem pentru spitalele care tratează arşi, o finanţare mult mai bună.

Reporter: Aş vrea să vă mai întreb dacă ştiţi că părinţii din Asociaţia Colectiv vor să facă plângere penală împotriva ISU şi Ministerului Sănătăţii? Ei vor să se ancheteze şi intervenţia de salvare şi tratamentul din spitale din acea perioadă. Au fost luate mai multe bacterii din spitale, medicii nu avu vorbit,  iar aceştia vor să ceară şi despăgubiri. Aţi luat legătura cu cineva? Aţi fost contactat? Aţi discutat în ultima perioadă cu cei din Colectiv, cu părinţii, cu...?

Vlad Voiculescu: Da, ştiu despre această intenţie a lor. Şi, da, am discutat atât cu o bună parte din victime, cât şi cu o parte din părinţii celor de la decedaţi în Colectiv, respectiv rudele. Am avut şi ieri întâlnire la Ministerul Sănătăţii, în care i-am invitat şi am discutat despre ce am putut să facem până acum şi ce am mai putea să facem pentru victime, respectiv problemele cu care se confruntă victimele sau aparţinătorii lor.

Reporter: Sunt în măsură să ceară aceştia despăgubiri pentru ce s-a întâmplat la Colectiv?

Vlad Voiculescu: Nu aş vrea să mă pronunţ eu asupra acestui lucru. Sigur că oricine poate acţiona în justiţie pentru orice.

Reporter: Ştim că planurile albe de intervenţie la Colectiv nu au fost aplicate aşa cum spune legea. Aţi făcut verificări în ultima perioadă dacă medicii, dacă spitalele sunt pregătite în cazul unui dezastru, sau unui eventual accident, cum a fost cel de la Colectiv, suntem pregătiţi în acest moment? Ştim că atunci s-a tot discutat şi că medicii sunt pregătiţi, spitalele sunt pregătite, nu avem nevoie de ajutorul nimănui. Acum am fi pregătiţi?

Vlad Voiculescu: Ok. Unu, eu nu cred că am fost pregătiţi niciodată. Nu cred că am fost pregătiţi nici anul trecut şi nu cred că ar trebui să arătăm cu degetul către România, că nu a fost pregătită pentru asta. Nicio altă ţară şi niciun alt oraş din Europa nu ar fi fost pregătit pentru un număr atât de mare de răniţi grav, cu arsuri. Repet, niciun oraş din Europa nu ar fi fost pregătit pentru un număr de peste 100 de arşi grav. Ca să vă dau un exemplu, la Viena, Spitalul AKH, cel mai mare spital din Europa, există şase paturi pentru arşi. Sigur, există şi în alte spitale din Austria, dar niciun oraş, nici Viena, nici Londra, nici Paris nu ar fi fost pregătiţi, niciun alt oraş nu ar fi fost pregătit pentru un număr atât de mare de arşi. Referitor la situaţia actuală a sistemului, capabilităţile actuale ale sistemului sanitar de a trata pacienţi cu arsuri grave, avem câteva dezvoltări pe care eu le-aş numi, aş îndrăzni să le calific ca benefice. În primul rând, renovarea secţiei de terapie intensivă de la Spitalul de Arşi, apoi secţia de la Floreasca, care este perfect operaţională, cele şase paturi care sunt operaţionale deja acolo. În termen de 30 de zile vom avea încă şase paturi pentru post-critic, pentru pacienţii în stare post-critică. De asemenea, până la sfârşitul acestui an vor fi alte şase paturi pentru spitalizarea de zi a pacienţilor cu arsuri grave. Deci, în total, vorbim despre o triplare a locurilor de la Floreasca şi o îmbunătăţire a stării, a condiţiilor, o îmbunătăţire semnificativă a condiţiilor de la Spitalul de Arşi.

Reporter: Ştiţi cumva cât mai durează, la Spitalul de Arşi, reabilitarea?

Vlad Voiculescu: La Spitalul de Arşi, promisiunea primarului Tudorache, căruia îi mulţumim pentru faptul că s-a implicat în renovarea acestui spital, cred că ar trebui să fie finalizate lucrările până la sfârşitul lunii noiembrie.

Liviu Iolu: Dacă mai sunt alte întrebări. O ultimă întrebare, vă rog.

Reporter: O completare, dacă se poate, referitor la ce aţi spus dvs, prelungiţi cu 2 ani decontarea acelor tratamente în străinătate. Aveţi o sumă pusă la dispoziţie, aveţi un maximum la care puteţi apela?

Vlad Voiculescu: Suma la dispoziţie va fi inclusă în bugetul pentru fiecare an. Bugetele, din păcate, sau, din fericire, în România nu sunt multianuale, aşa încât vorbim despre bugetul anului 2017 şi anului 2018 - pot să vă spun că din bugetul alocat în anul 2016 pentru decontarea de tratament pentru pacienţii din 'Colectiv', decontarea de tratament în străinătate, a fost doar într-o foarte mică măsură folosit. Şi pot să vă spun şi una dintre explicaţii: sunt greutăţile birocratice, câteva bariere birocratice pe care acum, din fericire, le-am eliminat, în noua formă a ordonanţei de urgenţă.

Reporter: Dar o sumă nu ne puteţi spune? Sau cât a fost folosit anul acesta?

Vlad Voiculescu:Vom emite un comunicat de presă astăzi după-amiază, în care vom explica şi cum se îmbunătăţesc condiţiile de aplicare a ordonanţei şi, de asemenea, sumele, bugetul şi cât a fost cheltuit.

Reporter: Dacă-mi permiteţi, sunt încă multe spitale care nu şi-au recuperat banii pentru cheltuielile făcute, pentru "Colectiv", respectiv medicamente şi materiale sanitare. La Elias sunt de recuperat, de exemplu, 200 de mii de lei. Ce se întâmplă cu aceste fonduri, când vor ajunge la spitale?

Vlad Voiculescu: Din câte ştiu eu, a existat chiar la începutul mandatului meu, dacă nu greşesc în luna iunie, am avut această discuţie cu spitalele şi cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, respectiv Casa municipiului Bucureşti. Din informaţiile mele lucrurile păreau să fie pe un făgaş corect. Nu ştiu să vă dau detalii despre Spitalul Elias, dar cu siguranţă acest lucru trebuie reglementat între spital şi Casa municipiului Bucureşti.
Reporter: Şi, dacă-mi permiteţi, o ultimă întrebare. Sala de operaţii de la Spitalul 'Dan Theodorescu' a fost închisă. Pacienţii au depus o sesizare la Ministerul Sănătăţii, iar dvs aţi promis că veţi chema rezidenţii de la Stomatologie la discuţii. Ce s-a întâmplat, ce se întâmplă cu acest spital, ce planuri sunt acum?

Vlad Voiculescu: Ca să clarificăm lucrurile, ieri am aflat despre această problemă şi ieri am fost întrebat pe scări când ieşeam din minister ce am de gând să fac, pentru că rezidenţii urmau să protesteze. I-am rugat să vină la o discuţie, respectiv i-am spus colegului meu să-i invite la o discuţie. Asta este tot ce vă pot spune în acest moment.

Reporter: Aţi decis ce se va întâmpla cu acel spital?

Vlad Voiculescu: Nu a avut loc încă discuţia, dar asta nu e vina lor, e probabil vina mea că am fost în şedinţa de guvern până acum.

Liviu Iolu: Mulţumim mult, mulţumim mult domnule ministru.

Vlad Voiculescu: Şi eu vă mulţumesc. La revedere.

 

 

Liviu Iolu: Tot pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi au fost şi s-au adoptat câteva măsuri din pachetul anti-sărăcie despre care a vorbit şi primul-ministru Dacian Cioloş la începutul şedinţei. În primul rând, noile reguli pentru înregistrarea naşterii copilului. Aşadar, Guvernul a aprobat o serie de măsuri pentru debirocratizarea procedurii de înregistrare tardivă a naşterii. În mod concret, se simplifică procedura înregistrării naşterii şi se reduc costurile aferente prin eliminarea prevederilor privind parcurgerea unor proceduri în instanţă şi efectuarea expertizelor medico-legale. Prin hotărârea aprobată în şedinţa de astăzi se pune în practică măsura 'Niciun copil fără buletin' cuprinsă în Pachetul naţional anti-sărăcie. Sunt elemente tehnice - o să primiţi un comunicat din partea Biroului de presă cu aceste elemente tehnice. Ca element de noutate, unul dintre aceste elemente, înregistrarea naşterii se poate face în termen de 30 de zile de la data naşterii copilului, faţă de 15 zile cât era până în prezent. Astfel, părinţii şi autorităţile vor avea posibilitatea ca, prin parcurgerea unor proceduri administrative, să clarifice toate aspectele care interesează înregistrarea acestui eveniment la starea civilă, în principal, elemente legate de identitatea mamei, pentru că sunt foarte multe mame care nu au identitate.

De asemenea, tot în Programul anti-sărăcie, este inclus şi programul-pilot "Masa caldă în şcoli'. Acesta a fost adoptat prin ordonanţă de urgenţă în guvern, iar elevii şi preşcolarii din 50 de şcoli din învăţământul preuniversitar de stat vor beneficia de o masă caldă în perioada desfăşurării activitaţii didactice în anul şcolar 2016-2017. E un program-pilot care are scopul să contribuie la prevenirea şi combaterea abandonului şcolar. Masa caldă sau pachetul alimentar va fi asigurat elevilor şi preşcolarilor care participă la activităţile didactice din aceste 50 de unităţi şcolare în limita a 7 lei pe zi pentru fiecare beneficiar şi va înlocui programele "Laptele şi cornul" şi "Fructe în şcoli". Suma necesară implementării programului-pilot este de aproximativ 34 de milioane de lei, iar finanţarea va fi asigurată de la bugetul de stat.

Au fost şi câteva hotărâri privind eliberarea din funcţie a unui prefect şi a multor subprefecţi. Astfel, se încetează exercitarea funcţiei de prefect al judeţului Teleorman de către doamna Dan Carmen Daniela. Subprefecţi - încetarea exercitării funcţiei de publice de subprefect al judeţului Ilfov de către domnul Pantazi Romulus Cătălin, încetarea exercitării funcţiei de subprefect al judeţului Maramureş de către dl Bondrea Vasile Alexandru Dimitriu, încetarea exercitării funcţiei de subprefect al judeţului Neamţ de către domnul Ciurea Vlad, încetarea exercitării cu caracter temporar a funcţiei publice de subprefect al judeţului Suceava de către dl Nistor Atanasă, încetarea exercitării funcţiei de subprefect al judeţului Teleorman de către domnul Dumitraşcu Liviu, care preia funcţia de prefect al judeţului Teleorman. Şi numiri de subprefecţi - se numeşte în funcţia publică de subprefect al judeţului Maramureş domnul Ardelean Gavriş, se numeşte în funcţia de subprefect al judeţului Neamţ Jugan Iulian şi se numeşte în funcţia de subprefect al judeţului Suceava Creţuleac Radu Ionuţ.

Am mai avut o altă ordonanţă de urgenţă pe ordinea suplimentară de zi a Guvernului, care modifică şi completează Codul de Procedură Penală, dar numai în sensul adaptării la o decizie a Curţii Constituţionale. Guvernul astfel adoptă o ordonanţă de urgenţă prin care asigură dreptul persoanelor de a exercita calea extrajudiciară de atac a recursului în casaţie împotriva deciziilor pronunţate de secţia Penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi de completele de 5 judecători ca instanţe de apel. Se completează astfel Codul de Procedură Penală şi Legea nr. 304/2004 pentru a reglementa procedura acestui recurs, după ce Curtea Constituţională a recunoscut acest drept printr-o decizie din 12 iulie 2016.

De asemenea, a fost adoptată şi o ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru sprijinirea persoanelor afectate de distrugerea parţială a blocului situat în municipiul Bistriţa, ca urmare a exploziei produse pe 19 octombrie. Practic, 10 familii vor beneficia de mutarea în câteva locuinţe de necesitate, pentru că, după această explozie din 19 octombrie, în Bistriţa, au rămas fără locuinţă. Dacă sunt alte întrebări.
Reporter: Legat de reabilitarea sistemului de irigaţii s-a stabilit ceva? Era pe ordinea de zi. Era pe partea întâi.

Liviu Iolu: Verific şi revin cu precizarea.

Reporter: Ministrul Fondurilor Europene a anunţat în cursul şedinţei de guvern, pe un site de socializare, că în momentul de faţă îşi prezintă astăzi demisia. Dacă ne puteţi spune, şi-a depus demisia la Cabinetul primului-ministru şi dacă în timpul şedinţei de guvern s-a discutat pe această temă?

Liviu Iolu: Domnul ministru Cristian Ghinea şi-a depus demisia la Cancelaria premierului. A anunţat acest lucru şi în şedinţa de guvern, moment în care a părăsit şedinţa de guvern. Premierul va face o propunere în zilele imediat următoare, o propunere de nou ministru al Fondurilor europene, către preşedintele României.

Reporter: Aş vrea să vă întreb în primul rând dacă aţi discutat ceva pe ordonanţa privind tarifele RCA, hotărârea de guvern. A fost şi preşedintele Consiliului Concurenţei, l-am văzut la şedinţă. S-a discutat ceva sau când se va discuta?

Liviu Iolu: Preşedintele Consiliului Concurenţei vine des la şedinţa de guvern.
Reporter: Da, l-am văzut şi astăzi.

Liviu Iolu: Dar nu s-a discutat nicio hotărâre de guvern privind tarifele RCA. În schimb, pot să vă anunţ că în acest moment, această hotărâre este în avizare la Ministerul Finanţelor şi în cel mai scurt timp va fi publicată pentru public, în dezbatere publică, pentru a vedea acolo care sunt propunerile ASF-ului şi, iarăşi, cel mai probabil săptămâna viitoare, va intra în şedinţa de guvern.

Reporter: În afară de asta, aş vrea să vă mai întreb despre protestul pădurarilor. Când se vor da banii pentru proprietarii de păduri sub 30 de hectare.

Liviu Iolu: Da. Chiar astăzi a intrat şi a fost adoptat un memorandum prin care proprietarii de păduri cu suprafeţe mai mici sau egale cu 30 de hectare vor beneficia de servicii de pază gratuit, a suprafeţelor forestiere, o măsură care are ca scop să contribuie la combaterea tăierilor ilegale şi ştiţi că este vorba de aproximativ 580.000 de hectare care au această problemă şi prin acest memorandum şi printr-o hotărâre de guvern care va intra cel mai probabil săptămâna viitoare în guvern, aceste suprafeţe vor fi protejate, pentru că ştim, există o problemă la nivelul acesta, al pădurilor şi al tăierilor ilegale. Aşadar, printr-un memorandum s-a aprobat această schemă de minim pentru asigurarea serviciilor silvice, pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activităţi economice, dacă suprafaţa proprietăţii, cum am zis, e mai mică de 30 de hectare sau egală cu 30 de hectare. Pentru prima dată, această măsură va fi pusă în aplicare, prevedere legală cuprinsă în Codul Silvic, dar care nu a fost pusă în aplicare din 2008. Acest guvern a alocat şi la rectificarea bugetară această sumă şi e vorba de 14,5 milioane de lei şi, în cel mai scurt timp aceste plăţi vor începe să fie făcute.

Reporter: Eu aş vrea să vă întreb, referitor la contestarea la Curtea Constituţională a legii cu reducerea taxelor. S-a terminat analiza, preşedintele a anunţat şi el că nu prea este de acord să promulge acest proiect. Care este situaţia acum?

Liviu Iolu: Nu, nu s-a terminat analiza, este un termen legal şi ne vom încadra în termen legal dacă guvernul va ataca la Curtea Constituţională această lege. Nu este o hotărâre luată.
Reporter: Guvernul a discutat azi, cumva, şi o hotărâre privind casele de marcat de anul viitor? Ele trebuie conectate în server, la ANAF şi e vorba de noi modele.

Liviu Iolu: A fost discutat această hotărâre, nu a fost adoptată încă. Este nevoie de o analiză suplimentară, pentru că e vorba de foarte multe companii şi agenţi economici care vor trebui să îşi schimbe casele de marcat şi atunci e nevoie de o analiză suplimentară asupra acestei hotărâre.

Reporter: Şi când estimaţi că va fi adoptată?

Liviu Iolu: Probabil într-una din şedinţele viitoare de guvern, dar, încă o dată, întâi trebuie făcută o analiză suplimentară. Premierul a cerut acest lucru şi apoi se va veni cu o hotărâre în guvern.

Reporter: Dar care ar fi problemele atunci?

Liviu Iolu: Problema este că există foarte mulţi agenţi economici care ar fi afectaţi de o asemenea măsură, pentru că ar trebui să-şi schimbe toţi casele de marcat şi să se conecteze la ANAF. E o măsură importantă, pentru că, ştim foarte bine...

Reporter: Am înţeles. Asta înseamnă că luaţi în calcul prelungirea termenului de intrare în vigoare a acestei obligativităţi?

Liviu Iolu: Nu iau în calcul nimic în acest moment. V-am spus doar că se face o analiză suplimentară în acest moment.

Reporter: A cerut Guvernul un anume loc pentru acel spital regional în Cluj sau îl lăsaţi să decidă Consiliul Judeţean care va fi terenul pe care să-l ofere pentru acel spital regional?
Liviu Iolu: Amplasarea viitorului spital regional de urgenţă Cluj, pe un teren în Floreşti, judeţul Cluj, pentru care a primit recomandarea experţilor tehnici din Comisia de elaborare a temei de proiectare privind spitalele regionale de urgenţă, constituită prin ordin de ministru. Aşadar, în comuna Floreşti.  E vorba de 144 de mii de metri pătraţi pentru acest spital de urgenţă din Cluj. Mulțumesc. 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe