FACILITĂȚI PENTRU REFUGIAȚII DIN UCRAINA

Q: Pot persoanele refugiate din Ucraina să intre pe teritoriul României dacă nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene?

A: Da, ca efect al introducerii de către Comisia Europeană a mecanismului de protecție temporară pentru persoanele refugiate din Ucraina, aplicabil și în România. Durata protecţiei temporare este de un an, această durată putând fi prelungită cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an. Dacă motivele de protecţie temporară persistă, România poate trimite Comisiei Europene o propunere adresată Consiliului Uniunii Europene de a extinde cu până la un an protecţia temporară.

Q: Ce presupune introducerea mecanismului de protecție temporară?

A: Mecanismul de protecție temporară permite accesul pentru o perioadă limitată a persoanelor refugiate din state extracomunitare, cetățeni ucraineni și din state terțe aflați din diferite motive pe teritoriul Ucrainei.

Q: Ce drepturi au beneficiarii protecției temporare?

A: Beneficiarii protecției temporare beneficiază de drepturi precum: asistenţa necesară pentru întreţinere, în situaţia în care nu dispun de mijloacele materiale necesare, asistență medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care pun viața în pericol iminent.

Q: Ce documente sunt necesare la intrarea în România și în perioada de ședere?

A: Paşaportul biometric permite intrarea în România, fără viză, pentru o perioadă de 90 de zile, într-un interval de 180 de zile anterior fiecărei zile de ședere. Pașaportul național însoțit de o viză cu două sau mai multe intrări/permis de ședere valabile eliberate de alte state membre UE, de statele SEE sau de Confederația Elvețiană este admis în scopul tranzitului sau pentru o perioadă de 90 de zile, într-un interval de 180 de zile anterior fiecărei zile de ședere. Pașaportul național însoţit de viza de intrare/permis de mic trafic de frontieră/permis de ședere eliberate de autoritățile române valabile, cu respectarea valabilității și a dreptului de ședere stabilite prin respectivele documente.

Pentru cei care solicită azil în România, intrarea în țară se poate face și pe baza altui tip de document de identitate (document de identitate naţional, certificat de naştere etc) SAU pe baza identității declarate, fără un document de identitate, din motive umanitare. Aceștia pot solicita azil în România direct la punctul de trecere a frontierei completând o cerere, care trebuie depusă personal.

Q: Pentru cât timp pot rămâne pe teritoriul României?

A: Cetățenii care intră legal pe teritoriul României din Ucraina beneficiază de o perioadă de ședere legală de 90 zile. Cetățenii ucraineni intrați legal pe teritoriul României și care nu solicită o formă de protecție pot fi încadrați în muncă fără avizul de angajare. Aceste persoane pot solicita prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă pentru perioade succesive de 1 an, în situația în care sunt menținute condițiile care au stat la baza acordării dreptului de ședere inițial.

Q: Ce se întâmplă cu copiii refugiați din Ucraina în situația în care ajung neînsoțiți în România?

A: Copiii din Ucraina care ajung în România neînsoțiți beneficiază de protecție. Guvernul a reglementat statutul minorului neînsoțit ca fiind cetățeanul străin sau apatridul cu vârsta sub 18 ani, care a sosit în România neînsoțit de niciunul dintre părinți sau de un alt reprezentant legal ori care nu se găsește sub supravegherea legală a unei alte persoane. Pentru a asigura în acest scop o intervenție integrată, a fost constituit Grupul Operativ pentru Copiii Neînsoțiți, cu rolul de a identifica rapid măsura cea mai adecvată pentru protecția minorului neînsoțit. De asemenea, au fost luate măsuri în scopul asigurării infrastructurii administrative și resursei umane necesare pentru a oferi protecție copiilor refugiați din Ucraina aflați în astfel de situații critice.

Q: Ce posibilități de cazare au refugiații din Ucraina?

A: România poate asigura la nivel național circa 400.000 de locuri de cazare pentru refugiații din Ucraina. Aceștia pot fi cazați atât în spațiile asigurate de stat, cât și la unități sau persoane private care și-au exprimat disponibilitatea de a oferi spații pentru cazare. Cheltuielile aferente, inclusiv pentru hrană, sunt asigurate din fondurile alocate în acest scop de la bugetul de stat, cât și din donații. De asemenea, vor fi asigurate și alte tipuri de resurse - hrană, produse de igienă și îmbrăcăminte – colectate prin intermediul platformei online creată de Guvernul României, prin alte structuri și initiative private.

Q: Asigură România asistență socială persoanelor refugiate din Ucraina?

A: Persoanele refugiate din Ucraina care vor să se stabilească în România au asigurate, la cerere, toate beneficiile de asistență socială reglementate. Ca urmare, dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate, pot beneficia de alocația de stat pentru copii, ajutorul social, alocația pentru susținerea familiei.

Q: Persoanele refugiate din Ucraina beneficiază de asistență medicală?

A: Da, toți refugiații beneficiază gratuit de asistență medicală și tratament corespunzător pentru situații de urgență, în sistemul medical din România. Aceștia vor fi incluși în programele naționale de sănătate publică pentru a beneficia de medicamente și asistență medicală adecvată și vor avea acces la pachetul de servicii de bază fără a fi nevoie să prezinte un bilet de trimitere.

Q: Ce facilități au refugiații cu dizabilități și vârstnicii?

A: România asigură forme de sprijin social și pentru refugiații cu dizabilități și persoanele vârstnice, dar și pentru cei care beneficiază de protecţie internaţională.

Refugiații cu dizabilități care optează să rămână în România, însoțiți sau neînsoțiți, beneficiază, la cerere, de serviciile sociale de protecție prevăzute de lege: locuințe protejate, centre de pregătire pentru viață independent, centre de abilitare și reabilitare, centre de îngrijire și asistență, centre respiro/criză.

Tot la cerere, vârstnicii cu mobilitate redusă sau aflați în situație de dependență beneficiază de serviciile sociale prevăzute de legislația în vigoare privind asistența socială a persoanelor vârstnice.

În cazul celor care nu dețin documente de identitate valabile, procedurile aplicabile în materia azilului sunt initiate concomitent cu preluarea lor, la cerere, de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului în vederea acordării serviciilor rezidențiale.

Q: Copiii refugiați din Ucraina pot să meargă la școală/grădiniță/creșă?

A: Da. Toți copiii din Ucraina aflați pe teritoriul României, inclusiv cei care nu solicită protecție potrivit Legii azilului, au acces la educație în unitățile de învățământ din România în aceleași condiții pe care le au elevii români. În România vor avea asigurate cazare gratuită în internatele școlare, alocație de hrană, dreptul la cazarmament, respectiv: rechizite, îmbrăcăminte, încălțăminte, manuale. De asemenea, au dreptul la o evaluare a stării de sănătate în unităţile de învăţământ, iar în situația în care nu sunt vaccinați pot beneficia de schema de vaccinare conform Programului național de vaccinare derulat de Ministerul Sănătății din România.

Pentru elevii orfani, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi cei pentru care s-a stabilit o măsură de protecţie specială, dar și de dreptul la alocarea unor alimente de bază tuturor copiilor din învățământul primar și gimnazial acordate prin programele sociale aflate în derulare.

Q: Studenții refugiați din Ucraina își pot continua studiile în România?

A: Da, chiar din anul școlar/universitar current. În vederea cuprinderii studenților care provin din Ucraina în universitățile românești, Ministerul Educaţiei poate a aproba pentru anii universitari 2021-2022 și 2022-2023 universităţilor/instituţiilor de învăţământ superior un număr suplimentar de locuri - în limita a 20% din capacitatea de şcolarizare stabilită de Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior pentru programul de studii solicitat.

Q: În ce condiții poate o persoană refugiată din Ucraina să se angajeze în România?

A: Cetățenii ucraineni care solicită acordarea unei forme de protecţie în România au acces și la piața muncii dacă doresc să-și poată asigura o sursă de venit din muncă.

În situația în care sunt posesori ai unei vize de lungă ședere acordată în scop de muncă și au intrat pe teritoriul României în baza acestei vize, pot fi încadrați în baza unui contract individual de muncă încheiat pe perioada determinată, pentru o perioadă de 9 luni dintr-un an calendaristic, fără a avea nevoie de aviz de angajare.

După aceste 9 luni, cetățenii ucraineni care doresc să rămână în România pot beneficia de prelungirea dreptul de şedere temporară în scop de muncă, cu condiția obținerii unei unui aviz de angajare în muncă și dacă prezintă contractul individual de muncă cu normă întreagă, înregistrat în registrul general de evidenţă a salariaţilor, din care rezultă că salariul este cel puţin la nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Străinii care solicită o formă de protecție internațională au dreptul de a munci în aceleași condiții cu cetățenii români, după 3 luni de la depunerea cererii, pe toată durata procedurii de azil.

Cei care nu pot prezenta documente privind calificarea profesională sau experienţa într-o activitate anume se pot angaja în baza unei declarații pe propria răspundere că dețin o astfel de experiență și că nu au antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care o desfăşoară în România.

Q. Cum te poți proteja împotriva unor intenții răuvoitoare?

A: Odată aflați pe teritoriul României, refugiații trebuie că știe locația unde vor fi cazați și  datele de contact ale persoanei/ organizației care îi preia. Se recomandă ca aceste date să fie cunoscute și de cineva de încredere.

Nimeni nu are voie să le ceară acestor persoane, împotriva voinței, să muncească, să cerșească sau să ofere alte servicii în schimbul ajutorului primit. Aceasta este o infracțiune - trafic de persoane!

Cei care ajug în situația menționată sau care se tem că pot risca să ajungă acolo, trebuie să sune la Helpline-ul Anti-trafic: 0800800678 (în România).

Nimeni nu are voie să rețină documentele de identitate, în afară de poliție.

Dacă cineva cere acest lucru în schimbul ajutorului sau a unor servicii, refugiații trebuie să refuze și raporteze acest lucru.

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe