RSS - Guvernul Românieihttp://www.gov.roRSS Guvernul Românieiro-ROÎntâlnirea prim-ministrului Ludovic Orban cu reprezentanții comunității franceze de afaceri din România Știri din 13.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-prim-ministrului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-comunitatii-franceze-de-afaceri-din-romaniaGalerie foto Prim-ministrul Ludovic Orban s-a intalnit astăzi, 13 decembrie, cu reprezentanții comunității franceze de afaceri din Romania. Evenimentul a fost găzduit de Ambasada Franței la București și reflectă angajamentul Guvernului de a menține un dialog constant cu mediul de afaceri autohton. Cu acest prilej, șeful Guvernului a subliniat angajamentul ferm al Executivului roman in direcția dezvoltării unui parteneriat durabil cu toți investitorii din economie. Guvernul are un rol crucial de indeplinit in asigurarea unor condiții prielnice pentru dezvoltarea afacerilor și creșterea competitivității companiilor, cu efecte benefice, de durată, la nivelul bunăstării cetățenilor romani. Obiectivul Executivului este dezvoltarea unei economii puternice, competitivă internațional, cu instituții și o administrație eficientă, o economie in care mediul de afaceri să beneficieze de competiție corectă și de politici publice prietenoase cu investitorii. - Avem in vedere un model de creștere economică bazat pe creșterea valorii adăugate din economie, motiv pentru care suntem deschiși, in mod special, către proiecte in domenii intensive in tehnologie, a declarat premierul. Prim-ministrul roman a precizat faptul că Parteneriatul Strategic dintre cele două țări va continua să reprezinte un reper al prosperității, dar și al securității noastre comune in spațiul euro-atlantic, o expresie a valorilor comune, europene, pe care le impărtășesc Romania și Franța. Premierul Ludovic Orban a menționat faptul că relația bilaterală romano-franceză contribuie esențial la prosperitatea Romaniei și reprezintă o platformă importantă pentru creșterea competitivității economice, iar investitorii francezi din Romania joacă un rol relevant in numeroase sectoare competitive internațional și susțin, la randul lor, ecosisteme importante de intreprinderi mici și mijlocii. Cele peste 5 miliarde de euro investite de companii franceze in Romania susțin o gamă variată de exporturi cu valoare adăugată ridicată, precum și schimburi comerciale bilaterale de peste 9 miliarde de euro anual. Guvernul va depune toate eforturile necesare pentru asigurarea stabilității și predictibilității cadrului fiscal-bugetar, condiție esențială a dezvoltării investițiilor productive in economia națională și a unei funcționări eficiente a mecanismelor de piață in beneficiul consumatorilor. Trecand in revistă principalele măsuri de politică economică avute in vedere de Executiv, premierul Ludovic Orban a subliniat prioritatea acordată dezvoltării infrastructurii - de transport, energetice sau de sănătate, precum și a capitalului uman, prin educație și formare profesională adaptate nevoilor economiei viitorului. Nu in ultimul rand, prim-ministrul roman a subliniat interesul deosebit al Romaniei pentru promovarea economiei și societății digitale, precum și pentru dezvoltarea sectoarelor industriale de varf. 2019-12-13 18:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-6623.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu liderii grupurilor parlamentareȘtiri din 13.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-liderii-grupurilor-parlamentareGalerie foto 2019-12-13 18:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-6386.jpgDeclarațiile premierului Ludovic Orban după participarea la Adunarea Generală a membrilor Coaliției pentru Dezvoltarea RomânieiȘtiri din 13.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-ludovic-orban-dupa-participarea-la-adunarea-generala-a-membrilor-coalitiei-pentru-dezvoltarea-romaniei [Check against delivery] Reporter: Deci ați alocat astăzi in ședința de guvern de dimineață, peste 900 de milioane de lei. Sunt de ajuns acești bani pentru a debloca, a șterge toate datoriile ROMATSA către frații Micula, pentru a debloca conturile? Ludovic Orban: Deci, noi avem in Romania o executare, un titlu executoriu, noi plătim suma care este in cadrul acestui titlu executoriu. Reporter: Deci, asta inseamnă... Vă așteptați să se deblocheze toate conturile? Ludovic Orban: In memorandumul pe care l-am aprobat, clar după efectuarea plății, care este obligatorie,indispensabilă, reprezentanții Ministerului Finanțelor, casele de avocatură și reprezentanții din direcțiile juridice imediat intreprind toate demersurile in toate litigiile pe care le avem pentru a comunica faptul că noi am plătit suma de bani pe care o aveam de plătit in conformitate cu titlul executoriu. Deci, din punctul de vedere, este o garanție a faptului că vom caștiga. Pe 24 decembrie știți foarte bine că e judecata la instanța din Belgia, care vizează practic o poprire pusă... un fel de poprire pe conturile ROMATSA, adică nu i s-a permis Eurocontrolului să achite contravaloarea serviciilor prestate de ROMATSA, serviciilor aeriene prestate de ROMATSA și banii au fost ținuți blocați și ROMATSA in momentul de față nu are bani. Deci, se judecă această speţă. Reporter: Domnule premier, mă iertați... Cat inseamnă din PIB suma pe care trebuie să le-o dați fraților Micula? Ludovic Orban: Vă dați seama, PIB-ul Romaniei este de aproximativ 220 de miliarde de euro... zero virgulă ceva la sută... Reporter: Ați spus că există și un sechestru... Reporter: In privința bugetului pe care il pregătiți, spuneți-ne vă rugăm cum vor fi alocările făcute pentru educație, de exemplu, pentru transporturi. Cu siguranță aveți deja schița...; Ludovic Orban: Deja ăsta e un capitol nou. Cand vom finaliza schița de buget, proiectul de buget, il vom prezenta. Reporter: Vor fi creșteri semnificative față de alocările de anul trecut? Ludovic Orban: Nu-mi puneți intrebări, că nu vă dau răspunsuri la intrebări legate de buget pană nu avem proiectul de buget pregătit. Reporter: Cand aprobați Ordonanța 114? Reporter: /.../ aceasta ar fi cam a treia rectificare? Ludovic Orban: Vom face, este o rectificare obligatorie, pentru ca să putem plăti sumele de bani necesare, pentru ca autoritățile locale să aibă cheltuielile de funcționare asigurate și aici gandiți-vă că este vorba de cheltuieli extrem de importante, cum sunt cheltuieli cu salarii, cheltuieli cu incălzirea școlilor, cu iluminatul public, cheltuieli pentru plata indemnizațiilor persoanelor cu dizabilități, pentru plata salariilor asistenților personali, persoanelor cu dizabilități și alte categorii de plăți, care sunt absolut necesare. Reporter: Rămane in vigoare creșterea pensiei minime, din septembrie 2020 și majorarea salariilor profesorilor, tot din 2020? Ludovic Orban: Majorarea, conform Legii salarizării, pentru cadrele didactice, este in Legea salarizării, este prima majorare de la 1 ianuarie și după aceea este prevăzută in Ordonanța de Urgență 114 o creștere anticipată la nivelul salariului din 2022, a salariilor pentru cadrele didactice, care trebuie făcută de la 1 septembrie. Reporter: Și pensia minimă, ați zis că /.../ Ludovic Orban: Vom lua o decizie, v-am spus, după ce vom vedea cum arată bugetul și vom vedea in ce măsură, prin corecțiile aduse, vom reuși să menținem deficitul in limita a 3,6 %. Reporter: Vor fi liberalizate prețurile la energie și gaze, la 1 ianuarie, sau aveți un alt termen, cumva? Ludovic Orban: Chiar acum mă duc la intalnirea cu partenerii noștri politici care ne sprijină, in Parlament, unde avem o dezbatere pe proiectul de lege care abrogă cele mai multe articole nocive din Ordonanța 114, sau le modifică pe altele. In ceea ce privește, articolele din ordonanța care se referă la liberalizarea pieței, la energia electrică și la gazul natural, opțiunea noastră este pentru o perioadă de tranziție, adică nu trecem la liberalizare de la 1 ianuarie, o perioadă de tranziție de 6-9 luni de zile, astfel incat să existe o pregătire și a companiilor, de la cele de producție pană la cele de distribuție și furnizare, o pregătire și a consumatorului. De asemenea, in perioada aceasta avem ca obiectiv, cum de altfel este scris și in programul de guvernare, să adoptăm actul normativ care definește consumatorul vulnerabil și pachetul de sprijin pentru consumatorul vulnerabil, in condițiile liberalizării prețului la energie electrică și gaz natural. De altfel, readuc aminte, noi am liberalizat piața. Deci noi am avut viața liberalizată pană la Ordonanța de Urgență 114, care a fixat din nou un preț administrativ maximal la care producătorul poate să vandă gazul natural și energia electrică către consumatorul captiv, către consumatorul casnic. Efectul? Efectul a fost dezastruos pentru economie. Reporter: Și cand ne putem aștepta la o adoptare? Ludovic Orban: La ora actuală prețul la energie electrică și prețul la gazul natural este mult peste prețul... Vă rog să mă ascultați, totuși... Reporter: Da, da, da. Ludovic Orban: ... pe langă ce curiozități aveți, important... Reporter: Nu, tot pe 114. Ludovic Orban: /.../ Prețul este foarte mare pentru producător, pentru consumatorul industrial, ceea ce duce la scăderea competitivității companiilor romanești pe piața europeană. Păi, dacă noi avem un preț la energie electrică aproape dublu față de prețul la care cumpără companii similare din Germania, cum vom putea fi noi competitivi pe piața europeană cu astfel de prețuri la energie electrică? Mai mult decat atat, activitatea multor companii care au in structura costurilor, costuri mari cu energie electrică și cu gazul natural riscă să ajungă pe pierdere din cauza acestor costuri aberante, care au fost dictate de politica guvernelor PSD. Iar aici, in mod evident, vom veni cu măsuri de susținere a sectorului, astfel incat să reducem pană la urmă costurile cu energia ale companiilor romane. Reporter: Dacă e atat de clar ... Reporter: De ce se amană Legea bugetului? Ludovic Orban: Ce se amană? Reporter: Legea bugetului. Ludovic Orban: Cum se amană? Reporter: Spuneați că... Ludovic Orban: Legea bugetului a fost adoptată anul trecut, in martie. Obiectivul nostru este să adoptăm legea pană in 31 decembrie. Reporter: Spuneați că bubuie bugetul. Cum vreți să rezolvați această situație, pe care ați prezentat-o ca fiind una critică? Ludovic Orban: Păi așa cum am prezentat Legea plafoanelor și cum vom prezenta Legea bugetului de stat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, prin optimizarea cheltuielilor, eliminarea cheltuielilor nenecesare, prin creșterea colectării, prin creșterea absorbției fondurilor europene și prin stimularea economiei pentru că doar stimularea economiei poate cu adevărat să ofere un ritm creștere economică mai mare, care să poată să ducă pană la urmă la echilibrarea bugetului. Reporter: Domnule prim-ministru, spuneați in conferință că in Romania se dau multe pomeni și aș vrea să vă intreb la ce v-ați referit? Și i-ați zis și lui Dragoș Anastasiu că sperați să depășească perioada voucherelor de vacanță? Ludovic Orban: Deci perioada voucherelor e o perioadă in care, practic, stimulăm numai turismul intern, adică consumatorul roman de servicii turistice a fost stimulat să beneficieze de servicii turistice in Romania, că se știe foarte clar că voucherele de vacanță sunt folosite doar pentru a efectua concedii in Romania. Unul dintre obiectivele noastre este acela de a crește fluxul de turiști străini care vin in Romania. Ori, și aici trebuie politici inteligente de stimulare a tuturor agențiilor de turism, a tuturor celor care fac promovarea destinațiilor din Romania, pentru a-i determina să fie competitivi și să aibă capacitatea să atragă turiști. Numărul de turiști... Reporter: Dar mai aveți bani să dați pentru vouchere? Ludovic Orban: Numărul de turiști... Nu vom afecta voucherele. Sigur, propunerea va fi să menținem voucherele la nivelul anului 2019, asta va fi propunerea in Legea bugetului de stat. Reporter: Surse din Guvern mai spun... Reporter: /.../ reprezentanții EXXON Mobil. Ce v-au notificat? Pană la urmă vor să iasă, vor să vandă ROMGAZ-ul? Ce o să facă? Ludovic Orban: Nu ne-au notificat nimic. Am avut o discuție despre perspectivele proiectului exploatării gazului natural la Marea Neagră. A fost o discuție in urmă căreia nu am tras niște concluzii, doar am arătat deschiderea guvernului nostru pentru sprijinirea investitorilor serioși, care fac investiții importante in Romania. Reporter: Veți elimina opțiunea aceea legată de trecerea de la Pilonul II la Pilonul I, acea măsură a fostei guvernări? Și care ar fi motivele? Ludovic Orban: Cand vom finaliza discuțiile cu partenerii politici vă vom prezenta forma. Domnul Dancă zambește acolo. Veți comunica cu el. Vă mulțumesc! 2019-12-13 13:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-13-01-23-31big_sigla_guvern.pngDeclaraţii ale premierului Ludovic Orban în cadrul Adunării Generale a membrilor Coaliției pentru Dezvoltarea RomânieiȘtiri din 13.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-ale-premierului-ludovic-orban-in-cadrul-adunarii-generale-a-membrilor-coalitiei-pentru-dezvoltarea-romanieiGalerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: /.../ A trebuit să convocăm ședință de guvern la ora 9:00 dimineața, decizie pe care am luat-o azi noapte, la ora 1:00, ca să știți bine despre ce e vorba. De ce am luat această decizie? Pe langă alte două acte normative urgente, suntem confruntați cu un titlu executoriu impotriva statului roman ca urmare a unui litigiu la ICSID și a unei decizii a Curții Arbitrale din 2013, prin care statul roman a fost obligat la plata unei sume de bani - 84 de milioane - care in timp s-a rostogolit, a adus majorări, penalități intr-un context extrem de dificil, iar noi suntem in situația acum in care ROMATSA riscă să rămană fără bani și ca atare să iși piardă certificatul de operare, ceea ce ar arunca in aer literalmente nu numai transportul aerian in Romania, ci transportul aerian european. De asemenea, evident, existand un titlu executoriu, executorul se indreaptă contra tot ce are, să spun, bun statul roman, adică a atacat Nuclearelectrica, Hidroelectrica și așa mai departe. Și, evident, a trebui să luăm decizia rapidă pentru a efectua plata, conform titlului executoriu, și era necesară efectuarea plății astăzi pentru ca să putem, in litigiu cu ROMATSA și in alte litigii pe care le avem la nivel internațional, să arătăm că noi am plătit. Sigur, nu ar fi trebuit să ajungem aici. Din punctul meu de vedere, legea, contractul, hotărarea judecătorească trebuie respectate, in primul rand, de ceea ce inseamnă partenerul public - guvernul, statul, primăria, noi suntem cei care trebuie să dăm semnalul clar că Romania e un stat de drept care respectă legea, hotărarile judecătorești și contractele, iar asta este, din punctul meu de vedere, cel mai clar și limpede semnal pe care trebuie să il primească mediul de afaceri, cetățeanul, că noi ne achităm obligațiile, evident, și atunci cand nu ne convine, că de multe ori se ajunge din cauza unui comportament greșit al statului să trebuiască să plătești lucruri pe care nu ai vrea să le faci. Am preluat Romania intr-o situație critică. Peste tot se văd urmele nepăsării, indolenței, lipsei de profesionalism, incorectitudinii, necinstei și la urma, urmei, iresponsabilității pe care au avut-o foarte mulți din cei care au ajuns la putere. Din punct de vedere al mesajului public, din păcate, incă populismul sufocă Romania. Din păcate, in discursul oamenilor politici, cuvantul a da este folosit mult mai des decat cuvantul a iniția, a crea. A intreprinde, a iniția, a risca - astea sunt verbele care pot să ducă de fapt o societate inainte. Primul și cel mai important lucru pe care incercăm să il realizăm este să refacem capacitatea administrativă a instituțiilor guvernamentale grav deteriorată in ultima perioadă. Refacerea acestei capacității administrative se desfășoară in mod evident pe mai multe direcții. In primul rand, o construcție de resursă umană care intr-adevăr să iți permită, prin oameni competenți, oameni dedicați, oameni care iși ințeleg misiunea pe care o au, pentru că a deține o funcție publică sau a deține o funcție de demnitate publică presupune o responsabilitate mult mai mare decat a deține o funcție, să spun, in mediul privat, pentru că deciziile pe care le iei sunt niște decizii care creează consecință la nivelul societății, in ansamblul sau la nivelul unor segmente importante. In ceea ce privește bugetul, noi trebuia să spunem adevărul. Nu puteam să fim mincinoși ca ei. Deci, ei au menținut aparența de deficit bugetar in limitele de 3%. Cum? Pe spinarea dumneavoastră, a mediului de afaceri: intarzieri in rambursarea TVA-ului, intarzieri in decontarea concediilor medicale, intarzieri in plata contractelor de lucrări publice, și așa mai departe. Sunt o mulțime de șmecherii și de-astea. Se știe foarte clar că de la un an la altul se rostogolea bulgărele de pe bugetul pe anul in curs, pe bugetul pe anul viitor. Cum? Anulandu-se plăți care trebuiau făcute in cursul anului bugetar pe anul viitor. Plăți pentru care avea de suferit mediul de afaceri. Realitatea este simplă, din punctul nostru de vedere. Intr-o ţară in care afacerile prosperă, intr-o țară in care se investește, intr-o țară in care mediul in care cei cu inițiativă economică, cei care au spirit intreprinzător, se mișcă fără frane, fără opreliști, deci, intr-o ţară in care afacerile prosperă, evident că fiecare om are o șansă in plus de a reuși. Și interesul nostru fundamental este să recaștigăm increderea mediului de afaceri și a investitorilor, să ințeleagă că au un partener in Guvern, un partener care iși respectă cuvantul, un partener care dorește să creeze un mediu in care orice investitor să știe foarte clar că poate să facă afacerile in condițiile bune și că nu-i pune nimeni opreliști. Primul și cel mai important lucru pe care trebuie să-l facem este să nu vă punem piedici, să nu vă inventăm reguli noi, peste noapte, să nu creăm frane in calea dezvoltării, să nu creăm diferite sisteme pe care competiția onestă şi loială de pe o piață să fie afectată, ca urmare a unor reglementări sau a unui comportament incorect al instituțiilor statului. Vorbeam de rambursarea TVA. Sigur că unii beneficiau de rambursare a TVA-ului foarte repede, alții trebuiau să aștepte 4, 5, 6 luni de zile la rambursarea TVA-ului. Cum să nu rambursezi TVA in termenul legal, cand rambursarea TVA-ului privează de fapt o companie privată de un capital pe care-l poate folosi ca și capital de lucru sau poate investi sumele de bani. El, ca să recupereze acel capital, in mod evident că trebuie să facă rost de bani de undeva, probabil crește volumul de creditare, orice credit iți aduce costuri suplimentare, iți reduce profitul și lucrurile sunt simple și clare. De asemenea, viteza cu care trebuie să se ia decizii in administrație trebuie să crească foarte mult. Nu poți să stai pentru un certificat de urbanism 9 luni de zile, mai ales pentru investiții; nu poți să stai tu, stat, să nu realizezi o relație de business că nu ești tu in stare să-ți intabulezi proprietatea sau din n și n motive pe care le inventează unii și alții. Practic, pe orice procedură care vizează realizarea unei afaceri, sigur, in condițiile legale, că nimeni nu spune că nu trebuie respectate legile, toate procedurile trebuie să se deruleze rapid, astfel incat să se elimine orice frană birocratică in calea bunului mers al afacerilor. De asemenea, sunt foarte multe lucruri care incă impietează asupra mediului de afaceri, de exemplu, acuma, știți foarte bine că am anunțat că ne angajăm răspunderea pentru abrogarea sau modificarea prevederilor din Ordonanța de Urgență 114. Am luat această decizie pentru că pe cale parlamentară am constatat că nu putem să aducem practic legea de aprobare a ordonanței de urgență la forma care intr-adevăr să nu mai pună piedici mediului de afaceri și diferitelor domenii. Avem situații extrem de critice care trebuie rezolvate in aproape fiecare domeniu. De exemplu, pentru companiile farmaceutice care produc și vand medicamente generice pe piață, taxa de clawback depășește 30%, lăsand la o parte că taxa de clawback nu există decat pe aici, pe acolo, dar nivelul in care s-a adus, astfel incat să pui pe spinarea companiilor faptul că tu nu aloci destule resurse financiare din bugetul asigurărilor de sănătate pentru medicamente compensate și gratuite, să pui pe spinarea companiilor prin taxa de clawback care depășește 30% arată că de fapt noi alungăm investitorii și că de fapt punem in pericol sănătatea cetățenilor, pentru că s-au retras de pe piața romanească sute, dacă nu chiar mii de medicamente. Politica populistă de a menține un preț, de a aloca resurse in alte direcții decat pentru resursele in care este vital să aloci resurse, pană la urmă te duce să faci rău oamenilor, că asta se intamplă de fapt, faci rău oamenilor, ajungi să pui in pericol sănătatea publică. Stilul acesta in care se inventează tot felul de plăți, pomeni. M-am uitat pe structura salarizării in sectorul public... Lăsand la o parte că eu nu știu dacă in vreo altă țară se adoptă vreo lege a salarizării care să prevadă un grafic de creștere pe patru ani de zile. Mă mir că nu au prevăzut creșterea pe o sută de ani, pe un mileniu, să spună in anul 3000 cat o să fie salariul public in Romania. Dar, pe langă asta, există tot felul de prime... am văzut spor de condiții deosebite, sporul de condiții deosebite care se alocă acolo unde probabil sunt radiații de la antene, unde sunt microbi și așa mai departe. Acesta se alocă, 15% din salariul brut. Domnule, am stat și m-am intrebat, cum adică să aloci un sport de condiții deosebite procent din salariu brut? Pentru că și eu, care caștig 4.000 de lei, sunt la fel de expus la radiații ca și acela care caștigă 12.000 de lei. Nevoile mele, să spun, să iau un medicament sau... sunt aceleași pe care il are și acela care are un venit mai mare decat mine. Cum să stabilesc sporul de condiții deosebite raportat la salariul brut? Există o mulțime de inepții pe care nu vreau acum să vi le spun, sunt foarte greu de reparat. Să nu credeți că e simplu. Pentru că am ajuns in situația in care salariul mediu in sectorul public e mai mare decat salariul mediu in sectorul privat, am ajuns in situația in care, in mod neloial, de fapt guvernul, prin reglementările lui spre modul in care plătește salariile in sectorul public, a ajuns să creeze o concurență mediului privat. Sunt entități publice, că trăim in București, in care sau făcut societăți de stat, societăți publice care plătesc angajații cam cu 30- 35% mai mult decat sunt plătiți angajații pe activități similare, in condițiile in care cele mai multe societăți nu fac nimic, pur și simplu taie frunze la caini și iși incasează leafa de pomană. Ușor, ușor, lucrurile acestea trebuie schimbate, trebuie revenit la normalitate și mai ales le-am spus și ieri in parlament, nu mai veniți cu proiecte care să afecteze bugetul, să creeze costuri suplimentare sau să reducă veniturile, pentru că mergem pe sarmă, acesta este adevărul. Ne-am ferit să aplicăm o ajustare bruscă, și asta, gandiți-vă, in condițiile in care avem de plătit creșterea cu 25% a salariilor in sectorul public de la 1 ianuarie, avem de plătit creșterea pensiilor de la 1 septembrie, pe baza legii pensiilor, cu 40%, adică un impact bugetar de 16 plus incă... vreo 24 de miliarde, care sunt cheltuieli suplimentare care apar in bugetul pe 2020 față de bugetul pe 2019. Nu mai poate suporta bugetul, paraie din incheieturi. Nu poți nici să iei măsuri care să inhibe dezvoltarea economică, ajustarea trebuie făcută gradual, printr-o optimizare a cheltuielilor, o imbunătățire a colectării, dar mai ales prin susținerea investițiilor, pentru că, la urma urmei, investițiile sunt cele care cu adevărat creează o creștere economică solidă și inclusiv pot să-ți crească resursele la bugetul de stat. Sigur că dacă pană la urmă ne hotăram să aprobăm Ordonanța 79 in parlament fără s-o atacăm la Curtea Constituțională, ne așteptam să ne crească impozitul pe venit din salarii. Și aici, am să vă spun un lucru, să nu vă supărați pe mine, știu că cei mai mulți dintre dumneavoastră sunteți oameni care respectați legea, vă plătiți taxele, dar e foarte important in anul care vine, taxele să fie plătite. In ceea ce ne privește pe noi, suntem foarte normali, avem o atitudine normală, e firesc ca o companie să facă profit. Pe noi nu ne deranjează că o companie face profit, pentru că dacă face profit, o parte se reinvestește, o parte se duce in consum, faceți profit, dar să se vadă lucrul acesta și la buget. In ceea ce privește nivelul de colectare pe marii contribuabili, există, să spun, limite care pot fi depășite și, de asemenea, sunt convins, v-am zis, dacă cu Ordonanța 79 inchidem odată povestea, dar aici patronatele trebuie să aibă o decizie unitară, pentru că știți foarte bine că din partea partenerilor sociali există o dorință de revenire la situația anterioară care, după părerea mea, ar arunca in aer marea majoritate a companiilor, care, pur și simplu, nu vor putea face față unei reveniri, pentru că nimeni nu va accepta să-și scadă salariul brut ca urmare a unei eventuale reveniri la situația anterioară. Inchei prin a vă spune foarte clar că dialogul, deschiderea la dialog din partea Guvernului nostru este o deschidere totală. Transparența, iarăși, este limpede, clar. Sigur că incercăm să obținem toate informațiile, toate pozițiile pe care le aveți in diferite zone; de altfel, noi avem o experiență anterioară cu Coaliția pentru Dezvoltarea Romaniei, pentru că am mai colaborat cu cele 14 grupuri de experți, pe care le aveți in domenii, pe mai multe teme și deja există cat de cat o anumită deprindere din partea noastră. Cu siguranță, la nivelul fiecărui minister va trebui să existe și va exista deschidere la dialog. In ceea ce mă privește pe mine, am anunțat deja că voi constitui un Consiliu consultativ pentru mediul de afaceri, care va fi intr-o formulă, să spun, nu fixă, intr-o formulă mobilă. Dacă suntem pe domeniul energiei, evident că Consiliul va funcționa in special cu reprezentanți din zona energiei, dacă e pe teme medicale sau de altă natură, evident că va funcționa Consiliul. Am incredere in dumneavoastră și am incredere că atunci cand vă veți convinge că aveți un partener in guvern, veți investi mai mult, veți crea mai multe locuri de muncă și inchei prin a vă spune: știu că e foarte greu să crească salariile in economie, creșterea salariilor nu depinde numai de disponibilitatea companiilor de a acorda salariu, depinde de mulți alți factori, dar in primul rand depinde de cat de pregătit este un om, cat de pregătit iese din sistemul de educație, de cat de disponibil este să se recalifice in cazul in care ceea ce a dobandit nu-l ajută, de cat de disponibil este să accepte că, de fapt, activitatea inseamnă o formare continuă, o invățare continuă și in mod evident de măsura in care are capacitatea de a se adapta schimbărilor din ce in ce mai rapide, care există in economie, și aici v-am și deschis subiectul că, din punctul meu de vedere, programul Romania Educată, lansat de președintele Romaniei, sigur, in cadrul proiectului de țară care e aproape gata și va fi lansat curand, reprezintă o prioritate pentru noi, pentru că ai carte, ai parte - e o vorbă pe care o zice cineva in viață și noi trebuie să ne asigurăm că toți copiii Romaniei au o șansă in viață atunci cand ies din sistemul de educație. Mulțumesc! 2019-12-13 12:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-5932.jpgMesajul adresat de premierul Ludovic Orban membrilor etniei tătare din RomâniaȘtiri din 13.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-adresat-de-premierul-ludovic-orban-membrilor-etniei-tatare-din-romaniaIi salut cu multă căldură și prietenie pe conaționalii noștri care celebrează astăzi Sărbătoarea etniei tătare din Romania. Fundamentate pe respect și toleranță, legăturile stranse dintre comunitatea tătară și romani reprezintă un model de integrare și de conviețuire armonioasă, de care ne bucurăm cu toții. Căldura și spiritul deschis al minorității tătare, tradițiile spectaculoase și patrimoniul cultural valoros imbogățesc istoria culturală a Romaniei și contribuie la diversitatea noastră etnică și confesională. Pentru mine, ca prim-ministru, este o bucurie și o responsabilitate ca cetățenii romani, indiferent de etnie, să simtă că fac parte din națiunea romană, să se poată exprima liber in limba maternă, să transmită generațiilor viitoare tradițiile și patrimoniul cultural și să aibă aceleași oportunități profesionale, sociale și de dezvoltare. Romania este și trebuie să rămană un stat care promovează diversitatea culturală, etnică și religioasă, valori fundamentale ale Europei unite. La mulți ani etniei tătare din Romania! 2019-12-13 12:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-13-12-36-28big_sigla_guvern.pngDeclarațiile premierului Ludovic Orban după participarea la ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului convocată pentru angajarea răspunderii GuvernuluiȘtiri din 12.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-ludovic-orban-dupa-participarea-la-edinta-comuna-a-camerei-deputatilor-i-senatului-convocata-pentru-angajarea-raspunderii-guvernului [Check against delivery] Reporter: Social-democrații susțin că vor sesiza Curtea Constituțională după ce v-ați aumat răspunderea, asta pentru că nu era o urgență pe aceste proiecte, mai ales că sunt unele deja in procedură parlamentară. Și vorbesc aici de Ordonanța 51, INM-ul... Ludovic Orban: Prin asta PSD arată că a rămas prizonier intereselor obscure ale baronilor roșii, care sunt inițiatorii Ordonanței de urgență 51, care a lăsat copiii, elevii fără posibilitatea de a se duce la școală cu un transport in care să li se suporte facilitățile la care au dreptul. De asemenea, prin Ordonanța 51, nășită de aceiași baroni roșii, practic s-au pactizat cu transportatorii, care sunt obișnuiți să efectueze curse fără să se adapteze la condițiile și rigorile care sunt solicitate de regulamentul european și care n-ar putea să rămană in transportul de persoane dacă s-ar organiza licitații de către consiliile județene și de către autoritățile locale. Ii aștept cu interes să atace la Curtea Constituțională, să-i văd cum justifică faptul că mențin in trasee companii care nu mai indeplinesc demult condițiile tehnice și de siguranță, companii care refuză să ia copiii, ii lasă in drum, fără să ii ia sau care, dacă ii acceptă, ii coboară dacă nu plătesc contravaloarea biletului. Să-i văd cum justifică faptul că nu alocă resurse de la bugetul consiliului județean pentru decontarea navetei școlare. Pentru că atacarea la Curtea Constituțională este, practic, o formă de tergiversare a intrării in vigoare a proiectului de lege pe care ne-am angajat răspunderea. In privința urgenței, păi dacă nu ți se pare urgent, ție ca om, care faci politică, să asiguri accesul copiilor, mai ales al copiilor din familii vulnerabile, la școală, inseamnă că nu ințelegi nimic din ceea ce se intamplă in realitatea romanească și inseamnă că PSD, atacand la Curtea Constituțională, nu face altceva decat să facă in continuare jocul baronilor roșii și al firmelor care nu vor să se adapteze la exigențele de transport care sunt stabilite prin Regulamentul 1370. Reporter: Există și alte asumări de răspundere, pe alte proiecte? Alegerea primarilor in două tururi, de exemplu. Ludovic Orban: Dați-mi voie să vă spun că incercăm să evităm, pe cat este posibil, adoptarea de ordonanțe de urgență. Atunci cand există situații care reclamă adoptarea unor acte normative cu valoare de lege in care putem folosi altă procedură, respectiv procedura angajării răspunderii sau putem apela și la procedura parlamentară de urgență, care reduce termenele in care se dezbat și se aprobă actele normativele, le folosim, aceste proceduri. Din cauza asta e posibil să mai folosim procedura angajării răspunderii guvernului. Procedura angajării răspunderii guvernului este mult mai democratică decat emiterea de ordonanțe de urgență și are cateva avantaje nete in raport cu ordonanțele de urgență. In cadrul procedurii de angajare a răspunderii, parlamentarii pot să formuleze amendamente, iar guvernul, așa cum ați văzut, sigur, nu am acceptat toate amendamentele, dar guvernul adoptă anumite amendamente care sunt potrivite și care aduc efecte benefice. Deci permite ca parlamentarii să depună amendamente și guvernul poate include in corpul legii pe care iși angajează răspunderea acest amendament. Al doilea avantaj este acela că se poate exercita controlul de constituționalitate prealabil pe legea pe care guvernul iși angajează răspunderea, lucru care incă nu este valabil pe ordonanță de urgență. Numai după ce va fi transpus in modificarea Constituției referendumul pe care l-a declanșat președintele Klaus Iohannis odată cu alegerile europarlamentare vor putea fi contestate la Curtea Constituțională ordonanțele de urgență și de alte entități decat de Avocatul Poporului, așa cum este astăzi. Al treilea avantaj - lăsați-mă să vă explic, că este bine ca oamenii să ințeleagă și cred că e bine să reliefăm - al treilea mare avantaj pe care il oferă procedura de angajare a răspunderii este că dă posibilitatea unui grup parlamentar, opoziției sau mai multor grupuri parlamentare ca in cazul in care nu sunt de acord cu conținutul actului normativ să depună moțiune de cenzură. In cazul in care moțiunea de cenzură este adoptată, practic proiectul de lege nu intră in vigoare, odată cu căderea guvernului. Reporter: /.../ in contextul in care și UDMR spunea că ar inclina către o astfel de moțiune, să o voteze și să o susțină, desigur? Ludovic Orban: Nu mă tem de nicio moțiune de cenzură. Reporter: Există o asumare de răspundere și pe legile justiției. Aici, cei de la PSD spuneau că nu există o urgență, pentru că, in momentul de față, este in desfășurare concursul de la INM, astfel incat pană in martie nu ar fi o urgență, fiind in parlament deja un amendament la... Ludovic Orban: Ăsta este punctul de vedere pe care l-a exprimat domnul senator Cazanciuc, care a formulat amendamentul. Reporter: Puteți să ne explicați... Ludovic Orban: Dați-mi voie să vă spun. Deci, eu, in locul PSD-iștilor, aș tăcea cel puțin cinci ani de zile de acum inainte pe orice temă legată de justiție. Ei sunt cei care au adoptat legile justiției, in ciuda opoziției vehemente a președintelui Ioannis, a PNL, a USR, a PMP, ei sunt majoritatea care a adoptat aceste legi care ar fi aruncat in aer justiția. Ei sunt cei care au stabilit pensionarea anticipată a magistraților, care ar scoate din sistem 2.387 de magistrați care ar lăsa parchetele și instanțele fără judecători și care ar relua de la zero toate procedurile de cercetare judecătorească și, evident, procedurile de instrumentare a dosarelor penale. Ei sunt aceia care au vrut să treacă de la complete de doi la complete de trei pentru a mări numărul de instanțe care să judece și pentru a intinde pe o perioadă și mai lungă judecarea dosarelor in care cetățenii apelează la justiție pentru a-și căuta dreptatea. Și tot ei au pus la cale, in mod pervers, și acest mecanism prin care, timp de doi ani de zile, au gandit, să nu mai intre nimeni care să compenseze deficitul de magistrați, creat ca urmare a celorlalte două prevederi. Gandiți-vă că, mărind vechimea de la doi la patru ani pentru accesarea, pentru a putea merge la concursurile de magistratură, ar fi existat doi ani de zile in care practic ar fi dispărut din sistem aproape 2.400 de magistrați; și in timpul ăsta ei nu puteau fi inlocuiți, ci, dimpotrivă, s-ar fi creat o perioadă de doi ani de zile in care ar fi existat un deficit suplimentar de magistrați in cadrul parchetelor și in cadrul instanțelor de judecată. Adică ei au creat această lege perversă, in dorința lor de a stopa procesele in care erau implicați liderii PSD, pentru a scăpa de consecințele legii și pentru a nu fi condamnați, ei au premeditat această ticăloșie. Și vin ei acum să ne dea nouă lecții? Nu primesc lecții de la PSD, să fim clar, pe niciun domeniu, nici pe buget, nici pe justiție și in general pe niciun domeniu. Reporter: Există un proiect in parlament care a fost votat și de către parlamentarii PNL pentru a fi amanat pentru luna februarie. Ludovic Orban: După cum bine vedeți... Nu, nu, nu, ascultați-mă, nu contează ce s-a votat. Deci noi am luat act de faptul că parlamentul a aprobat, a finalizat procedura de adoptare a celor două prorogări care erau incluse și in proiectul nostru de lege. Vă readuc aminte că noi am avut in proiectul nostru de lege și prorogarea pentru pensionarea anticipată a magistraților, de asemenea prorogarea termenului de intrare in vigoare și pentru trecerea de a complete de la doi la trei. In momentul in care parlamentul a adoptat aceste articole, practic, a adoptat prorogarea termenului de intrare in vigoare a acestor articole, noi le-am scos din legea noastră. In schimb, nu a adoptat ceea ce cuprinde al treilea articol din proiectul nostru de lege și, ca atare, am menținut in proiectul de lege pe care ne-am angajat răspunderea acest al treilea punct, pentru că nu a fost adoptat de parlament. Să mă bazez eu pe perspectiva, mai ales de la PSD-iști, că vor adopta in parlament - mă interesează foarte puțin. Dacă nu veneam cu legea, ar fi intrat in vigoare de la 1 ianuarie. Reporter: /.../ sesizări la Curtea Constituțională; cel mai probabil, acest termen va fi mai departe de luna februarie, atunci cand ar fi trebuit să fie operate modificările in Comisia juridică. Ludovic Orban: Asta e, să iși asume răspunderea cine sesizează Curtea Constituțională. Reporter: /.../ proiect de lege prin care să majoreze alocațiile copiilor, să le dubleze, chiar. Ați fi de acord cu un astfel de proiect? Ar impune un deficit mai mare? Ludovic Orban: Ştiţi foarte bine că Partidul Național Liberal a majorat alocaţiile pentru copii, aproape le-a dublat. De asemenea, PNL a inaintat proiectul de lege de indexare anuală, de creştere, practic, a cuantumului alocaţiilor pentru copii in funcţie de rata inflației. Eu cred că este suficient. Sigur că acum PSD incearcă să ne copieze pe noi. Cred că această competiție va fi ințeleasă așa cum trebuie de toți romanii. PSD a fost trei ani la guvernare. PSD putea, in trei ani de guvernare, să majoreze alocațiile copiilor. Cu toate astea, alocațiile pentru copii au fost majorate de Partidul Național Liberal. Orice fac acum arată că nu au fost in stare, timp de trei ani de guvernare, să facă absolut nimic, decat să facă praf bugetul, să angajeze cheltuieli nesăbuite, să sifoneze banul public, să iși angajeze rudele, pilele și pe toţi neisprăviții in administrația publică. Iar, acum, incearcă să mai obțină increderea unor oameni venind cu inițiative populiste, pentru care nu există niciun fel de suport bugetar. Eu am fost foarte clar in ceea ce le-am spus: i-am indemnat pe parlamentari să reflecteze inainte de a vota inițiative care să genereze enorme cheltuieli bugetare. Destul că PSD ne-a adus in situația să avem un deficit de peste 4%. Orice altă cheltuială angajată inseamnă fie creșterea deficitului, fie punerea guvernului in imposibilitate de a putea efectua cheltuieli vitale ori pentru categorii de beneficiari aflați in situații vulnerabile, ori pentru marile proiecte de care are nevoie Romania: dezvoltarea infrastructurii de transport, dezvoltarea infrastructurii in sănătate, in educație, precum și toate celelalte mari proiecte. Acest populism deșănțat al PSD-ului imi arată clar că nu au ințeles nimic. Și sunt convins că romanii vor ințelege această parșivenie de care dă dovadă PSD. Reporter: /.../ PNL a susținut in repetate randuri că iși dorește abrograrea pensiilor speciale; de ce nu asumare și pe această lege? Ludovic Orban: După cum știți, in programul de guvernare există un punct legat de pensii, in care ne propunem nu să modificăm legea peste noapte, așa cum a făcut PSD-ul, ci să generăm o echipă largă care să analizeze serios legislația in domeniul pensiilor, care să aibă posibilitatea să facă studii, cercetări, analize comparative cu sistemele de pensii din alte țări, prognoze pe termen mediu și lung privitoare la sustenabilitatea pensiilor și așa mai departe. Vom veni cu un proiect de lege, dar cu un proiect de lege bine făcut. Preferăm să gandim șase, nouă, zece luni şi să venim cu un proiect de lege care stă in picioare, să măsurăm de șapte ori și să tăiem o dată, decat să facem așa cum a făcut PSD-ul, care a scos din joben tot felul de acte normative, tot felul de plăți pentru care nu exista nici un fel de justificare - așa cum au făcut și la Comisia de muncă, in care au revenit la sistemul de pensionare raportat la salariul brut și nu la salariul net. Reporter: Și pe acel proiect v-ați putea asuma răspunderea? Ludovic Orban: Decizia politică a PNL este foarte clară: noi susţinem principiul contributivității, ca principiu care trebuie să stea la baza calculului pensiilor, și susținem, ca sistem de pensii diferențiat, pensiile de serviciu - că așa sunt denumite - ale cadrelor militare. Reporter: Abrogarea Ordonanţei 114 va fi tot prin asumare? Ludovic Orban: Am anunţat. Reporter: Şi bugetul? Ludovic Orban: Am anunţat. Reporter: Aţi decis ce faceţi cu bugetul? Ludovic Orban: In cursul zilei de astăzi, vom avea un prim proiect - vom avea analiza proiectelor impreună cu partenerii care au fost alături de noi in succesul moțiunii de cenzură și au votat investirea guvernului. Vineri, probabil, va fi prima citire. Și, la inceputul săptămanii viitoare, după ce parcurgem etapele necesare, vom adopta și, evident, ne vom angaja răspunderea și pentru abrogarea acestei ordonanțe ticăloase, care a generat efecte economice catastrofale in economie. Reporter: Şi pentru buget vă asumaţi răspunderea? Ludovic Orban: Am dat răspunsul in repetate randuri. Obiectivul nostru este acela de a reuși adoptarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pană in data de 31 decembrie. Dacă vom constata că este posibil să atingem acest obiectiv prin dezbaterea obișnuită in Parlament, vom apela la dezbaterea obişnuită in Parlament. Reporter: Cand veţi decide acest lucru? Ludovic Orban: Cand vom fi convinşi că luăm decizia corectă. Reporter: Reprezentanţii sindicatelor din poliţie susţin că tinerii poliţişti care au intrat acum in campul muncii nu au uniforme și că există o problemă cu ceva licitații, acolo, pentru aceste uniforme. Aţi discutat ceva cu ministrul de interne? Ludovic Orban: Vă rog să-l intrebaţi pe ministrul de interne. Reporter: L-am intrebat şi n-a vrut să răspundă. Ludovic Orban: Vă rog să-l intrebaţi pe ministrul de interne. Fiţi convinşi că, in privinţa licitaţiilor pentru astfel de lucruri, licitațiile sunt pornite cu mult timp inainte. In general, cred că aproape două treimi din procedurile /.../ pe care le-am găsit pentru achiziții publice, datorită faptului că au fost viciate, sunt in situația de a nu putea fi finalizate. Reporter: Domnule premier, există posibilitatea să vă asumaţi răspunderea şi pe eventuale modificări despre care vorbeaţi la Legea pensiilor? Ludovic Orban: Suntem in faza in care construim echipa care să lucreze și stabilim partenerii alături de care pornim la acest drum de a putea pregăti o lege a pensiilor care să facă dreptate, să elimine discriminările, să asigure plata pensiilor pe termen lung, sustenabilitatea sistemului de pensii, care să se bazeze pe acest principiu al contributivității. Reporter: In privința interdicției cumulului pensiei cu salariul de la stat, cum a rămas, cine va fi exceptat din această categorie? Ludovic Orban: Dar cine v-a zis că vom formula excepții? Analizăm diferitele solicitări, să vedem dacă aceste solicitări sunt intemeiate sau nu. Reporter: Doamna ministru vorbea despre excepţia celor care au un venit mai mic decat salariul minim. Ludovic Orban: V-am spus că avem diferite propuneri, le vom analiza. In momentul de față, nu vă dau răspunsul, doar după ce luăm o decizie. Reporter: In ceea ce priveşte asumarea pe buget, reprezentanţii UDMR spuneau că ar fi un derapaj major al Guvernului PNL. Ludovic Orban: Vor avea suprinza să constate că Partidul Național Liberal, aflat la guvernare, este mai democratic cand iși angajează răspunderea decat PSD atunci cand trimite in dezbatere parlamentară obișnuită proiecte de legi. Vreau numai să vă aduc aminte de reușita - intre ghilimele - privitoare la Codul Penal, in care Codul Penal a fost adoptat intr-o singură zi. Reporter: Aţi avut astăzi o discuţie şi cu liderul USR, Dan Barna. Spunea acesta că aţi discutat și despre buget; nu era de acord, prefera un buget trecut prin Parlament, nu prin asumarea răspunderii. Ludovic Orban: Şi domnul Barna va avea surpriza să constate că orice amendament benefic, pentru care există resurse și care aduce caștiguri pentru economie şi societate, poate fi acceptat și prin procedura obișnuită de dezbatere, și prin procedura de angajare a răspunderii. Vă mulțumesc. Reporter: Maine aveţi o primă lectură a bugetului in şedinţa de guvern. Voiam să vă intrebăm, pentru că ne-aţi zis că intre 15 şi 20 decembrie ar trebui trimis in Parlament: veţi lua o decizie pe buget /.../ pană lunea viitoare? Ludovic Orban: Da. 2019-12-12 14:43:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-12-06-40-42big_sigla_guvern.pngAlocuțiunea premierului Ludovic Orban la prezentarea în Parlament a proiectului de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020Știri din 12.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-in-parlament-a-proiectului-de-lege-pentru-aprobarea-plafoanelor-unor-indicatori-specificati-in-cadrul-fiscal-bugetar-pe-anul-2020Galerie foto [Check against delivery] Domnule preşedinte, doamnelor și domnilor senatori și deputați, Guvernul a luat decizia de a işi angaja răspunderea pe proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați in cadrul fiscal bugetar pe anul 2020 dintr-un motiv pe care vreau să il mai repet, deși am declarat in repetate randuri in fața presei: obiectivul nostru este ca proiectul de lege al bugetului de stat și proiectul de lege al bugetului asigurărilor sociale de stat să fie adoptate pană in data de 31 decembrie. Trebuie să curmăm această practică in care sunt incălcate legi; vă readuc aminte - Legea finanțelor publice, Legea 500, conform căreia guvernul are obligația de a inainta proiectul de lege a bugetului de stat și proiectul de lege privind bugetul asigurărilor sociale de stat parlamentului pană in data de 15 noiembrie. Este vital, pentru buna funcționare a economiei romanești, a instituțiilor publice, a autorităților locale și, pană la urmă, este vital pentru fiecare cetățean roman să cunoască foarte clar ce se va intampla pe anul viitor. Firmele să iși facă un plan de afaceri, autoritățile locale să poată să iși adopte bugetele. De asemenea, instituțiile publice să știe foarte bine cum să iși planifice toate activitățile, cheltuielile publice; proiectele de investiții noi să nu fie blocate, pentru că se știe foarte clar că, pană la adoptarea legii bugetului de stat și pană la adoptarea bugetelor locale, nu se poate demara niciun obiectiv nou de investiții și nu se pot decat continua investițiile incepute in anul sau in anii anteriori. De asemenea, orice cetățean trebuie să știe, indiferent că este om de afaceri, angajat in mediul privat, angajat in sectorul public, om aflat la varsta de pensionare, trebuie să ştie la ce venituri se poate aștepta in cursul anului 2020. Este un obiectiv extrem de important la care ținem in mod deosebit. Pentru a putea facilita realizarea acestui obiectiv, știindu-se foarte bine că nu se poate adopta in guvern și trimite spre dezbaterea și aprobarea parlamentului legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale, fără să intre in vigoare legea privind aprobarea plafoanelor in indicatori specificați in cadrul fiscal bugetul pe 2020, am decis să apelăm la această procedură care ne poate garanta că această lege este adoptată intr-un timp care să ne permită să putem să finalizăm procedura de adoptare in guvern a proiectului legii bugetului de stat și a proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat, astfel incat să avem timp ca aceste proiecte de legi să fie adoptate pană la data de 31 decembrie. Cred că ați constatat, din declaraţiile publice, dar și din realitatea care este prezentată de Ministerul Finanțelor, de toate celelalte autorități, in cursul acestui an deficitul bugetar va depăși procentul de 4% din produsul intern brut. Este clar că, urmare a acestui deficit bugetar pe anul 2019, trebuie să facem pași spre a readuce deficitul bugetar in cadrul prevederilor stabilite in tratatul Uniunii Europene, și anume sub procentul de 3% din produsul intern brut. Acesta este obiectivul nostru, sigur că acest obiectiv nu poate fi atins in cursul anului 2020. Vă readuc aminte că, pe langă cheltuielile care au trebuit efectuate in cursul acestui an, anul viitor trebuie aplicată legea pensiilor, trebuie aplicată legea salarizării in sectorul public și alte legi care generează cheltuieli suplimentare. Și, din păcate, văd că in parlament este o febrilitate foarte mare și continuă să fie adoptate legi care generează cheltuieli pentru care nu există resurse bugetare, in condițiile in care, vă spun foarte limpede, suntem intr-o situaţie extrem de dificilă. Gandiți-vă că am construit această lege și implicit, toată construcția bugetară, in condițiile in care aplicarea legii pensiilor inseamnă cheltuieli de 16 miliarde in plus; ca să nu vă mai evidențiez și toate celelalte categorii de cheltuieli, in condițiile in care a menținut alocarea procentului de 2% din produsul intern brut, conform angajamentelor pe care le-am luat la nivelul NATO, cheltuieli pentru apărare; in condițiile in care am incercat să creștem un pic cheltuielile pentru educație; in condițiile in care am construit bugetul fără să afectăm cheltuielile pentru investiții, chiar să incercăm să mărim un pic cheltuielile pentru investiții, in măsura in care va fi posibil. V-o spun limpede, să știți, bugetul Romaniei pe 2020 nu mai suportă nicio nouă cheltuială suplimentară. Orice cheltuială suplimentară, care este rezultatul adoptării unor legi, va duce la creșterea deficitului sau la imposibilitatea de a efectua cheltuieli vitale pentru dezvoltarea economică a Romaniei, finanțarea obiectivelor de infrastructură, cheltuieli vitale pentru dezvoltarea localităților; cheltuielile finanțate pe Programul Național de Dezvoltare Locală, de asemenea, va crea probleme mari inclusiv pentru absorbția fondurilor europene, datorită capacității reduse de cofinanțare, care există la nivelul instituțiilor publice, in special la nivelul autorităților publice locale. V-am spus lucrurile astea ca să reflectați, poate, cand vor mai veni proiecte de legi, indiferent de cine sunt inițiate ele, să vă gandiți că este aproape imposibil să mai continuăm cu acest sistem in care venim cu proiecte de legi fără să identificăm sursele de finanțare, care să genereze niște facilități și niște drepturi. Am văzut, de exemplu, că a trecut de Comisia de muncă o revenire la sistemul de calcul al pensiilor pentru cadrele militare raportate la salariul brut, și nu la salariul net. Am rămas chiar interzis, in condițiile in care guvernul PSD a fost cel care, dandu-şi seama că nu este normal ca aceste pensii să fie calculate la salariul brut, a dus nivelul pensiilor la salariu net, să văd că a fost o mare veselie și că toată lumea a susținut revenirea la sistemul de calcul al pensiilor raportat la salariul brut. Vă citesc doar cateva elemente importante din proiectul de lege. Ne propunem, pentru anul 2020, un deficit de 3,6 din produsul intern brut, iar pentru anul 2021 un deficit de 3,34, evident, obiectivul fiind acela ca in anul 2022, cel tarziu, să putem să reducem deficitul sub 3%, astfel incat să respectăm prevederile tratatului. Nu este posibil ca, in momentul de față, fără să aplici măsuri de austeritate, care pot să ducă la o comprimare economică, să reduci deficitul dintr-odată. Au incercat alții. Practic, reducerea deficitului trebuie să fie graduală, fără să fie afectate politicile economice care să permită menținerea unei creșteri economice, evident, chiar intărirea sustenabilității creșterii economice, bazat mai mult pe creșterea investițiilor, pe creșterea competitivității, pe aplicabilitatea inovației și cercetării, decat pe stimulente artificiale de creștere a consumului, așa cum s-au aplicat politicile, din păcate, in ultimii trei ani și care, iată, in ce situaţie ne-au adus. In ceea ce priveşte plafonul cheltuielilor de personal pentru anul 2020, plafonul este prevăzut la 9,7, iar pentru 2021 vrem să reducem de la 9,7 din produsul intern brut la 9,4 din produsul intern brut. Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, pentru sfarșitul anului 2020 este de maximum 40% din produsul intern brut. Vă spun că este foarte dificil de respectat acest angajament, dar ne-am luat acest angajament, in condiţiile in care, hai să fim cinstiți, să ne uităm la costul finanțării deficitului bugetar și la creșterea costului finanțării deficitului bugetar in ultimii doi ani de zile, o creștere constantă, care se vede, de altfel, și in creșterea cheltuielilor pe care le avem in structura bugetului de stat privind serviciul datoriei publice. Gandiți-vă că orice credit pe care il luăm in condiții impovărătoare, cu dobanzi care trebuie plătite, mai ales dacă e vorba de credite pe termen lung, de copiii noștri /.../, practic, ne generează un cost al finanțării pe care va trebui să il plătim toți. In ceea ce privește plafonul pentru finanțările rambursabile contractate de unitățile sau subdiviziunea administrativ- teritorială a fost stabilit la suma de 1,2 miliarde, iar plafonul privind tragerile din finanțări rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate la suma de 1,3 miliarde. De asemenea, plafonul privind emiterea de garanții de către guvern prin Ministerul Finanțelor Publice și de către unitățile, respectiv subdiviziunile administrativ-teritoriale pentru anul 2020, este stabilit la 8 miliarde. Nu voi mai intra in prezentarea altor detalii din anexă, trec la amendamente. Au fost formulate patru amendamente, un amendament formulat de grupul parlamentar USR, care prevede ca plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent din PIB, să fie de 3% in 2020 și de 3% și in anul 2021. Am respins acest amendament. Al doilea amendament a fost formulat de deputații și senatorii ALDE - Andrei Dominic Gerea, Varujan Vosganian, deputaţi, și de senatorul Ion Popa - care prevede ca plafonul soldului bugetului general consolidat, exprimat ca procent in PIB, este, in anul 2020 de minus 3,95%, iar in anul 2021, de 3,6%. De asemenea, nu am acceptat introducerea acestui amendament. Am acceptat două amendamente, care au fost formulate de domnul deputat PNL Bogdan Huțucă. La art. 3, alineatul 5 prin derogare de la prevederile art. 6 și 7 din Legea numărul 69/ 2010 republicată, cu modificările și completările ulterioare, in anul 2020, plafoanele nominale ale cheltuielilor totale și ale cheltuielilor de personal stabilite potrivit dispozițiilor art. 29, alineatul 1, litera C din aceeași lege sunt cele prevăzute in Anexa 1 și, evident, se prevede in Anexa 1, creșterea de la 78.338.000,1 de 78.792.000,8 bugetul general centralizat al unităților administrativ-teritoriale. Este un amendament pe care l-am acceptat ca urmare a faptului că am acceptat propunerea Asociației Municipiilor și a altor autorități locale, pentru a intări autonomia locală și sursele directe de venit la bugetul local, să creștem de la 60 la 64%, procentul din impozitul pe venit care este alocat direct către bugetele locale. Vă mulțumesc. 2019-12-12 14:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-5400.jpgAlocuțiunea premierului Ludovic Orban la prezentarea în Parlament a proiectului de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul transportului de persoaneȘtiri din 12.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-in-parlament-a-proiectului-de-lege-pentru-modificarea-i-completarea-unor-acte-normative-in-domeniul-transportului-de-persoaneGalerie foto [Check against delivery] Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Al doilea proiect de lege pentru care guvernul işi angajează răspunderea este proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative in domeniul transportului de persoane. Voi incerca să am o expunere cat mai succintă. Motivul pentru care am decis să ne angajăm răspunderea pe acest proiect de lege este acela că Ordonanţa guvernului numărul 51, care teoretic a fost adoptată pentru a asigura punerea in practică a regulamentului 1370, de fapt a creat situaţii negative in domeniul transportului intrajudeţean, transformandu-l din serviciul public de transport in serviciu comercial şi, de asemenea, prelungind valabilitatea licenţelor şi, implicit, obligaţia de organizare a procedurilor competitive pentru acordarea licenţelor pe traseele din cadrul transportului intrajudeţean pană in 2023. Asta este pe scurt. Să ştiți că, la ora actuală, există copii care nu se duc la școală din cauza faptului că nu li se mai subvenționează, nu li se mai decontează naveta școlară. De asemenea, sunt afectate și alte categorii vulnerabile de populație, datorită aplicării Ordonanței de Urgență 51. Dintre amendamentele care au fost prezentate de deputați și senatori, opt la număr, am decis să respingem șase amendamente, am acceptat două amendamente. Primul amendament, după articolul 3 se adaugă punctul 1 cu următorul cuprins - articolul 10, alineatul 1 se modifică după cum urmează: valabilitatea actualelor programe de transport județean și, după caz, a licențelor de traseu pentru transportul rutier contra cost de persoane prin servicii regulate la nivel județean se prelungește pană la data de 30 iunie 2021. In textul inițial era prevăzută prelungirea valabilității licențelor pană data de 31 decembrie 2020. Am luat act de acest amendament și, mai ales, de rigorile privitoare la organizarea pașilor de pregătire a procedurilor competitive pentru adjudecarea acestor trasee și am considerat, am acceptat să mărim cu șase luni de zile valabilitatea licențelor operatorilor. Pe cale de consecință, am acceptat și amendamentul de la art. 6, Consiliile județene au obligația de a derula pană la data de 1 iulie 2021, procedurile pentru incheierea contractelor de servicii publice potrivit regulamentului nr. 1.370 pe 2007 al Parlamentului European și a Consiliului, din 23 octombrie 2007, privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a regulamentelor numărul 1.191/69 și numărul 1.107/70 ale Consiliului, cu modificările și completările ulterioare. Menționez că aceste amendamente au fost formulate de Marius Bodea. De asemenea, am mai primit șase amendamente, formulate de domnul senator PSD Vasilică Toma și alte amendamente formulate de grupul parlamentar al PSD, pe care guvernul nu le-a acceptat. Am respins aceste amendamente. Deci, in cuprinsul legii, ca urmare vor fi acceptate şi introduse aceste amendamente. De asemenea, menţionez, ca şi la actul normativ, că ne-am insuşit observaţiile Consiliului Legislativ, care sunt strict de tehnică legislativă. Vă mulţumesc. 2019-12-12 14:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-5329.jpgAlocuțiunea premierului Ludovic Orban la prezentarea în Parlament a proiectului de lege privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcționări a instanțelor judecătorești și a parchetelor de pe lângă acestea în anul 2020Știri din 12.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/alocutiunea-premierului-ludovic-orban-la-prezentarea-in-parlament-a-proiectului-de-lege-privind-unele-masuri-pentru-asigurarea-bunei-functionari-a-instantelor-judecatore-ti-i-a-parchetelor-de-pe-langa-acestea-in-anul-2020Galerie foto [Check against delivery] Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, stimaţi deputaţi şi senatori, Primul proiect de lege pe care guvernul işi angajează răspunderea este legea privind unele măsuri aplicabile in anul 2020 referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional. Deci, practic, a trebuit să modificăm titlul, ca urmare a unor amendamente admise. Proiectul de lege iniţial a prevăzut prorogarea termenului de intrare in vigoare pentru articolele din Legile justiţiei care prevedeau pensionarea anticipată a magistraţilor, care prevedeau trecerea de la complete formate din doi judecători la complete formate din trei judecători şi, de asemenea, vechimea necesară pentru concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii. Am luat act că Parlamentul Romaniei a adoptat un act normativ prin care au fost prorogate termenele pentru pensionarea anticipată a magistraţilor şi, de asemenea, pentru trecerea de la completele de doi. Ca urmare a adoptării de către Parlamentul Romaniei a acestor modificări, au fost formulate amendamente din partea domnului deputat Ioan Cupşa, de asemenea din partea domnului senator Robert Cazanciuc, domnul senator Robert Cazanciuc a avut şi un alt amendament; am acceptat amendamentul inaintat de domnul deputat Ioan Cupşa şi partea de amendament formulat de domnul Cazanciuc prin care am scos din corpul legii cele două articole care se referă la prorogarea termenului de intrare in vigoare pentru pensionarea anticipată a magistraţilor şi pentru trecerea de la completurile de doi la completurile de trei. Am păstrat in corpul legii articolul care se referă la vechimea necesară pentru concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, deci am respins amendamentul domnului senator Robert Cazanciuc, iar forma finală a legii este: Lege privind unele măsuri aplicabile in anul 2020 referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari. Articolul unic are următorul cuprins: Admiterea la Institutul Naţional Magistraturii in anul 2020, precum şi formarea profesională iniţială, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate ale auditorilor de justiţie admişi la Institutul Naţional al Magistraturii in anul 2020 se organizează şi se desfăşoară potrivit prevederilor articolelor de la 1-12 şi 16 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului numărul 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii numărul 303/2004 privind statutul juidecătorilor şi procurorilor, Legii 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legii numărul 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii cu modificările ulterioare. Sigur că puteți ințelege de ce am decis să ne angajăm răspunderea pe un astfel de proiect de lege, pentru că, dacă nu am fi luat această inițiativă, cu siguranță sistemul de justiție ar fi fost grav afectat, iar accesul cetățenilor la actul de justiție ar fi fost restrans dramatic, iar disfuncționalitățile provocate in sistemul de justiție ar fi afectat grav sistemul de justiție. Ne bucurăm că parlamentul a adoptat, practic, actul normativ prin care prorogă termenele și rămanem cu acest articol in cuprinsul legii. Vă mulțumesc. 2019-12-12 13:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-5439.jpgÎntrevederea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții OMV PetromȘtiri din 12.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-omv-petromGalerie foto 2019-12-12 11:52:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_omv-4984.jpgIntervenția premierului Ludovic Orban în cadrul videoconferinței cu prefecții și subprefecțiiȘtiri din 11.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/interventia-premierului-ludovic-orban-la-videoconferinta-cu-prefectiiGalerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună seara, am ţinut să fiu prezent la această teleconferință pentru a vă transmite cateva ganduri. In primul rand, vă felicit pentru numirea in funcție. In al doilea rand, să ştiţi că odată cu numirea in funcţie, vă asumaţi o răspundere extrem de mare față de cetăţenii judeţului in care veţi fi prefect, respectiv subprefect pentru că funcţia de prefect trebuie să fie un model de acţiune pentru intreaga administraţie a judeţului, pentru serviciile deconcentrate din judeţ şi vă face principalul responsabil pentru punerea in aplicare a programului de guvernare care a fost votat de Parlamentul Romaniei, odată cu investirea guvernului pe care il conduc. Vă solicit deschidere totală faţă de cetăţean, transparentizarea instituţiei prefectului şi a tuturor serviciilor publice care iși desfăşoară activitatea la nivelul judeţului. Vă solicit să vă asiguraţi că toate entităţile publice care reprezintă ministerele sau alte autorităţi ale administraţiei centrale işi desfăşoară activitatea in conformitate cu legea, cu programul de guvernare şi cu interesul cetăţeanului. De asemenea, vă solicit să asiguraţi legalitatea activităţii autorităţilor locale. Nu in ultimul rand, in calitate de prefect, vă solicit să acordaţi o atenţie specială modului in care forţele de ordine, poliţia, jandarmeria, pompierii acţionează in interesul cetăţeanului, păzesc viaţa, integritatea fizică, proprietatea privată a fiecărui cetăţean din judeţul in care care vă veţi exercita funcţia de prefect şi de subprefect. Aşa cum puteţi vedea, de cand a fost instalat acest guvern, există o schimbare majoră in ceea ce priveşte funcţia publică şi implicarea oamenilor care exercită funcţii de demnitate publică sau funcţii publice. Nu există oră din zi in care să existe vreo scuză pentru ca vreun reprezentant al guvernului sau un om care deţine o funcţie publică de conducere să nu fie la dispoziţia cetăţeanului, să nu acţioneze pentru indeplinirea funcţiilor şi misiunii pe care o desfăşoară. Vă doresc spor la treabă şi am incredere că, odată cu instalarea dumneavoastră in funcţie, lucrurile se vor schimba in bine in judeţul in care sunteţi prefecţi, respectiv subprefecţi. Nu in ultimul rand, dacă nu ne vedem fizic, vă doresc sărbători fericite! 2019-12-11 17:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_videoconferinta-4951.jpgÎntrevederea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Exxon MobilȘtiri din 11.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-exxon-mobilGalerie foto 2019-12-11 17:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_amr-4783.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanți ai institutelor de cercetareȘtiri din 11.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentanti-ai-institutelor-de-cercetareGalerie foto 2019-12-11 17:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-11-06-49-42big_12.jpgDeclarații ale premierului Ludovic Orban susținute după întâlnirea cu liderii grupurilor parlamentareȘtiri din 11.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-ludovic-orban-dupa-intalnirea-cu-liderii-grupurilor-parlamentare [Check against delivery] Reporter: Ce ați discutat cu liderii partidelor pe care i-ați invitat astăzi la intalnire? Ludovic Orban: Ne-am coordonat pe acțiunile parlamentare care urmează pană la sfarșitul sesiunii parlamentare. Am discutat despre proiectele pe care urmează să angajăm răspunderea Guvernului și, de asemenea, am stabilit un calendar de discuții privitor la negocierile pe forma finală a proiectelor. Reporter: Le-aţi cerut opinia şi despre asumarea răspunderii pentru proiectul de buget? Ludovic Orban: Am discutat subiectul ăsta. Reporter: Şi ce părere au avut? Ludovic Orban: Urmează să continue discuțiile. Reporter: Dle premier, sunt două proiecte pe care astăzi Senatul a dat undă verde. Vorbim despre pensionarea anticipată a magistraților și completurile de trei judecători. Ce faceți cu aceste legi? Vor mai face parte din acest pachet legislativ pe care vă asumaţi răspunderea? Ludovic Orban: In cadrul unei ordonanțe de urgență care a fost dată de domnul Tudorel Toader cand s-a intors de la Comisia de la Veneția, in cursul dezbaterii și aprobării legii de aprobare a ordonanței, s-au introdus aceste amendamente care prorogă termenul. Noi am convocat ședință de guvern maine, la ora 10:00, cand expiră termenul in care parlamentarii pot să depună amendamente la cele trei proiecte de lege. Vom lua act de acest vot la Senat și vom decide in consecință. Reporter: Ce inseamnă consecinţă? Ludovic Orban: Așteptăm să vedem și amendamente. Nu vă pot da răspunsul la intrebare pană nu ne parvin amendamentele care sunt depuse de parlamentari. Reporter: Intrebam dacă, de principiu, renunţaţi la cele două? Ludovic Orban: E posibil, de exemplu, să nu mai includem in proiectul care vizează Legile justiției decat acea prorogare de termen care vizează creșterea vechimii de la doi ani la patru ani de zile. E posibil, in schimb, să primim alte amendamente care pot să ducă la abrogare, şi atunci vom discuta, sau prorogarea termenului pe o perioadă mai lungă. Nu pot să anticipez eu acum care vor fi amendamentele formulate de parlamentari. Reporter: Ce faceţi dacă vine vreun amendament legat de desfiinţarea Secţiei Speciale? Ludovic Orban: Nu face obiectul acestei angajări de răspundere. Reporter: Referitor la asumarea răspunderii pentru proiectul de buget pe anul 2020, in discuția pe care ați avut-o cu liderii grupurilor parlamentare, au fost opinii impotriva unei astfel de variante? Ludovic Orban: Vă frămantă foarte mult acest subiect. Cand vom lua o decizie, o vom anunţa public. Recunosc că evaluăm și posibilitatea, in cazul in care timingul și modul in care se derulează dezbaterile parlamentare, in cazul in care există un risc major să nu fie adoptat bugetul pană la data de 31 decembrie, există și această posibilitate. Dacă vom lua o decizie, o vom face publică. Reporter: Astăzi a fost /.../ la aceste discuţii, pentru puţin timp, ce e drept, şi domnul Ponta. Ne puteţi spune cum rămane cu problema alegerii primarilor in două tururi? Inţeleg că el a venit mai mult cu condiţii decat cu... Ludovic Orban: Nu, nu au fost condiţii. Domnul Ponta a spus că sprijină atat modificarea legii care vizează alegerea primarilor și anume, susține alegerea primarilor cu 50% plus 1 dintre votanți, adică in două tururi și, de asemenea, susține și proiectul de lege de alegere a președinților de consilii județene de către consilierii județeni, mai precis, abrogarea Ordonanței 40. Reporter: Si sprijină și proiectul de buget /.../ ? Ludovic Orban: Sigur, şi aici a fost abordată discuția, incă nu am ajuns la o concluzie fermă, dar urmează să continuăm discuția. Reporter: Sunt singurii in momentul de faţă, cei de la Pro Romania sunt singurii care nu au specificat clar dacă vor susţine sau nu acest proiect de buget. Ştim clar că PSD nu, dar dacă danşii ar veni de partea dumneavoastră, atunci aţi avea o majoritate confortabilă, tocmai și pentru dezbaterea acestui proiect nu doar din angajare. Ludovic Orban: Urmează să vedem poziționările fiecărei formațiuni. Obiectivul nostru este să ajungem la o formă a bugetului astfel incat să putem să purtăm discuții in primul rand cu partenerii noștri alături de care am reușit să asigurăm succesul moțiunii de cenzură și care au contribuit decisiv la investirea guvernului pe care il conduc. Dar vom discuta și cu alți parlamentari, pentru a incerca să obținem sprijin pentru proiectul de buget. Reporter: Cand va urma o primă lectură in guvern, pe proiectul de buget. Ludovic Orban: E posibil să convoc ședință de guvern, vineri. In cazul in care voi convoca ședința de guvern vineri, vom avea cel mai probabil prima lectură a bugetului in guvern. Reporter: Dincolo de acest... Ludovic Orban: Proiectul de buget trebuie dezbătut şi cu partenerii sociali. De asemenea, am discutat și de angajarea răspunderii pe abrogarea celei mai mari părți din Ordonanța 114 şi aici o să avem o discuție cu specialiștii fiecărei formațiuni politice, pentru a ajunge la o formă pe care să o putem prezenta Parlamentului. Reporter: Asta urma să intreb. Dincolo de tot pachetul pe justiție și ce ați anunțat cu plafoanele, că vă asumaţi răspunderea maine, dincolo de posibilitatea să vă asumați răspunderea și pe buget, acum, Ordonanța 114, ce alte proiecte de lege ar urma să intre sub aceeași umbrelă de angajare a răspunderii? Ludovic Orban: Acestea sunt. Reporter: In afară de 144, care ar urma să fie... Ludovic Orban: Păi cum, in afară de...? Sunt proiecte de lege foarte importante. Legea plafoanelor, legea... Reporter: Mai sunt și altele? Ludovic Orban: Deocamdată nu.Haideţi să vă spun, eu prefer angajarea răspunderii emiterii de ordonanţă de urgenţă; anagajarea răspunderii este net superioară din punct de vedere al standardelor democratice. De ce? Pentru că permite, pe de o parte, ca parlamentarii, grupurile parlamentare, formaţiunile politice să depună amendamente, noi suntem deschişi să adoptăm amendamente benefice la proiectele de lege pe care le inaintăm. De asemenea, există posibilitatea declanşării controlului constituţional prealabil, posibilitate care nu există in cazul ordonanţelor de urgenţă. De asemenea, dacă există un partid politic căruia nu-i convine proiectul de act normativ, are posibilitatea să determine respingerea proiectului de act normativ prin depunerea unei moțiuni de cenzură, iar in cazul in care moțiunea de cenzură trece, proiectul de act normativ este respins. Evident, căzand și guvernul. Reporter: Pentru alegerea primarilor in două tururi de scutin, rămane aceeași variantă a asumării răspunderii? Ludovic Orban: Am discutat acest subiect. Eu vă spun că am constatat că există o majoritate in Camera Deputaților pentru susținerea acestui proiect, totul este să ne mobilizăm și să reușim să introducem pe ordinea de zi a plenului pentru că, dacă suntem mobilizați, deținem voturile necesare pentru a putea asigura reușita acestui guvern. Reporter: Vă susțin pentru acest proiect și cei de la UDMR? Ludovic Orban: Nu. Nu. La Cameră? Reporter: Nu. La Senat mă refer. Ludovic Orban: Păi de Senat a trecut. La ora actuală există trei proiecte de lege care se află in dezbatere, un proiect de lege al Partidului Național Liberal, un proiect de lege al USR și un proiect de lege al PMP. Reporter: Şi la pensiile speciale? Pentru că acolo nu a fost o majoritate ieri, la Comisie. Ludovic Orban: Evident că am abordat şi acest subiect, că nu există o abordare comună, care să ne permită fructificarea majorității existente. Vom continua discuțiile pe această temă. Reporter: Care este obstacolul /...;/? Ludovic Orban: Aş prefera să nu discut. Am deschis şi acest subiect şi cred că prin discuţii foarte serioase putem să ajungem la o formulă care să fie susţinută de toate formaţiunile care sprijină guvernul. Reporter: Cum luați in calcul să adoptați, spre exemplu, interzicerea cumulului pensiei cu salariul la stat? Ludovic Orban: Prin proiectul de lege a bugetului de stat. Reporter: Deci excludeţi ordonanţă de urgenţă? Ludovic Orban: Aş prefera să nu dau ordonanță de urgență. Asta este... Am căutat să evit. De exemplu, am dat ordonanța de urgență cu rezidenții, pentru că știți foarte clar că a existat acea problemă in care concursul a fost blocat foarte mult timp. Noi ne-am angajat că vom găsi o soluție astfel incat și cei care reușesc in plus față de locurile stabilite inițial și cei care reușesc la examen să aibă posibilitatea să facă rezidențiatul și ați văzut că am liberalizat, practic, realizarea rezidențiatului din spitalele care iniţial erau pendinte de universități de medicină, farmacie și către alte spitale, spitale care sunt in subordinea adminitraţiilor locale, spitale medico-militare, spitale private, că sunt și spitale private care pot să ofere condiții și in mod clar, prin sistemul de repartiție, toţi rezidenţii or să aibă opțiuni suplimentare in stabilirea spitalului in care vor face rezidențiat. Reporter: Cum vedeţi amanarea pensiilor, clarificării pensiilor speciale in Comisia de muncă? Ştiţi că ieri a fost un intreg scandal acolo, dar preşedintele comisiei a cerut un punct de vedere la Ministerul Muncii şi a ales să amane discuția pentru luna februarie abia. Ludovic Orban: Evident că le este teamă de acest subiect, dar poate, pană la urmă, amanarea discuției va permite conturarea unei poziții unitare la nivelul majorității parlamentare care sprijină acest guvern, astfel incat să putem să construim o majoritate pentru soluția care, clar, din punctul nostru de vedere, este soluția care să asigure calcularea pensiilor pe baza principiului contributivității, cu excepțiile, evident, cunoscute, care sunt legate de cadrele militare, care noi susținem că trebuie să beneficieze de pensii de serviciu, pentru că sunt toată viața in slujba, in serviciul statului roman. Reporter: In luna noiembrie, rata inflaţiei a crescut cu cinci procente. Asta s-ar traduce automat prin preţuri mai mari plătite de romani. Cum vedeţi situaţia? Ludovic Orban: Dacă vă uitați la periodicitatea evoluţiei, se știe foarte clar că luna decembrie este o lună in care crește foarte mult - noiembrie și decembrie sunt luni in care crește consumul. Inflaţia, in special in partea a doua lunii a avut o tendință de creştere care s-a datorat şi unei scăderi a leului in raport cu euro, pentru că, repet, in perioada dinspre sărbători și in perioada sărbătorilor e o creștere foarte mare a consumului. Din cauza asta există o nevoie foarte mare de euro, pentru că se fac foarte multe importuri şi asta a pus presiune asupra cursului de schimb leu-euro. In schimb, am văzut că Banca Naţională stăpaneşte fenomenul și nu există niciun fel de pericol de derapaj. Reporter: In această seară mergeţi din nou la Cotroceni impreună cu domnul Ciţu. Inţeleg că in afară de proiectul de buget, veţi discuta şi alte măsuri pe care le aveţi in pregătire la guvern? Ludovic Orban: Imi cer scuze, mă duc să instalez prefecţii, am teleconferinţă la guvern. 2019-12-11 16:43:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-11-05-30-49big_0[7].jpgPrimirea de către premierul Ludovic Orban a ambasadorului SUA în România, Hans Klemm, în vizită de rămas bunȘtiri din 11.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/primirea-de-catre-premierul-ludovic-orban-a-ambasadorului-sua-in-romania-hans-klemm-in-vizita-de-ramas-bunGalerie foto 2019-12-11 14:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-11-02-15-38big_01_resize.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu președintele Autorității de Audit din Curtea de Conturi, Dan Vlădescu, vicepremierul Raluca Turcan și ministrul fondurilor europene, Ioan Marcel BoloșȘtiri din 11.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/intalnire-a-premierului-ludovic-orban-cu-pre-edintele-autoritatii-de-audit-din-curtea-de-conturi-dan-vladescu-vicepremierul-raluca-turcan-i-ministrul-fondurilor-europene-ioan-marcel-boloGalerie foto 2019-12-11 10:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1ee2d855-acc6-4c49-bdc4-c86be2a0a8e9.jpgÎntrevederea premierului Ludovic Orban cu o delegație a Băncii MondialeȘtiri din 11.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/intrevedere-a-premierului-ludovic-orban-cu-o-delegatie-a-bancii-mondialeGalerie foto 2019-12-11 10:03:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-11-10-05-17big_04_resize.jpgDeclarații ale premierului Ludovic Orban susținute după participarea la dezbaterea ”Dialog pentru dezvoltare”, organizată de Confederația Patronală ConcordiaȘtiri din 10.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-ale-premierului-ludovic-orban-sustinute-dupa-participarea-la-dezbaterea-dialog-pentru-dezvoltare-organizata-de-confederatia-patronala-concordia Declarații ale premierului Ludovic Orban susținute după participarea la dezbaterea Dialog pentru dezvoltare, organizată de Confederația Patronală Concordia [Check against delivery] Reporter: Vreau să vă intreb dacă luaţi in calcul vreo schimbare la cota de contribuție pentru pilonul II. Ea a fost redusă, aveam bani să crească, a rămas la un nivel de 3,75... Ludovic Orban: Pentru anul viitor nu, dar obiectivul nostru este să creştem un pic, pentru că ştiţi că reforma sistemului de pensii este o reformă care a fost adoptată pe vremea guvernului PNL, in guvernarea 2005-2008, şi obiectivul era de a creşte la un nivel de aproximativ 6-8% Pilonul II de pensii, astfel incat să fie un supliment suficient de mare la venitul din pensie pe care il poate oferi sistemul public de pensii. Dar asta in perspectivă, deocamdată trebuie să reparăm prostiile economice care au fost făcute, să reechilibrăm bugetul, balanţa comercială şi după aceea putem să trecem la aplicarea reformelor /.../ Reporter: Lucrătorii din construcţii, aţi spus că vor rămane cu ce au acum, cu ordonanţa /.../ Ludovic Orban: Da, forma de... Reporter: Dar ei nu contribuie la Pilonul II de pensii, sunt scutiţi. Ludovic Orban: Păi, asta a fost şmecheria. Ca să nu simtă companiile, angajatorii, integral, creşterea salariului minim, cota pe care trebuiau să o plătească la Pilonul II de pensii nu o mai plătesc, şi asta s-a făcut impotriva voinţei lor. O să găsim o soluţie. Dar asta, orice măsură in economie e bine să nu fie bruscă, să nu provoace şocuri. Nu ştiu dacă aţi văzut poziția in privinţa salariului minim, deci gradual salariul minim va urca pană ajunge la nivelul salariului minim care există astăzi pentru sectorul construcţii şi atunci, in mod evident, vom reveni şi la posibilitatea ca ei să plătească Pilonul II de pensii. Reporter: Foarte scurt, aş vrea să vă intreb dacă angajaţii din IT ar trebui să-şi facă griji după ceea ce s-a discutat in această seară aici. Ludovic Orban: Dacă aţi fost prezentă aici, puteţi să vă daţi seama că deocamdată nu. Reporter: /.../ magistraţilor /.../ Ludovic Orban: Ce anume? Reporter: Dacă susţineţi eliminarea pensiilor speciale, cu excepţia magistraţilor, pentru că vorbea preşedintele /.../ Ludovic Orban: Normal că dacă preşedintele are un punct de vedere, intotdeauna noi ţinem cont de acest punct de vedere. Dar in ceea ce priveşte decizia politică a Partidului Național Liberal, pe care am cumpănit-o mult, este aceea că noi susținem principiul contributivității, care să stea la baza calcului pensiilor. Excepția pe care o admitem este cea a cadrelor militare, pentru că, practic, cei care imbracă haina militară sunt in serviciul ţării toată viața. Sistemul acesta este folosit din toate țările NATO, in care se acordă un sistem de pensii de serviciu - se numește - in rest noi susţinem principiul contributivității. Reporter: Vorbeaţi azi de creşterea varstei de pensionare. Există la Ministerul Muncii un astfel de proiect? Ludovic Orban: Nu, nu, nu. Deci, fake-news-uri marca unei anumite părți. Nu am spus asta. Am spus următorul lucru: in anumite domenii, cum sunt educaţie, cultură, sănătate, sunt persoane care pot să lucreze şi după varsta de 65 de ani, in măsura in care iși păstrează capacitatea de a lucra pană la o varstă, să zic, pană la 70 de ani. Ceea ce am spus eu este că trebuie să li se permită să decidă ei dacă lucrează pană la varsta respectivă. Sigur că varsta de pensionare rămane 65 de ani, dar decizia dacă ei continuă trebuie să le aparțină lor, nu - cum e cazul educației - să li se dea din an in an, dacă vrea directorul școlii, pe ochi frumoși, să il mai lase un an să vină, să predea cu ora. Trebuie să fie decizia cadrului didactic dacă vrea să continue după 65 de ani și ce perioadă. Și dacă vrea se pensioneze la 69, să se pensioneze la 69. Reporter: La Ministerul Muncii există un astfel de proiect? Ludovic Orban: Nu există incă. Eu am dat un răspuns la intrebarea legată de faptul că pot să rămană in educație, in anumite școli, catedre neacoperite, pentru că aceste ore sunt ținute de profesori pensionari și am dat o posibilă soluție. Vă mulţumesc! Mergem la Guvern. 2019-12-10 21:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-10-09-47-26big_04_resize.jpgPremierul Ludovic Orban a participat la dezbaterea organizată de Confederația patronală Concordia ”Dialog pentru dezvoltare”Știri din 10.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/premierul-ludovic-orban-a-participat-la-dezbaterea-organizata-de-confederatia-patronala-concordia-dialog-pentru-dezvoltareGalerie foto Alocuțiunea premierului Ludovic Orban la dezbaterea organizată de Confederația patronală Concordia Dialog pentru dezvoltare [Check against delivery] Ludovic Orban: Voi fi foarte scurt, pentru că sunt convins că vreți să puneți intrebări. In ceea ce ne privește, suntem un guvern pro-business, un guvern care pleacă de la premisa că, dacă afacerile merg in țară, toată lumea are șansa s-o ducă mai bine, un guvern care incurajează inițiativa economică, care incearcă să realizeze un parteneriat cu investitorii, care incearcă să aducă administrația in situația de partener al mediului de afaceri și al celui care investește. Avem linii de acțiune definite relativ clar. In primul rand, vrem să refacem capacitatea administrativă, să realizăm digitalizarea, să simplificăm procedurile, să mărim viteza de luare a deciziilor și viteza de derulare a tuturor procedurilor de aprobare, de avizare, de eliberare a diferitelor tipuri de autorizații. De asemenea, știm foarte clar că mediul de afaceri are nevoie de asigurarea unei competiții oneste. Statul trebuie să fie un arbitru care să trateze egal toate companiile, care să nu creeze discriminări sau distorsiuni pe diferitele piețe. Statul trebuie să aibă reglementări cat mai clare. Personal, sunt in favoarea unei legiferări exhaustive, adică pentru introducerea in corpul legii a reglementării clare, astfel incat să nu mai apară acte normative de rang secund, de tip ordin de ministru sau categorii de acte normative care, de multe ori, inventează proceduri suplimentare, deturnează sensul legilor și chiar le modifică. In ceea ce privește relația cu mediul de afaceri, am cerut fiecărui ministru și, de asemenea, eu voi da un exemplu - am anunțat că intenția mea e să avem, pe langă Consiliul tripartit, Consiliul Economic și Social, un consiliu consultativ cu mediul de afaceri, in care să abordăm, pe rand, problematica existentă la nivel general, dar și pe fiecare sector in parte. Sigur că acest dialog este foarte important, pentru că voi, ca oameni de afaceri, știți foarte bine cu ce vă confruntați și in ce măsură guvernul ar putea să facă lucruri care să ajute afacerile dumneavoastră, să permită dezvoltarea afacerilor, creșterea competitivității și posibilitatea, in mod evident, de a face profituri, că orice om care investește dorește să-și recupereze investiția și să facă profit. Clar o să asigurăm un management mult mai bun al proiectelor de infrastructură de transport - fără infrastructură, Romania nu se poate dezvolta. Trebuie să ne fructificăm avantajele pe care pană acum nu ni le-am fructificat. Suntem o poartă de intrare-ieșire din Europa, avem potențialul de a fructifica la maxim acest avantaj și e clar că marile proiecte de infrastructură trebuie realizate in cea mai mare viteză posibilă și, evident, trebuie să indepărtăm toate barierele care au intarziat sau au blocat proiectele de infrastructură mare de transport. In ceea ce priveşte piața muncii, suntem conştienţi de criza de forță de muncă care există - nu trebuie să ne ascundem că există o criză de forţă de muncă, mai ales o criză de forţă de muncă cu pregătire, cu specializare, calificată. Și aici gandim mai multe soluţii: pe langă liberalizarea accesului pe piaţa muncii pentru cetăţenii non-UE, fructificarea unui avantaj pe care il avem şi poate pană acum nu a fost văzut - in jurul Romaniei sunt peste 2 milioane de romani, care ar putea, in condiţiile liberalizării accesului pe piaţa muncii, să vină să lucreze in Romania. Incercăm să dăm semnale clare către romanii care lucrează astăzi in diaspora, dintre care foarte mulţi ar dori să se intoarcă in ţară, dacă ar simţi că lucrurile merg intr-o direcţie bună, dacă ar avea posibilitateă să-şi găsească un job şi dacă ar creşte, evident, calitatea serviciilor de educaţie, serviciilor de sănătate şi mai ales calitatea serviciilor furnizate de administraţie. Inchei această expunere prin a vă prezenta care este şi realitatea politică - eu vă spun ce vrem noi, numai că nu intotdeauna ceea ce vrei şi poţi să faci. Guvernul a dobandit un sprijin parlamentar destul de fragil, foarte eterogen şi format din foarte multe formaţiuni politice. Din cauza asta, de ceva vreme a inceput in parlament un adevărat campionat, fiindcă noi intrăm in an electoral şi acum e un adevărat campionat intre partidele politice. Astăzi am aflat că au revenit la calcularea pensiilor in sectorul militar după pensia brută, nu după pensia netă, numai chestii din astea vin in fiecare zi. Sunt vreo douăzeci şi ceva de proiecte legislative care generează efecte bugetare şi care, probabil, o să pună o mare presiune asupra guvernării. Sigur că Romania are nevoie de o guvernare stabilă, care să se bazeze pe un sprijin parlamentar puternic, omogen, reinvestit prin votul cetăţenilor. Dorinţa noastră ar fi, in măsura in care va fi posibil constituţional, să organizăm cat mai repede alegeri anticipate, pentru că intr-un fel acţionează un guvern care a ajuns la putere pe final de mandat cu o structură parlamentară destul de eterogenă şi fără un sprijin foarte coerent şi puternic, in alt fel acţionează un guvern care se bizuie pe votul cetăţenilor, care vot al cetăţenilor dă o majoritate parlamentară solidă şi, mai ales, are perspectiva guvernării pe patru ani de zile. In ce ne priveşte, şi pe perioada asta o să incercăm să punem cărămizi pentru o construcţie sănătoasă a Romaniei, pentru o construcţie care să se bazeze pe răsplătirea celor merituoşi, pe susţinerea celor care au inițiativă şi işi asumă răspunderi, pe descurajarea oricărui comportament in afara legii sau comportament care nu este conform cu ceea ce inseamnă o societate democratică. Mulţumesc. 2019-12-10 21:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-10-09-45-54big_04_resize.jpgDeclaraţii ale premierului Ludovic Orban la vizitarea proiectului Extreme-Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP)Știri din 10.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-ale-premierului-ludovic-orban-la-vizitarea-proiectului-extreme-light-infrastructure-nuclear-physics-eli-np [Check against delivery] Reporter: Despre ce aţi discutat la această intalnire? Dacă aţi discutat despre finanţare /...;/ Ludovic Orban: Scopul principal al prezenței noastre aici este acela de a identifica cele mai bune căi prin care guvernul poate să susțină activitatea institutului și să contribuie la fructificarea prezenței laserului cu cea mai mare putere din lume in Romania și la folosirea tuturor rezultatelor cercetării care vor fi efectuate aici. Evident, am discutat de stadiul realizării proiectului. Domnul director m-a informat că la finele anului viitor, practic, laserul va fi operațional și că vor putea incepe experimentele. Sigur că experimentele pe o perioadă de timp sunt programate. M-a interesat in ce măsură există posibilitatea ca parteneri privați sau parteneri publici din alte țări să poate să efectueze experimente. De asemenea, m-a interesat foarte mult care sunt domeniile in care pot fi rezultate care, practic, să conducă la aplicarea cercetărilor efectuate in cadrul acestui laser - și aici sunt multiple domenii in care pot fi aplicate rezultatele cercetării și in ultimul rand, am intrebat inclusiv de posibilitatea accesului companiilor romanești și al entităților romanești care vor să efectueze aici cercetări, experimente, pentru a putea să obțină rezultate care să poată să fie aplicate, astfel incat să putem să sprijinim implementarea rezultatelor cercetărilor și prin intermediul companiilor și entităților din Romania. Reporter: De ce fonduri ar avea nevoie din partea guvernului pentru funcţionare şi intreţinere? Ludovic Orban: Nu sunt cuantificate; la ora actuală există o finanțare pentru activitatea centrului. In măsura in care este nevoie de susținere de la guvern pentru proiecte sau pentru rezolvarea unor probleme care pot apărea, guvernul este, practic, gata să susțină orice fel de nevoie de resurse financiare. Dar din ceea ce am discutat cu domnul director, există o finanțare europeană pentru acest proiect, o finanțare europeană care asigură funcționarea pe o perioadă de timp, inclusiv după intrarea efectivă in operare, urmand ca ulterior să existe un plan de finanțare in care, cu siguranță, vă repet, fiind cel mai puternic laser și avand posibilitatea de a realiza cercetare fundamentală sau experimente care pot să conducă la noi tehnologii, la soluţionarea unor probleme extrem de serioase, care pană acum nu şi-au găsit soluţii, sunt convins că nu vor exista probleme de finanțare. Reporter: Cat veţi aloca din PIB pentru cercetare anul viitor? Ludovic Orban: Cand va fi gata proiectul de buget, vom anunța. Reporter: Va fi o sumă mai mare faţă de cea care a fost alocată in acest an sau mai mică? Ludovic Orban: Cu siguranță va fi mai mare. Reporter: Se află printre priorităţile guvernului proiectul de la /.../ in acest moment? Ludovic Orban: Din momentul ce sunt prezent aici, cred că am dat un mesaj foarte clar. Reporter: Dar in ceea ce priveşte infrastructura, aveţi planuri? Aţi văzut şi dumneavoastră pe ce drum se ajunge pană aici. Au fost discuţii de-a lungul timpului că se face cale ferată, că se face tramvai, că se face centură. Ludovic Orban: Este necesară conectarea cu centura și aici, orice proiect va exista, il vom sprijini. De asemenea, alte conexiuni necesare le vom discuta și le vom sprijini. E păcat să ai o asemenea bijuterie și să iți fie greu să ajungi la ea. Reporter: Veţi face ceva? Ludovic Orban: V-am spus, da. In măsura in care vom vedea proiectele, le vom sprijini. Reporter: Are lasărul de la Măgurele in acest moment tot echipamentul necesar? Inţelegem că a fost la un moment dat /.../. Ludovic Orban: Nu. A existat un contract reziliat pentru nerespectarea termenului de livrare, a fost reluată licitația, s-a semnat contractul și utilarea va fi completă intr-un timp pe care vi-l poate spune domnul director. Nicolae Zamfir: Pană la sfarşitul ciclului financiar de conturi structural, insemnand 2023, inceputul anului. Reporter: Deci nu există niciun risc să returnăm banii europeni investiţi aici, pentru că nu /.../? Nicolae Zamfir: Nu. Deci va fi in buget, noua licitație este in bugetul actual, fără să suplimentăm și in timpul alocat acestui ciclu de... Reporter: Cum va afectează această intarziere de doi ani, pană la urmă, lipsa acelui accelerator de particule? Nicolae Zamfir: Deci intregul centru va fi funcțional, operațional, anul viitor, laserul de mare putere, marele echipament, aranjamente experimentale. Exceptand acest echipament care primește fascicul gamma, care va fi gata de abia la sfarşitul anului 2022. Reporter: Şi cum vă afectează această intarziere? Nicolae Zamfir: Deci ne afectează, că experimentele care se pot face cu echipamentul gamma in loc să inceapă in 2020 vor incepe in 2023. Reporter: Dar practic in 2020 /.../ din ianuarie sau la sfarşitul lui 2020? Nicolae Zamfir: La sfaşitul lunii acesteia. Reporter: Adică in ianuarie 2020. Nicolae Zamfir: Da. In ianuarie 2020 vor incepe experimentele cu fascicul laser gradual, avem fascicul... Ludovic Orban: De la punerea in funcțiune cu intreaga putere va dura o perioadă, probabil pană la sfarşitul anului 2020, va fi full operational. Nicolae Zamfir: Laserul este deplin funcțional și operațional. Aranjamente experimentale sau sistemele experimentale vor intra gradual. Reporter: Spuneţi-ne care sunt primele trei probleme pe care i le-aţi spus premierului şi pentru care vă poate ajuta in următoarea perioadă. Nicolae Zamfir: Deci să fim sprijiniţi de Guvern in această perioadă de tranziție, de la implementare la operaționalitate, desigur că trebuie să asigurăm o parte din fondurile necesare, pe langă fonduri europene și fonduri naționale, probleme legate de vizibilitatea sau de relațiile noastre cu factorii din Comisia Europeană, care au fost afectate oarecum de faptul că a trebuit să reziliem acel contract, de modul in care suntem sprijiniți la alte probleme cu care avem de-a face. Ludovic Orban: Hotărarea de Guvern necesară. Nicolae Zamfir: Hotărarea de Guvern necesară pentru a asigura această finanţare. Reporter: Şi cu diplomele cum faceţi? Ludovic Orban: Mi-a spus că durează aproape un an de zile pană reușesc. Vom vedea exact care sunt toate procedurile și cum vom putea să accelerăm. Mi-au povestit chiar o situație in care nu pot să aducă cercetători americani, pentru că nu au diploma de bacalaureat, iar in legislație e prevăzută obligativitatea existenței diplomei de bacalaureat, pentru că nu există ceva similar in sistemul de invățămant american. O să incercăm să reparăm toate aceste /.../; practic, ca să aduci un cercetător, trebuie să traversezi aceeași procedură ca să aduci orice fel de lucrători din spațiul extra-comunitar. Reporter: Inţelegem că resursa umană este o reală problemă in momentul de faţă. Ar mai fi nevoie de aproximativ 80 de cercetători. Ludovic Orban: Din cate am discutat cu domnul director, mi-a spus că resursa umană este o problemă, din cauza exigenței pe care o au in selectarea potențialilor candidaţi, dar in mod evident și din cauza procedurilor birocratice foarte lungi, necesare pentru a putea aduce cercetători din alte țări. Reporter: Din ce aţi văzut astăzi, /.../ lasere şi tot ce se intamplă aici, in ce măsură credeţi că cercetarea avansată poate deveni o parghie pentru economia romanească? Ludovic Orban: Cum adică in ce măsură? Este vitală. Dezvoltarea Romaniei trebuie să se bazeze in primul rand pe inovație, pe cercetare, să mergem pe cărări pe care nu au mai mers alții, să reușim să folosim inventivitatea și creativitatea pe care le are poporul roman din plin, pentru a putea să generăm tehnologii, să generăm idei care să ne crească competitivitatea. Reporter: Ok, este vitală, dar atunci caţi bani o să alocaţi ca să creşteţi vitalitatea? Măcar aproximativ. Ludovic Orban: Puneţi intrebări la care vă voi da răspunsul in momentul in care... In primul rand, nu vreau acum să fac referiri la modul in care este organizată cercetarea și ce cred că trebuie făcut. Intr-o perioadă de timp de o lună, o lună jumate imi voi exprima punctele de vedere. Vă spun doar atat: este clar că trebuie să creștem nu numai alocările, ci alocarea inteligentă a resurselor. Doi: oricați bani ar aloca Romania, nu se poate compara cu banii care sunt disponibili la nivel european pentru finanțarea cercetării și exact cum acest proiect este finanțat din fonduri europene, trebuie să invățăm, orice institut de cercetare, orice universitate, orice companie care are un proiect de cercetare, să invețe să scrie proiecte, să atragă bani din, cum se numea, Orizont 2020. Acum s-a schimbat numele. Cum se numește? Nicolae Zamfir: Orizont Europa. Ludovic Orban: Orizont Europa. Deci acolo trebuie să invățăm. Noi suntem pe ultimul loc in materie de fonduri absorbite pe finanțările programelor de cercetare de la nivel european. De asemenea, să punem un accent mai mare pe cercetarea aplicată și mai ales să dezvoltăm capacitățile de cercetare in universități, pentru că se știe foarte clar că universitățile sunt un cadru foarte propice, mai ales şi datorită implicării studenților in generarea de idei noi, de proiecte de cercetare - e adevărat, cu aplicabilitate imediată. Reporter: Vineri aţi numit un nou secretar de stat la /.../. Este vorba despre Lucian Rădulescu. Este secretar la PMP, la Prahova sau la Ploieşti, ceva /.../. Ludovic Orban: Da, este de la Petrol și Gaze. Reporter: Da, este profesor /.../. Ludovic Orban: Da, o să ii dea competenţă doamna ministru. Reporter: Domnule premier, două intrebări pe altă temă, dacă se poate. De anul viitor se majorează pensia minimă, de la 1 septembrie? Ludovic Orban: Nu am ințeles intrebarea. Reporter: Creşte pensia minimă de la 1 septembrie 2020, la 775 de lei şi dacă va creşte şi punctul de amendă de anul viitor, avand in vedere că va creşte salariul minim? Ludovic Orban: Am luat decizia să facem și noi ce au făcut guvernele anterioare, dar cu siguranță, trebuie schimbat acest sistem. Practic, punctul de amendă a fost legat de salariul minim pe economie și din fiecare an, practic, nu s-a crescut punctul de amendă odată cu creșterea salariul minim. Vom aplica și noi această soluție, să nu creștem punctul de amendă. Reporter: Doar pentru anul 2020? Ludovic Orban: Pentru 2020. Dar părerea mea e că trebuie schimbat calculul, că dacă s-a dovedit clar că această relație intre punctul de amendă şi salariul minim pe economie nu este o soluție care se poate aplica, din moment ce an de an s-a inghețat punctul de amendă, probabil trebuie calculat in alt mod. Reporter: Şi pensia minimă creşte? Ludovic Orban: Vă voi da răspunsul şi la această intrebare. Reporter: Cu domnul Arafat ce se intamplă? Il mai menţineţi in funcţie sau urmează să il demiteţi? Ludovic Orban: Aşa cum am anunţat, evaluăm activitatea Departamentului pentru Situații de Urgență și cand vom avea o evaluare profundă, vom lua o decizie. Reporter: Vorbeaţi că ne aduceţi explicaţii şi cu privire la pensiile speciale, inţelegem că magistraţii ar urma să rămană cu aceste pensii speciale, dar ar fi exceptaţi militarii. S-a făcut un calcul? Ludovic Orban: Cum să fie exceptaţi militarii? Reporter: Exceptaţi militarii. Nu şi magistraţii. Ludovic Orban: Deci noi am spus: decizia politică a Partidului Național Liberal este aceea de a susține calcularea pensiilor pe baza principiului contributivității, cu excepția pensiilor cadrelor militare, care sunt beneficiarii unei pensii de serviciu, pe motivul pe care l-am explicat, că in momentul in care un om imbracă haina militară, este in serviciul patriei toată viața - și de altfel, ăsta este sistemul folosit in toate țările NATO, sistemul pensiei de serviciu. Asta e decizia politica PNL. Reporter: Și in cazul magistraților /.../ ? Ludovic Orban: In cazul magistraților, știți foarte bine că aici s-au blindat cu o hotărare a Curții Constituționale. Sigur, trebuie văzut cu mare atenție cadrul constituțional și, oricum, multe pensii foarte mari sunt pensiile magistraților militari, care au lucrat in parchetele militare. Trebuie găsită o soluție ca să nu mai existe aceste discrepanțe și ca, repet, baza calculului pensiei să stea in principiul contributivității. Reporter: Și mai exact, care ar fi trebuit să fie aceste modificări operate in ceea ce privește /.../ ? Ludovic Orban: Noi avem un proiect de lege care a fost depus la Parlament, care am ințeles că e in dezbaterea Camerei Deputaților. Solicităm grupurilor parlamentare să susțină acest proiect de lege, pentru că, repet, cea mai dreaptă formă de calcul al pensiei este in funcție de cat contribuie fiecare om de-a lungul vieții, perioadei in care este activ. Reporter: Deci toate modificările ar urma să fie făcute printr-un demers parlamentar. Ludovic Orban: Există proiect de lege care e in dezbaterea Parlamentului, cred că e la Camera Deputaților și chiar urmează să intre in dezbaterea Comisiei de muncă. Reporter: In cazul profesorilor pensionari, ei vor mai putea să păstreze pensia și salariul /.../? Ludovic Orban: Deci noi am anunțat că intenționăm să nu mai permitem ca o persoană care s-a pensionat să poate să cumuleze pensia cu salariul sau indemnizația sau altă formă de plată in sistemul public. Nu interzicem, dar dacă vrea să lucrez in sistemul public, se suspendă plata pensiei. Poate să aleagă intre venitul pe care il incasează din salariu, respectiv venitul pe care il incasează din pensie. Nu mi se pare normal, in condițiile in care, hai să fim cinstiți, administrația are nevoie de sange proaspăt, de modern, are nevoie de adaptare la schimbările care se petrec in societate. Cred că sistemul acesta, și am să vă spun, foarte mulți dintre cei care s-au angajat in sectorul public sunt cei care s-au pensionat mai repede cu diferite legi speciale de pensionare, care sunt activi in momentul in care li s-a dat dreptul să se pensioneze și revin și lucrează in sistemul public. Reporter: Eu v-am intrebat de proteste, pentru că e o problemă cel puțin in invățămantul /.../, unde nu sunt profesori tineri care să meargă acolo, și in cazul ăsta sunt profesori pensionari care fac cu ora sau acoperă niște ore. Ce veți face /.../ profesorilor. Pensiile profesorilor sunt foarte mici in comparație cu cele ale magistraților, unde este /.../ Ludovic Orban: Aici știți cum e: in momentul in care faci excepții, deschizi poarta la solicitări pentru excepții care să fie făcute pentru orice categorie. Ne gandim. Reporter: Revenim la ELI-NP. După cum bine probabil știți, cercetătorii de la ELI-NP, cu autoritățile din sistemul sanitar, cu medicii, au căzut de acord să creeze și să deschidă un centru de medicină nucleară /.../ sanitar in Romania, in acest moment. Guvernul condus de dumneavoastră va susține și acest demers, și dacă da /.../? Ludovic Orban: Da, am și discutat că există deja o temă fierbinte. Nu o să vă spun acum, dar am discutat și sprijinim proiectul. Reporter: La 15:00 aveți o ședință de guvern. Pe ce proiecte, pană la urmă, /.../ răspunderea și ce se intamplă cu bugetul pentru 2020? /.../ Ludovic Orban: Deci, intenția noastră este să ne angajăm răspunderea pe modificările cunoscute la legile justiției. Este vorba de prorogarea termenului de intrare in vigoare a celor trei articole care prevăd pensionarea anticipată a magistraților, care prevăd mărimea vechimii necesare pentru intrarea in magistratură de la doi la patru ani de zile și creșterea numărului de judecători de la doi la trei, care formează completele. Astea sunt măsurile absolut necesare, dacă nu prorogăm termenul. Intenția noastră e ca anul viitor să abrogăm aceste prevederi din legile justiției prin reluarea dezbaterii. Dacă nu prorogăm, aruncăm in aer sistemul de justiție, sistemul de justiție se va bloca și accesul cetățeanului la actul de justiție va fi restrans in mod clar cu efecte negative asupra dreptului fiecărui cetățean. De asemenea, intenția noastră e să ne angajăm răspunderea pe legea plafoanelor. Se știe foarte clar că inainte de adoptarea legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale de stat, este obligatorie adoptarea legii plafoanelor, și am ales această variantă de angajare a răspunderii, pentru că dacă am trimite-o in dezbatere parlamentară, nu am avea timp să venim cu legea bugetului de stat. Obiectivul nostru este acela ca pană la data de 31 decembrie Romania să aibă legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Practica de pană acum a multor guverne de a amana dezbaterea și adoptarea bugetului este profund dăunătoare pentru economia romanească și pentru societatea romanească. Orice firmă, orice instituție, orice cetățean, indiferent că este pensionar, indiferent că este angajat in mediul privat, trebuie să știe la ce resurse și cum se alocă resursele bugetului de stat, astfel incat să poată să facă un plan de afaceri, un plan de viață, un plan de cumpărături, așa cum este normal și firesc. De asemenea, autoritățile locale trebuie să știe foarte clar ce resurse au, ca să poată să-și adopte bugetele locale și mai ales să-și inceapă proiectele de investiții, pentru că neadoptarea bugetului local sau a bugetului de stat impiedică lansarea de noi investiții. Deci practic se blochează investițiile pe toată perioada in care nu se adoptă legea bugetului de stat. Deci cred că ințelege oricine faptul că Romania are nevoie de legea bugetului de stat și că este fundamentală pentru buna funcționare a societății și economiei romanești - și acesta este obiectivul nostru. De asemenea, vedem ce se intamplă la Parlament, pentru că Ordonanța 51 este in dezbatere la comisia sesizată pentru raport și așteptăm să vedem dacă doleanțele noastre privitoare la asigurarea decontării transportului pentru naveta școlară sunt indeplinite. In cazul in care nu vor fi indeplinite, intenția noastră este să ne angajăm răspunderea și pe modificarea Ordonanței 51, cu obiectivul foarte clar de a permite transportul elevilor la școală. La ora actuală primim semnale extrem de grave din teritoriu, că la ora actuală transportatorii nu mai duc copiii, că mulți copii care nu iși permit să plătească costul, contravaloarea călătoriei dus-intors pană la școală nu se mai duc la școală, ori acest lucru nu putem să il acceptăm, ca să existe copii care nu se duc la școală, printr-o reglementare care nu a vrut decat să servească interesele unor baroni roșii sau ale unor transportatori, firme de casă ale baronilor roșii. Reporter: Ce faceţi, pană la urmă, cu bugetul pe 2020, vă asumaţi răspunderea sau /.../ Ludovic Orban: Vom avea discuții cu toți partenerii politici şi vom decide care este cea mai bună soluţie. In condițiile in care noi putem să finalizăm proiectul Legii bugetului de stat pană, aproximativ, in jurul datei de 20 decembrie, in cazul in care există disponibilitate din partea formațiunilor parlamentare de a avea o dezbatere normală, care să ne ofere o minimă garanție că se finalizează cu vot pană la 31 decembrie - 30 decembrie e luni, 31 decembrie e marţi; in mod normal, se poate finaliza dezbaterea, se poate da votul final. In măsura in care există această disponibilitate, vom merge pe calea dezbaterii parlamentare și asta ne-am dori-o. Sigur că, dacă simțim că există un boicot, așa cum am văzut, declarații din partea unor lideri PSD, avem și varianta angajării răspunderii, care, in schimb, in momentul de față, e a doua opțiune a mea. Reporter: Alegerea primarilor in 2 tururi cand ar putea fi discutată? Spuneau cei din USR că au senzaţia că liberalii au cedat in faţa social-democraţilor. Şi se tem şi de o ripostă a celor din UDMR. Ludovic Orban: Partidul Național Liberal este primul partid care a depus proiect de lege pentru alegerea primarilor in două tururi. Mai avem incă un proiect depus la Senat, in cazul in care proiectul de lege care e in dezbaterea Camerei Deputaților nu este adoptat, să fim pregătiți pentru o nouă dezbatere pentru alegerea primarilor in două tururi. Reporter: Şi intr-un orizont de timp /.../? Ludovic Orban: Păi noi sperăm cat mai repede, in măsura in care va exista sprijin parlamentar. Reporter: Spuneţi-ne, astăzi veţi inştiinţa Parlamentul cu privire la asumarea răspunderii după şedinţa de guvern sau /.../? Ludovic Orban: Cand sunt adoptate in ședința de guvern proiectele de lege, trimitem scrisoare către președinții celor două Camere pentru a demara procedura angajării răspunderii. Procedura angajării răspunderii este o procedură care necesită, evident, convocarea Birourilor Permanente reunite. In cadrul procedurii, grupurile parlamentare pot emite amendamente, noi avem o perioadă in care analizăm, de 48 de ore, de două zile, in care analizăm propunerile de amendamente. In cazul in care acceptă propuneri de amendamente, organizăm o nouă ședință de guvern pentru a modifica proiectul de lege in conformitate cu propunerile de amendamente, după care urmează să se stabilească ziua in care ne angajăm răspunderea, de către Birourile Permanente reunite. Reporter: Aveţi emoţii dacă se depune o moţiune de cenzură? Ludovic Orban: Nu, nu. Reporter: Majoritatea Birourilor Permanente... Ludovic Orban: Ar fi penibil ca cei de la PSD să vină cu o moţiune de cenzură, in condițiile in care intr-o lună de zile am reușit să facem atatea lucruri pe care ei nu au fost in stare să le facă in trei ani de zile, dar să depună moţiune, dacă vor, nu ne deranjează. Cu mare bucurie vom merge la această moţiune de cenzură, dar ca să vorbim de dezastrul pe care l-am găsit in structurile guvernamentale şi de uriaşele probleme care au fost ascunse sub preş sau care au fost provocate de habarnismul şi de reaua voinţă a unor oameni care nu au nici un pic de sentiment şi de devotament faţă de ţara lor. Vă mulţumesc! Reporter: In cazul cumulului pensiilor cu salariul, am inţeles că in cazul profesorilor vă mai gandiţi, dar in ceea ce priveşte medicii şi actorii? Şi acolo /.../ Ludovic Orban: V-am spus, in momentul in care creezi o excepţie, deschizi cutia Pandorei, pentru că se vor găsi intotdeauna suficienţi oameni care să argumenteze necesitatea cumulului. Din punctul meu de vedere, sigur, sunt domenii de activitate unde ar trebui lăsaţi angajaţii să decidă ei dacă se pensionează. Să se mărească varsta de pensionare de la, să spun, de la 65 la 70 de ani, in medicină de exemplu, sau in educaţie. Să decidă ei, adică să nu vină cu sistemul ăsta, in care sunt la mila unui director de şcoală să i se prelungească sau să nu i se prelungească pe un an de zile dreptul de a profesa. Dacă vor să se pensioneze la 65 de ani, se pensionează la 65 de ani, dacă vor să mai rămană, sigur o perioadă, cat timp pot să fie activi, să fie decizia lor, nu să stea la cheremul unui şef care să decidă dacă participă sau nu. In rest, cred că sunt suficienţi tineri care, ghidonaţi spre o carieră didactică sau o carieră medicală, pot să asigure necesarul de cadre didactice şi de cadre medicale in toate zonele Romaniei, cu singura condiţie să existe o bună programare guvernamentală şi să existe suficiente condiţii de exercitare a carierei, atat in educaţie, cat şi in sănătate. Vă mulţumesc! 2019-12-10 13:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-10-01-42-15big_18_resize.jpgPremierul Ludovic Orban a vizitat proiectul Extreme-Light Infrastructure - Nuclear Physics (ELI-NP)Știri din 10.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/premierul-ludovic-orban-a-vizitat-proiectul-extreme-light-infrastructure-nuclear-physics-eli-npGalerie foto 2019-12-10 13:32:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-10-01-43-08big_07_resize.jpgGuvernul se alătură inițiativei „We stand up for women!”Știri din 10.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/guvernul-se-alatura-initiativei-we-stand-up-for-womenGuvernul Romaniei se alătură inițiativei - We stand up for women!, derulată de Federația Europeană a Soroptimist International in cadrul campaniei mondiale a Organizației Națiunilor Unite - Orange the world to stop violence against women. In semn de solidaritate față de această campanie civică, astăzi, cu prilejul Zilei Drepturilor Omului, Palatul Victoria va fi iluminat in portocaliu. Salut această campanie civică, constituită intr-un apel comun și ferm pentru combaterea violenței impotriva femeilor. Violența, de orice fel, nu are justificare, lasă răni adanci și nu se uită. Combaterea acestui flagel este prioritară pentru Guvern și preocupă, in mod legitim, instituțiile, organizațiile neguvernamentale, societatea. Statul roman are datoria și responsabilitatea să ofere siguranță cetățenilor săi, un drept universal și strans legat de dreptul la libertate. Un om cu adevărat liber este cel care se simte in siguranță, care trăiește intr-o comunitate a valorilor, a increderii și a respectului față de individ, indiferent de gen, consideră premierul Ludovic Orban. Inițiativa We stand up for women se desfășoară in perioada 25 noiembrie - 10 decembrie 2019. 2019-12-10 13:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_80c61184-c7fa-427c-899c-bd085dea120d.jpgÎntâlnire a premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)Știri din 09.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/intalnire-a-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-aliantei-nationale-a-organizatiilor-studente-ti-din-romania-anosrGalerie foto 2019-12-09 23:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_amr-4719.jpgDeclaraţii ale premierului Ludovic Orban după participarea la Adunarea generală a Asociației Municipiilor din România (AMR)Știri din 09.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-ale-premierului-ludovic-orban-dupa-participarea-premierului-ludovic-orban-la-adunarea-generala-a-asociatiei-municipiilor-din-romania-amrGalerie foto [Check against delivery] Reporter: Domnule premier, in Senat a trecut moțiunea simplă indreptată impotriva lui Florin Cițu. Va pleca din guvern? Ludovic Orban: A trecut moţiunea, aţi spus foarte bine. Ar fi culmea să accept ca ministrul finanţelor din guvernul Partidului Naţional Liberal să fie judecat de cei care au făcut praf bugetul in ultimii trei ani de zile. Ultimul partid care poate să exprime o opinie pe tema finanţelor publice ale Romaniei este PSD-ul, care şi-a bătut joc de finanţele publice şi a făcut praf bugetul. Asta este o mişcare politicianistă ieftină. In mod normal, domnul Teodorovici, care este iniţiatorul acestei moţiuni, ar trebui să dea seamă prin alte parte pentru dezastrul bugetar pe care ni l-au lăsat. Reporter: Spunea domnul ministru că are... Ludovic Orban: Şi aici am să vă repet dezastrul bugetar: să nu prevezi bani pentru plata integrală a pensiilor - asta a făcut PSD, PSD care s-a bătut cu cărămida in piept că ei au grijă de pensionari, care au minţit cu neruşinare că PNL taie pensiile, că preşedintele Iohannis taie pensiile, ei nu au prevăzut in buget banii necesari pentru plata integrală a pensiilor. Să nu prevezi bani, aşa cum a făcut PSD, pentru ajutorul de incălzire, să nu prevezi bani pentru decontarea concediilor medicale ale angajaţilor care au fost in concedii medicale sau pentru concedii maternale, să nu prevezi bani pentru plata lucrărilor pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală, asta a făcut PSD-ul şi acum indrăznesc să vină să depună moţiune impotriva ministrului Ciţu!? Voturile lor sunt voturi care nu fac altceva decat să ii ridice un soclu domnului ministru al finanţelor, iar in ceea ce mă priveşte pe mine, sunt foarte mulţumit de colaborarea cu ministrul finanţelor şi sub nicio formă nu am de gand să iau vreo decizie legată de domnul ministru. Reporter: Dacă /.../ depune un document referitor la faptul că PSD nu intenţiona să majoreze pensiile din 2020, cand il va face public? Pentru că spunea că pană la urmă va fi o decizie politică. Ludovic Orban: Probabil o să il facă public. Am văzut şi eu documentul acela. Asta arată foarte clar că ei ştiau foarte bine că prin cheltuielile nesăbuite pe care le-au provocat, ei vor crea un deficit bugetar enorm, care nu poate fi susţinut, ceea ce arată premeditare in această crimă impotriva economiei pe care au generat-o prin politica de creştere a cheltuielilor şi politica de minciună care a fost practicată referitor la venituri. V-am spus incă o dată: la rectificare s-a văzut clar că 18... peste 18 miliarde de lei care fuseseră prevăzuţi la venituri nu au existat, au fost trecuţi din burtă, din pix. De aia, Dăncilă şi cu Teodorovici, prin Ordonanţa de Urgenţă, practic s-au autoderobat de răspunderea de a da declaraţii pe propria răspundere privitor la veridicitatea informaţiilor care stau la baza alcătuirii bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat. Reporter: In ceea ce priveşte pensiile speciale, că tot menţionaţi pensiile, de ce această excepţie pentru partea de magistraţi, in primul rand, şi pentru partea de militari, inţelegem pentru militarii care au fost pe front, dar pentru cei care au stat la birouri, că sunt şi asemenea cazuri, deci... Ludovic Orban: In ceea ce ne priveşte pe noi, Partidul Naţional Liberal, decizia noastră este foarte clară, noi susţinem... Reporter: Dar unde este economia, domnule prim-ministru? Ludovic Orban: ... noi susţinem calculul pensiilor pe principiul contributivităţii, asta este decizia politică a Partidului Naţional Liberal, cu singura excepţie, a pensiilor de serviciu, care sunt acordate cadrelor militare. Nu ştiu ce... Sigur, avem şi noi un proiect de lege, are şi USR un proiect de lege. Le cerem parlamentarilor să susţină, să-l amendeze dar să susţină proiectul de lege in care să punem punct practicii pensiilor speciale, repet, cu excepţia pensiilor de serviciu pentru militari. Mi se pare un act de dreptate, un act corect şi le cer parlamentarilor să voteze proiectul de lege al PNL privind desfiinţarea pensiilor speciale. Reporter: Luaţi in calcul asumarea răspunderii in Parlament pentru alegerea primarilor in două tururi? Preşedintele, mai devreme, şi-a exprimat opinia /.../ Ludovic Orban: Partidul Naţional Liberal are proiect de lege depus la Parlament, care se află in dezbaterea Camerei Deputaţilor, prin care primarii urmează să fie aleşi cu jumătate plus unu din votul cetăţenilor, adică ceea ce se numeşte alegeri in două tururi. Noi susţinem acest proiect şi vom incerca să obţinem o susţinere din partea partenerilor politici pentru acest proiect. Reporter: Domnul preşedinte spunea că, dacă nu se aduce consens in Parlament, atunci angajarea răspunderii ar fi justificată. Veţi face acest lucru? Ludovic Orban: Dacă voi face acest lucru, voi anunţa. Reporter: Domnule Orban, cum răspundeţi doamnei Firea, care a spus că faţă de perioada cand aţi fost viceprimar nu v-aţi schimbat deloc şi, citez, cand stăteaţi in birou, care era /.../ numai cu băutură, ţigări şi alcool şi că consideră că nu puteţi să rezolvaţi anumite probleme, ţevile nu se repară nici cu Whisky, nici cu alcool, nici cu /.../ Ludovic Orban: Bucureștiul are probleme grave și alegerile vor dovedi faptul că bucureștenii s-au săturat de un primar care nu face nimic pentru ei. Și sunt convins că, in sfarșit, după alegerile locale in București, bucureștenii vor alege un primar serios, un primar care se rezolve marile probleme ale bucureștenilor. Reporter: Agreați un singur candidat pentru opoziție, din partea opoziției? Adică a opoziţiei... PNL, USR... PLUS -: Din partea dreptei, mai degrabă... Ludovic Orban: Mi-aţi mai pus această intrebare. Nu vă pot da un răspuns la ora actuală. Noi suntem după alegerile prezidențiale suntem pe final de an, in care, la nivelul guvernului, avem de rezolvat extrem de multe probleme lăsate nerezolvate sau provocate de deciziile catastrofale ale guvernării anterioare și obiectivul nostru e să rezolvăm aceste probleme, să dăm Romaniei un buget pană la sfarşitul anului, să reuşim să abrogăm Ordonanța criminală 114, cele mai multe prevederi care au distrus, au provocat perturbări majore in economia romanească și in societatea romanească, să reuşim să prorogăm termenele care pot să arunce in aer sistemul de justiţie din Romania, şi anume prevederile legate de pensionarea anticipată a magistraţilor, prevederile legate de creşterea vechimii necesare pentru intrarea in magistratură de la doi la patru ani, prevederile legate de mărirea numărului de judecători care formează completele de la doi la trei judecători. Practic, noi avem o mulțime de probleme de rezolvat şi suntem concentrați pe rezolvarea acestor probleme. Reporter: Cu privire la Ordonanța 114, conține și creșterea indemnizației minime, mă refer la acea pensie minimă care ar trebui de anul viitor, de asemenea, să fie majorată. O veți menține, această creștere, sau o veţi abroga? Ludovic Orban: Deci, proiectul de lege pe care ne vom angaja răspunderea este in curs de finalizare, parcurge procedurile de prezentare și de adoptare in guvern. Cand vom avea forma finală, v-o vom prezenta public. In ședința de marți avem prima lectură a proiectului de lege. Evident, vom consulta partenerii sociali pe tema acestui proiect, vom consulta partenerii politici, pentru a contribui la forma finală a acestui proiect. De altfel, se știe foarte clar că am decis să ne angajăm răspunderea, iar in procesul de angajare a răspunderii există posibilitatea pentru fiecare formațiune parlamentară să propună amendamente la proiectul de act normativ care urmează să fie adoptat prin angajarea de răspundere din partea guvernului. Așteptăm, suntem pregătiți să preluăm acele amendamente pe care le consideram benefice şi ne vom angaja răspunderea. Reporter: Domnule premier, Raluca Turcan vorbea astăzi despre faptul că Romania plătește anual pensii speciale de nouă miliarde de euro. Este o cifră corectă, potrivit estimărilor pe care le aveți? Ludovic Orban: Prefer să nu dau răspunsuri decat pe teme pe care le cunosc foarte bine. Reporter: In ceea ce priveşte propunerea /.../ deputaţilor liberali, Florin Roman, de reducere a cotei generale de TVA, de la 19 procente la 16 procente, şi extinderea cotei reduse de 5 procente şi pentru alte produse, de această dată, de origine animală, a fost trecut acest proiect de Senat, acuma este in Camera Deputaţilor. Dumneavoastră il susţineţi, ca lider al Partidul Naţional Liberal şi in calitatea /.../? Ludovic Orban: Există două tipuri de proiecte de lege, care sunt depuse de parlamentarii Partidului Naţional Liberal. Proiectele de lege care sunt depuse individual de parlamentari şi care nu beneficiază de susţinerea politică a partidului, pentru că nu au fost avizate in comisiile de specialitate şi nu au fost aprobate in grupurile parlamentare şi in Biroul Executiv. Acest proiect de lege la care faceţi referire se găseşte in situaţia asta. Partidul Naţional Liberal susţine acele proiecte care au parcurs această procedură şi sunt votate in grupurile parlamentare şi in Biroul Executiv al Partidului Naţional Liberal, cum au fost proiectele, care, de altfel, au şi trecut: Proiectul de abrogare a recursului compensator, Proiectul de anulare, de renunţare la supraaciza la combustibil, Proiectul de lege de desfiinţarea a supraimpozitorii pe contractele part-time - proiecte de lege care au trecut de curand. In ceea ce priveşte acest proiect, evident că este un proiect individual, care nu a primit girul conducerii Partidului Naţional Liberal şi nu este sprijinit de PNL. Reporter: /.../ ajungeţi la o intalnire cu studenţii, in această seară. Mai menţineţi facilitatea de transport gratuit, fără vreo limitare, pentru studenţi, care este in vigoare in momentul de faţă ? La un moment dat, vechiul guvern intenţiona să o limiteze pentru un număr fix de călătorii, care să fie subvenţionate de stat. Ludovic Orban: Vechiul guvern a introdus facilitatea asta. Nu noi am introdus această facilitate. Vom face evaluarea, impactul bugetar, şi in funcţie de asta, cand vom lua o decizie, o vom face publică. Mulţumesc! 2019-12-09 19:57:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_amr-4479.jpgMesajul premierului Ludovic Orban cu prilejul Zilei Internaționale împotriva corupțieiȘtiri din 09.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-cu-prilejul-zilei-internationale-impotriva-coruptiei- Lupta impotriva corupției este dezideratul care a unit romani de toate varstele, din medii și cu preocupări diferite, și față de care și-au exprimat susținerea fără echivoc. Fie prin mijlocul democratic al votului, prin campanii publice și chiar prin proteste de stradă, cetățenii au luat atitudine de fiecare dată cand combaterea corupției a fost slăbită sau pusă in pericol. Atitudinea civică fermă și mesajul răspicat exprimate de romani dovedesc gradul inalt de conștientizare a efectelor acestui flagel: menținerea sărăciei, servicii sociale de slabă calitate, dezbinarea societății. Pentru mine, ca prim-ministru, atitudinea curajoasă și implicată a societății reprezintă un sprijin important al acțiunii guvernamentale de combatere a corupției și de consolidare a independenței justiției, componentă esențială a acestui efort. Astăzi, de Ziua internațională impotriva corupției, vreau să reiterez angajamentul și determinarea Guvernului pe care il conduc de a susține neobosit această luptă. Este dezideratul nostru să construim o Romanie puternică, in care economia să se dezvolte fără bariera corupției, prin politici publice menite să stimuleze incredere investitorilor și competiția corectă. Ne-am făcut un obiectiv din creșterea credibilității Romaniei in plan extern, fundamentată pe valori democratice și pe cele ale statului de drept. Este un țel al Guvernului nostru să creștem performanța in educație și sănătate și să prosperăm prin muncă, creativitate, onestitate și bun simț. Toate aceste lucruri le putem realiza impreună, fiind uniți in această luptă impotriva corupției! Ludovic Orban Prim-ministru al Romaniei 2019-12-09 09:32:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-09-09-33-08big_sigla_guvern.pngDeclaraţiile premierului Ludovic Orban după ceremonia de învestire a prefectului județului IlfovȘtiri din 08.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-dupa-ceremonia-de-investire-a-prefectului-judetului-ilfov [Check against delivery] Reporter: Domnule premier ce așteptări aveți de la noul prefect? Ludovic Orban: Să aplice legea, să aplice programul de guvernare, să servească interesul public şi să asigure o administraţie prietenoasă cu cetăţeanul, de asemenea, să coordoneze serviciile publice deconcentrate, astfel incat să furnizeze servicii de maximă calitate către cetăţenii judeţului Ilfov. Am mai pus un accent pe necesitatea susţinerii proiectelor de dezvoltare a infrastructurii, in special pe autostrada de centură a Bucureştiului, care este un proiect vital şi pentru Bucureşti, şi pentru Ilfov, şi pentru Romania. Şi, de asemenea, cunoscand care e problema in judeţul Ilfov a procesului de restituire, să pună in practică hotărarile judecătoreşti, să incerce să finalizeze cat mai repede procesul de restituire a proprietăţilor particulare revendicate de foştii proprietari. Reporter: De o lună aţi preluat mandatul, aţi avut discuţii cu Gabriela Firea, primarul Capitalei? V-aţi intersectat pe anumite domenii? Ludovic Orban: De la distanţă. Discuţii de la distanţă. Reporter: Erau probleme, la un moment dat, cu fondurile la Primăria Capitalei. N-a mai cerut bani pentru incălzire, spunea la un moment dat... Ludovic Orban: Cine seamănă vant, culege furtună. Dacă azvarli sute de milioane in nişte societăţi care nu fac nimic, societăţi ale Primăriei prin care nu faci alceva decat să angajezi clientela publică, să plăteşti salarii mai mari decat se plătesc in sectorul privat, nu e de mirare că, dacă stai şi analizezi rezultatele mandatului, sunt aproape egale cu zero, proiecte de investiţii importante. Dacă tot este să vorbim despre corelarea proiectelor de investiţie, Prelungirea Ghencea este un proiect care de trei ani şi ceva a bătut pasul pe loc, el trebuie coordonat cu lucrările care se fac la Centură, la nodul de intersecţie intre Prelungirea Ghencea şi Centură, astfel incat să se poată asigura o fluenţă in transportul pe relaţia cu Domneştiul. Podul de la Ciurel, podul de pe Splaiul Independenţei, prelungirea Nicolae Grigorescu, patinoarul Flamaropol, Sala Polivalentă - dacă vreţi vă dau o listă de zeci de proiecte care au bătut pasul pe loc şi care au fos ţinute mai degrabă in conservare. Iar situaţia din domeniul furnizării energiei termice este, de asemenea, o situaţie extrem de critică şi, in ceea ne priveşte pe noi, incercăm să facem tot ce depinde de noi, astfel incat să putem asigura furnizarea energiei termice către bucureşteni. Reporter: Dacian Cioloş spunea că, opoziţia, că liberalii și dreapta, in general, ar trebui să aibă un candidat comun la Primăria Capitalei și spunea că vor exista negocieri. Care este poziția dumneavoastră? Ați susține un candidat? Ludovic Orban: Obiectivul nostru este să caștigăm Primăria Capitalei. Reporter: In ce formulă? Ludovic Orban: V-am spus că acesta este obiectivul nostru, să caștigăm Primăria Capitalei, să dăm și Bucureștiului o administrație normală. Reporter: Un candidat PNL ar putea ceda in favoarea unui candidat USR sau a unui candidat PLUS? Ludovic Orban: Este prematur să discutăm despre acest subiect. Dacă doriți, puteți să-mi puneți intrebări pe exercitarea guvernării, de modul in care guvernul rezolvă problemele cetățenilor. Cand vom ajunge la faza de stabilire a strategiei pentru locale, vă stau la dispoziție. Reporter: Domnule premier, sunteți de acord cu interzicerea cumulului salariului cu pensia? Ludovic Orban: Cum să nu! Reporter: De ce? Ludovic Orban: Pentru că nu e normal ca persoane care s-au pensionat, și beneficiază de pensie, să beneficieze și de un venit in sectorul public, atenție, să se ințeleagă, să fiu foarte clar. Deci aici este vorba de a nu permite ca cineva care s-a pensionat, şi aici este vorba de foarte mulți care s-au pensionat la 40 şi ceva de ani, in poliție sau in alte structuri, și care după ce s-au pensionat şi au dobandit niște pensii, multe dintre ele peste media pensiilor, mai cumulează și venituri in sectorul public. Aici este vorba de a nu permite ca persoane care s-au pensionat să poată să cumuleze simultan pensia cu un venit din sistemul public. Dacă vor să lucreze in privat, nu avem absolut niciun fel de problemă. De asemenea, dacă vor să-şi continue activitatea, nici in privinţa acestei chestiuni nu avem nicio problemă, cu o singură condiţie: să aleagă intre venitul dobandit din salariu dacă vor să lucreze, iar dacă nu vor să lucreze asta este, ce să le facem! La ora actuală s-a perpetuat acest sistem, care, din punctul meu de vedere, nu e normal. Eu cred că administraţia are nevoie de o modernizare, administraţia are nevoie de oameni proaspeţi, cu o altă viziune, care să fie şcoliţi in sensul administraţiei care se face la nivel european in secolul XXI şi, de asemenea, cred că o persoană care lucrează in serviciul public şi in administraţia publică trebuie să primească venit din activitatea pe care o desfăşoară. Reporter: Domnule premier, PNL pregăteşte mai multe măsuri pentru reducerea deficitului bugetar... Ludovic Orban: Asta era una dintre măsurile pe care le analizăm. Reporter: Da, se mai adaugă şi creşterea supraaccizei la ţigări, ingheţarea salariului, indemnizaţiei... Ludovic Orban: Nu, nu, nu vorbiţi de ingheţarea salariului. Aici este vorba de... Ştiţi foarte bine că veniturile, indemnizaţiile celor care ocupă funcţii de demnitate publică sunt plătite in raport cu salariul minim pe economie. Și ce decizie am luat: se va majora salariul minim pe economie, să nu crească și salariile celor care dețin funcții de demnitate publică. Reporter: Cum veţi face acest lucru şi cand? Trebuie să faceţi asta pană la 1 ianuarie. Ludovic Orban: Avem două variante: fie in cuprinsul Legii bugetului de stat, lucru care a mai fost folosit, ca să fie anumite reglementări specifice in exerciţiul bugetar, sau mai avem varianta emiterii unei ordonanţe de urgenţă, cum i se zice in administraţie de caţiva ani - OUG trenuleţ, care cuprinde diferite măsuri care sunt luate in perspectiva anului bugetar următor. Reporter: S-a vorbit despre concendierea unor bugetari. Ne puteţi da detalii? Spunea Raluca Turcan că la Ministerul Dezvoltării vorbim şi de 30%. Ludovic Orban: Deci nu e vorba de concedieri. Este vorba de optimizarea structurilor organizatorice ale ministerelor, care, in anumite ministere care au fost suprapopulate... să ne aducem aminte că Ministerul Dezvoltării - era o glumă care circula prin Parlament - a depopulat Teleormanul, Ministerul Dezvoltării. Deci toate structurile care au scheme umflate in mod evident vor fi reorganizate, vor fi remodelate şi lucrul acesta poate să ducă in mod evident şi la plecarea unor angajaţi din sistem, dar este normal. Gandiţi-vă că de la 1 ianuarie 2017 au fost angajaţi in sistemul public peste 60.000 de angajaţi noi, mă refer la guvernările PSD, dintre care foarte mulţi nu au parcurs etapele normale ale ocupării unei funcţii publice, ci pur şi simplu au fost băgaţi pe uşa din dos, probabil cei mai mulţi pe bază de relaţii de rubedenie, pe bază de carnet de partid la PSD sau pe baza altor tipuri de relaţii, mai degrabă personale decat pe baza unor criterii serioase de angajare in sectorul public. De asemenea, studiem foarte atent şi o altă problemă, şi anume, politica detaşării. Vă dau numai un exemplu. Ministerul de Interne are peste 1.000 de angajaţi ai ministerului sau structurilor ministerului care sunt detaşaţi in alte instituţii. Păi dacă, Ministerul de Interne poate să-şi desfăşoare activitatea fără cei detaşaţi, să-i plătească cei detaşaţi instituţiile la care au fost detaşaţi, nu Ministerul de Interne, iar Ministerul de Interne să rămană cu structura organizatorică care asigură efectiv funcţionarea, indeplinirea obiectivelor legale ale ministerului. De asemenea, s-a practicat iarăşi o politică foarte ciudată. Au fost detaşări din sectorul privat in sectorul public. Reporter: Adică a avut chiar şi... Ludovic Orban: ... N-au avut angajări, n-au avut.., să parcurgă o procedură de concurs, să... Nu, pur şi simplu au fost detaşaţi din sectorul privat in sectorul public şi aici cred că nu vom mai perpetua această modalitate de a ocupa funcţii publice. Din punctul meu de vedere, singura modalitate prin care un om poate să ocupe o funcţie publică trebuie să rămană concursul, iar concursul trebuie organizat in condiţii de transparenţă, de obiectivitate, pe baza unor proceduri cat se poate de corecte şi făcand cunoscute criteriile de selecţie către toți cei care vor să participe la concursuri. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Nu vă pot da răspunsul la această intrebare. Orice om care lucrează in sectorul public şi care nu işi indeplineşte funcţiile, atribuţiile, competenţele pe care le are in fişa postului trebuie să inţeleagă că s-a schimbat situaţia in guvernare şi in administraţia publică. Noi avem o cu totul şi cu totul altă abordare. Evaluarea activităţii funcţionarilor se va face exclusiv pe bază de rezultate, pe bază de viteza de soluţionare a problemelor şi pe baza corectitudinii in ceea ce priveşte exercitarea funcţiei publice. Reporter: Sevil Shhaideh a fost demisă după o lună după ce aţi preluat guvernarea. In tot acest timp aţi văzut-o la Palatul Victoria? A fost in aparatul dumneavoastră de activitate. Ludovic Orban: Mărturisesc că am mai avut şi..., aparatul era atat de stufos, incat mai sunt incă persoane pe care incă nu le-am demis, dar incetul cu incetul ii voi demite pe toţi. Pentru că aşa este normal. Adică lumea să nu inţeleagă că m-am apucat eu să tai cepete. Toate funcţiile de demnitate publică sunt funcţii de natură politică, sunt funcţii care trebuie ocupate de oameni care sunt dispuşi să aplice programul de guvernare, de oameni in care miniştrii sau premierul trebuie să aibă incredere că pe de-o parte susţin programul de guvernare şi, pe de altă parte, au şi capacitatea efectivă de a pune in practică programul de guvernare. Reporter: Incă o precizare, vă rog. Dacian Cioloş spunea că nu va accepta ordonanţă de urgenţă pentru revenirea la alegerea primarilor in două tururi, ci vrea asumarea răspunderii. Care va fi poziţia dumneavoastră? Ludovic Orban: Avem proiect de lege depus la parlament, atat noi, cat şi partenerii noştri din opoziţie. Vom susţine adoptarea acestor proiecte de lege. Reporter: In Parlament? Ludovic Orban: Evident, da. Am mai dat răspunsul la acestă intrebare. Vă doresc o duminică frumoasă. 2019-12-08 12:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-08-12-09-58big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Ludovic Orban la ceremonia de învestire a prefectului județului IlfovȘtiri din 08.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-ceremonia-de-investire-a-prefectului-judetului-ilfov Alocuțiunea premierului Ludovic Orban la ceremonia de investire a prefectului județului Ilfov [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună dimineața! Să nu vi se pare ciudată stabilirea ceremoniei de instalare a prefectului de Ilfov duminică la 8:00 dimineața. Vreau să transmit un mesaj foarte clar: cei care se află in serviciul public, prefecții, angajații, prefecturi ai serviciilor deconcentrate, trebuie să fie la dispoziția cetățeanului la orice oră, in orice zi, pentru că misiunea noastră este aceea de a pune in practică un program de guvernare care să reconstruiască o administrație dedicată servirii interesului public, o administrație prietenoasă cu cetățeanul, o administrație care să ia decizii rapid și o administraţie care să acționeze in numele legii și in numele interesului public. Sunt prezent la instalarea domnului prefect și dintr-un alt motiv, care nu este foarte cunoscut, şi anume acela că locuiesc in județul Ilfov, in comuna Dobroești - chiar am buletin de Dobroești, domnul viceprimar Condu știe foarte bine lucrul acesta - și am ținut să fiu prezent și ca locuitor al județului Ilfov. Ii mulțumim domnului prefect Niţă, care, practic, astăzi, işi incheie mandatul. De asemenea, vreau să ii doresc din toată inima un mandat, chiar dacă este scurt ca și mandatul Guvernului nostru, un mandat in care să poată să pună repede in practică tot ceea ce ne-am propus. Sigur, județul Ilfov este un județ unic in Romania, este un județ care inconjoară Bucureștiul și aproape diferențele in arealul metropolitan intre ceea ce inseamnă raza administrativă a Bucureștiului și raza administrativă a județului Ilfov diferențele s-au diminuat constant și există o intrepătrundere intre problematica de la nivelul municipiului București și problematica de la nivelul județului Ilfov. In primul rand, consider că este extrem de important să existe o comunicare și un dialog intre reprezentanții Guvernului din București și reprezentanții Guvernului din Ilfov. Vedeți nu spun administrația Bucureștiului, pentru că deocamdată administrația Bucureștiului joacă in alt film. Sper in curand, anul viitor, ca și administrația Bucureștiului să poată să devină parte a unui proiect metropolitan, care să rezolve problemele majore cu care se confruntă Bucureștiul și Ilfovul, adică arealul metropolitan al Bucureștiului. Sigur că mi-aş dori să existe o coordonare pe tot ce inseamnă proiecte de infrastructură, pe tot ce inseamnă proiecte legate de furnizarea in cele mai bune condiții ale serviciilor publice către cetățean. Mi-aş dori să existe o cooperare reală in ceea ce inseamnă definirea proiectului urbanistic, proiectului de dezvoltare a arealului metropolitan intre reprezentanții Guvernului din Ilfov și reprezentanții Guvernului in Bucureşti. Nu in ultimul rand, solicit sprijinul şi Prefecturii şi primarilor care sunt prezenţi pentru proiecte importante de infrastructură, după opinia mea, cel mai important proiect de infrastructură care se va realiza in Bucureşti este autostrada de centură a Bucureştiului. Cred că suntem singura capitală din Uniunea Europeană care nu are o autostradă de centură, chiar şi centura actuală nu are decat o jumătate realizată, să spun, pe patru benzi şi este extrem de important şi pentru Ilfov şi pentru Bucureşti ca acest proiect să se deruleze cu viteză maximă şi aici, evident, avem nevoie de susținerea tuturor reprezentanților din administrația guvernamentală, dar, evident, şi o susținere puternică din partea autorităților locale din județul Ilfov. De asemenea, sunt o serie de alte proiecte pentru care vom apela constant la rezolvarea, soluționarea rapidă a tuturor problemelor pe care le intampină punerea in practică a unor proiecte mai ales de infrastructură. De asemenea, domnule prefect, suntem la 30 de ani de la revoluție și cred că trebuie pus punct unei probleme extrem de importante, care nici astăzi incă nu a fost finalizată și anume problema restituirii proprietăților private, problema soluționării pe cale administrativă a tuturor litigiilor, a tuturor hotărarilor judecătorești care au fost date in diferitele spețe, astfel incat să știm clar că este clarificată problema proprietății și că procesul de restituire făcut legal, in mod evident, al proprietăților private se finalizează. Spor in activitate și contaţi pe susținerea Guvernului pe care il conduc. 2019-12-08 10:59:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-08-11-17-42big_0[1].jpgMesajul premierului Ludovic Orban cu prilejul Zilei Constituției României 8 Decembrie 2019Știri din 08.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-cu-prilejul-zilei-constitutiei-romaniei-8-decembrie-2019- Se implinesc, astăzi, 28 de ani de cand romanii au aprobat, prin referendum, in 1991, prima Constituție a țării de după căderea comunismului. Ziua de 8 Decembrie, in care marcăm Ziua Constituției Romaniei, are putere de simbol al garanției că legea fundamentală a țării pune in centru interesul și drepturile cetățenilor, statul de drept și idealurile Revoluţiei din Decembrie 1989. Schimbările prin care a trecut de atunci societatea romanească evidențiază nevoia continuă de adaptare la prezent și, mai ales, de imbunătățire in plan constituțional și legislativ. Ceea ce toți am trăit insă in ultimii cațiva ani, din păcate, ne-a demonstrat că valorile Constituției au nevoie să fie permanent vegheate, pentru ca derapaje de orice natură de la democrație, de la principiile statului de drept, să nu mai fie posibile. Legea este una pentru toți și ii asigur pe romani că vom cultiva respectul pentru lege. Așteptările și interesul cetățenilor trebuie să fie prioritare pentru puterea decizională și administrativă din Romania. Să le respectăm, să lucrăm pentru oameni, luand, la timp, cu bună credință și nepărtinitor, deciziile necesare pentru progres și binele comun. Consider in egală măsură util să luăm in calcul chiar reexaminarea sistemului constituțional şi legislativ, atunci cand vom avea momentul politic oportun, astfel incat democrația să fie intărită. Nu putem tolera sub nicio formă incălcarea Constituției, pentru că vrem să menținem in siguranță drumul european pe care Romania s-a inscris după căderea comunismului. Este crezul meu, ca prim-ministru, și al intregii mele echipe de miniștri. Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2019-12-08 07:08:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-08-07-12-22big_stema.pngÎntrevederea premierului Ludovic Orban cu o delegație a Fondului Monetar InternaționalȘtiri din 06.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-ludovic-orban-cu-o-delegatie-a-fondului-monetar-internationalGalerie foto 2019-12-06 14:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_9999999.jpgÎntrevederea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Asociației “Jilava ‘89”Știri din 06.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-asociatiei-jilava-89Galerie foto 2019-12-06 10:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-06-10-48-01big_1.jpgÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Asociațiilor Companiilor de Utilități din EnergieȘtiri din 05.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-asociatiilor-companiilor-de-utilitati-din-energieGalerie foto 2019-12-05 18:07:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-05-06-09-00big_02_resize.jpgÎntrevederea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții companiei Universal Alloy CorporationȘtiri din 05.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-companiei-universal-alloy-corporationGalerie foto 2019-12-05 16:24:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-05-04-24-59big_02_resize.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la ceremonia de decernare a Trofeului Calității ARACO (Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții) – ediția XXIVȘtiri din 05.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-ceremonia-de-decernare-a-trofeului-calitatii-asociatiei-romane-a-antreprenorilor-de-constructii-araco-editia-xxivGalerie foto Alocuțiunea premierului Ludovic Orban la ceremonia de decernare a Trofeului Calității Asociației Romane a Antreprenorilor de Construcții (ARACO) - ediția XXIV [Check against delivery] Ludovic Orban: Voi fi foarte scurt, ca să economisim timpul şi să vă pot răspunde la intrebările care vă frămantă. In ceea ce ne privește, ca guvern, vom incerca să facem cateva lucruri. Le-am spus şi colegilor aseară. In primul rand, guvernul și instituțiile guvernamentale să respecte legea și contractele. Prin asta ințelegand și respectarea procedurilor legale de achiziție, respectarea termenelor de plată pe situațiile de lucrări, incercarea de a fluidiza toate procedurile birocratice de la documentații de urbanism pană la obținerea de avize, de descărcări arheologice, toate operațiunile care sunt in cadrul derulării unui proiect de construcție, unui proiect de investiții mari. Al doilea lucru - vă spun in mod onest că nu sunt adeptul regimurilor fiscale diferențiate. Din punctul meu de vedere, politicile sectoriale trebuie să utilizeze alţi factori de stimulare decat regimurile fiscale diferențiate. Nu prea am fost de acord, și probabil ați văzut și din pozițiile mele publice, cu prevederile din Ordonanța 114 - facilitățile fiscale pentru zona de construcții. Pe de altă parte, sunt un om realist şi știu că, odată ce ele au fost introduse, ele au generat efecte și nu pot fi anulate. Pentru că, dacă cineva se gandește să anuleze, provoacă un cutremur in piața construcțiilor şi pune firmele din domeniu intr-o stare aproape de colaps, ca atare nu ne vom atinge de aceste facilităţi. Ce vă spun e că, in privinţa salariului minim, in schimb, atunci cand vom crește anual salariul minim pe perioada noastră, nu afectăm salariul minim in construcții, in schimb nu-l vom mai crește pană crește salariul minim gradual. Asta se poate intampla in cinci-șase ani de zile, in funcție de indicele de productivitate, adică aveți o perioadă de facilitate. In ceea ce privește celelalte categorii de facilități, niciodată nu vom lua măsuri bruşte, nu le vom lua fără un dialog și fără a face o tranziție, astfel incat toate firmele și piața, in general, să poată să se adapteze la o nouă reglementare de natură fiscală. Ca atare, nu ne vom atinge de aceste facilități și firmele vor beneficia de aceste facilități. Le spuneam și colegilor că in ultima vreme, in schimb, am văzut că s-au apucat mulţi de construcții. Unii care se ocupau de comerț sau de alte activități, brusc, au inceput să işi treacă in obiectul de activitate construcțiile, in incercarea de a beneficia de facilitățile fiscale. Aici, cu siguranță, trebuie să fim foarte atenţi pentru că, din păcate, in jurul oricărei măsuri care conferă un drept sau o facilitate, se nasc foarte mulți beneficiari care, de cele mai multe ori, nu sunt in drept, iar aceste beneficii trebuie să ducă strict pentru domeniul de activitate. Trei. Suntem cu niște constrangeri bugetare foarte mari - trebuie să vă spun lucrul ăsta. Anul viitor, trebuie să aplicăm legea salarizării, legea pensiilor. Asta va pune o presiune extrem de mare pe buget. Cu toate astea, incercăm să avem o alocare cat mai mare pentru investiții. Şi mai mult decat atat, incercăm să accelerăm absorbția fondurilor europene, că şi aici există o resursă financiară. De asemenea, incercăm să dezvoltăm forme suplimentare de finanțare, inclusiv parteneriate public-privat, dar făcute in mod serios, astfel incat să mărim frontul de lucru și să avem intr-adevăr capacitatea de a pune un pilon stabil creșterii economice, pentru că realitatea este că fără investiții - investiții publice, investiții private - este foarte greu să menții o creştere economică. Deja, vedeți că e o incetinire a creșterii economice pentru că nu poți să susții creșterea economică numai prin stimulente care, de cele mai multe ori, sunt artificiale. S-a folosit prea mult timp politica creșterii artificiale a cererii, prin creșterea exagerată a salariilor in sectorul public, a salariului minim, mă refer la salariul minim, in general, prin creșterea pensiilor. Pentru că toate aceste creșteri artificiale, pană la urmă, au generat inflaţie și o creștere economică bazată pe consum, care nu a avut o replică in creșterea volumului de producție, de servicii realizate pe plan intern. Şi uitaţi-vă la consecințe! Inflație, deficit comercial de aproape 18 miliarde, care pune o presiune uriașă asupra monedei naționale și, din nou, iți creează dezechilibre economice care, pană la urmă ii afectează pe oamenii de afaceri, in special, din Romania. Că vă spun, o firmă din Romania greu găsește să se imprumute la o bancă din străinătate. Dar o companie multinațională oricand poate să se ducă să se imprumute la dobandă de 1,2% și să creeze o competiție care nu este o competiţie care să avantajeze, dimpotrivă, dezavantajează companiile romanești, pentru că, in funcție de cat de ieftin este accesul la capital, ai o competitivitate mai mare sau mai mică. Şi, in fine, ce vreau să vă spun este că susțin o corectitudine exemplară din partea celor care conduc instituțiile publice și celor care lucrează in instituțiile publice. Nu vă sfiiți, oricand găsiți conducători de instituții din zona guvernamentală, - că aleşilor locali le e mai greu cu astea-, care nu iși fac datoria şi care solicită lucruri la care nu au dreptul, nu vă sfiiți să comunicați aceste lucruri, pentru că in ceea ce mă privește pe mine vă garantez că legea, contractul, hotărarile judecătorești, - atunci cand este cazul-, astea sunt cele care trebuie să dicteze comportamentul guvernului și comportamentul instituțiilor statului. 2019-12-05 16:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_grup-2506.jpgDeclarații ale premierului Ludovic Orban înainte de ceremonia de decernare a Trofeului Calității ARACO (Asociației Române a Antreprenorilor de Construcții ) – ediția a XXIV-aȘtiri din 05.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-ale-premierului-ludovic-orban-inainte-de-ceremonia-de-decernare-a-trofeului-calitatii-asociatiei-romane-a-antreprenorilor-de-constructii-araco-editia-a-xxiv-a *** [Check against delivery] Reporter: Spuneți-ne care este rezultatul intalnirii cu președintele, de la Cotroceni? Ludovic Orban: Ceea ce se intamplă in relația dintre guvern și președinte reprezintă normalitatea. Este firesc ca intre președinte și guvern, ambele ramuri ale puterii executive in stat, să existe un dialog permanent, o colaborare, o coordonare a politicilor publice, a acțiunilor și asta se intamplă. Reporter: Ați discutat și despre asumarea răspunderii pe toate proiectele. Care a fost mesajul șefului statului? Ludovic Orban: Am avut o analiză pe trei domenii, coordonate de trei miniștri - pe domeniul muncii și protecției sociale cu doamna ministru Violeta Alexandru, cu domnul ministru al mediului, Costel Alexe, și cu ministrul tineretului și sportului. Reporter: Cand ar trebui să fie asumarea răspunderii pe legea bugetului in parlament și dacă este gata proiectul? Ludovic Orban: Dumneavoastră vorbiți de angajarea răspunderii, eu nu am vorbit incă de angajarea răspunderii. Obiectivul nostru este să finalizăm intr-un termen cat mai rezonabil proiectul legii bugetului de stat și să il trimiteam in dezbaterea Parlamentului. Obiectivul nostru, evident, este acela ca Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat să fie adoptate pană la sfarșitul anului, astfel incat orice roman să știe foarte clar la ce să se aștepte in anul 2020 din partea acestor două legi, ca orice firmă să iși facă planul de afaceri, orice om să iși facă planul de cheltuieli in funcție de veniturile care vor rezulta din legea bugetului de stat. Reporter: Ați spus că doar eu vorbesc despre asumarea răspunderii, de legea bugetului. Asta inseamnă că nu luați in calcul, deși există informații care circulă pe surse, că vă asumați răspunderea? Nu veți lua in calcul asumarea răspunderii pe Legea bugetului? Ludovic Orban: Obiectivul nostru este acela de a reuși ca legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale de stat să fie adoptate pană in data de 31 decembrie. Reporter: Dle premier, mai sunt două săptămani de sesiune a Parlamentului. Nu avem publicat proiectul de buget la Finanțe. Durează pană cand obțineți avizele de la Consiliul Fiscal, de la CES... Ludovic Orban: Suntem in data de 5 decembrie. Reporter: Legea plafoanelor bugetare cand va fi adoptată? Ludovic Orban: Cat mai repede. Reporter: Legat de majorarea punctului de pensie, luați in calcul ca anul viitor să nu fie făcută această... Ludovic Orban: Sau, ca să zic așa, in timp util. Reporter: Luați in calcul ca anul viitor această majorare să nu fie făcută conform legii actuale, de la 1 septembrie anul viitor și să fie făcută de la 1 ianuarie, dar cu o sumă mai mică, adică nu cu 500, cat era, ci cu 100, de exemplu? Ludovic Orban: Asta de unde ați auzit? Reporter: Vă intreb. Ludovic Orban: Dar nu pot să vă dau un răspuns la o intrebare, in momentul in care eu am declarat de 100 de ori pană acum că e o lege in vigoare, pe care vrem să o respectăm. Reporter: Dle premier, recent, ați publicat o declarație de avere de unde reiese că ați avut un venit de aproximativ 3.000 de RON pe lună. Voiam să vă intrebăm cum v-ați descurcați cu această sumă. Ludovic Orban: Sunt un om simplu, care pot spune chiar că sunt auster. Și cheltuielile pe care le fac sunt cheltuielile pe care le face orice om normal. Ludovic Orban: Sigur că in viaţă ai ani mai buni, ani mai răi, luni mai bune, luni mai rele. Nu intotdeauna trăieşti numai strict din venitul pe care il incasezi pe parcursul unui an, ci şi din veniturile pe care le-ai avut anterior sau din alte cheltuieli. Lucrul cel mai important, in schimb, pe care vreau să vi-l spun, este acela pe care puteți să il vedeţi din declarația mea de avere. Eu sunt după 30 de ani de carieră in viața publică, perioadă in care am deținut funcţii extrem de importante in statul roman, de la viceprimar general al capitalei pană la funcția de ministru al transporturilor, președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, parlamentar, acum prim-ministru. Ce puteți vedea este că am trăit strict din indemnizația pe care am primit-o pentru funcțiile publice, pe care le-am deținut și cred că acesta este lucrul cel mai important. Faptul că au existat anumite, să le spunem, perioade in care, să spun, nu am inregistrat venituri - și aici vreau să rețineți că nu m-am dus și nu am cerut nici un ajutor de șomaj in perioada respectivă - iar in mare parte faptul că unele companii - s-a pus presiune asupra lor strict din cauza faptului că au indrăznit să facă un contract de muncă cu mine arăta totuși anormalitatea statului roman condus de PSD. Reporter: Spuneaţi că aţi avut ani mai buni și ani mai răi. Dacă imi permiteţi, cat de bun a fost unul dintre anii dumneavoastră, in care ați reușit să achitați acea sumă de 10.000 de euro, pe care o aveaţi datorie in 2017, conform declarației dumneavoastră de avere de pe site-ul Camerei Deputaților? Pentru că apoi nu a mai apărut, cel puțin in declarația de /ultima dată/. Ludovic Orban: Păi, normal că nu a apărut, că a fost achitată demult. Reporter: Din ce bani, dacă aţi avut un venit de aproximativ 3.000 de lei, iar soţia dumneavoastră. Ludovic Orban: Dar nu a fost achitată in 2018, doamnă. Reporter: De dimineaţă v-aţi intalnit cu preşedintele Agenției Naționale de Integritate. Ce teme a vizat această intalnire? Ludovic Orban: Mi-a tras atenția asupra faptului că nu este ales Consiliul Național de Integritate. Din cauza faptului că nu a fost ales, el trebuie stabilit după o procedură legală care implică și Parlamentul. Absența unui Consiliu Național de Integritate va afecta funcționalitatea instituției, pentru că mandatul președintelui ANI incetează, in conformitate cu legea, cred că in jurul datei de 24 decembrie, și cazul in care nu există un Consiliu Național de Integritate care să desemneze o altă conducere a ANI, riscă să se ajungă intr-o situaţie in care ANI să nu mai aibă conducere. Reporter: Şi ce cale de rezolvare aţi găsit? Ludovic Orban: Sigur că probabil mulţi s-ar bucura, dar in ceea ce mă priveşte pe mine consider că funcţionalitatea ANI este extrem de importantă. Reporter: Şi ce rezolvare se poate găsi in momentul de faţă? Ludovic Orban: Am investigat mai multe posibilităţi. O să am discuţii cu mai mulţi parteneri şi vă vom anunţa. Reporter: Spuneaţi luni că la finalul săptămanii veţi decide momentul in care vă angajaţi răspunderea pe pachetul de justiţie şi pe Ordonanţa 114? Ludovic Orban: Eu am ca obiectiv ca la şedinţa de vineri... Reporter: De maine? Ludovic Orban: Da, la şedinţa de maine, să adoptăm proiectul pe care ne angajăm răspunderea, să intrăm in calendarul de angajare a răspunderii. Reporter: Cel pe justiţie? Ludovic Orban: De asemenea, că m-aţi intrebat şi de legea plafoanelor, dacă proiectul de lege privind plafoanele va fi gata, de asemenea, intenţionez să ne angajăm răspunderea in cursul săptămanii viitoare, astfel incat, ulterior, să venim cu Legea bugetului de stat. Reporter: Deci pe plafoane, nu şi pe Ordonanţa 114? Ludovic Orban: Ordonanţa 114 este in curs de elaborare. Mai necesită un mecanism de consultare a mediului de afaceri, a confederaţiilor sindicale, a partenerilor sociali, in special o consultare şi a unor entităţi publice, cum este ANRE, și vom stabili momentul potrivit in care suntem pregătiţi să ne angajăm răspunderea. Dar şi in privinţa abrogării prevederilor nocive ale dezastruoasei Ordonanţe 114, obiectivul nostru este să finalizăm cat mai rapid proiectul de lege, astfel incat să ne putem prezenta in faţa Parlamentului. Reporter: Deci, săptămana viitoare, vom avea o asumare a răspunderii pe justiţie? Ludovic Orban: Cel puţin pe justiţie. Reporter: Aveţi semnale din partea celor din PSD că aceştia ar putea să vină cu o moţiune de cenzură sau să sesizeze la Curtea Constituţională? Ludovic Orban: Au dreptul constituţional, dacă vor să o facă este decizia lor, nu este decizia mea. In ceea ce ne priveşte pe noi, suntem gata să facem faţă oricărei proceduri parlamentare. Reporter: Economistul şef al BNR spunea, săptămana trecută, că pentru o reducere a cheltuielilor pentru anul viitor, ar putea reprezenta disponibilizarea a 60.000 de oameni din zona bugetară, ceea ce ar insemna o reducere de 0,6% din PIB. Luaţi in calcul o astfel de restructurare a bugetarilor, anul viitor? Ludovic Orban: Cu siguranţă, o să fie optimizări, o să fie eficientizări in funcţionarea instituţiilor publice care, probabil, vor duce - să nu zicem concedieri - la reducerea aparatului administrativ al ministerelor sau al altor autorităţi. Reporter: Un număr mai mic de 60.000? Ludovic Orban: Nu vă pot face o estimare in privinţa numărului de angajaţi. Reporter: Avand in vedere lipsa banilor de la buget, ce părere aveţi de legea aprobată in CSAT, prin care foştii prim-miniştri mai beneficiază de SPP incă doi ani după preluarea mandatului? Este justificată? Sau aceşti oameni ar putea să fie folosiţi altfel? Ludovic Orban: Chiar vă mărturisesc că nu cunosc in amănunt conţinutul şi cand o să vă pot răspunde la intrebare, vă voi răspunde. Reporter: Incă o intrebare, referitoare tot la declaraţia de avere: in dreptul soţiei dumneavoastră nu apar venituri pe anul trecut. Ludovic Orban: Dacă nu apar venituri, inseamnă că nu a inregistrat venituri. Reporter: Aş avea o intrebare: la inceputul mandatului, ministrul finanţelor a spus că va sesiza Parchetul cu privire la acele lipsuri la contabilitatea dublă găsită. A făcut acest demers deja? A sesizat Parchetul? Ludovic Orban: S-a mai pus această intrebare. Aş prefera, dacă vreţi să aflaţi ce a făcut ministrul finanţelor, să il intrebaţi pe ministrul finanţelor. Adică nu sunt purtătorul de cuvant in materie de acţiuni penale. Reporter: Vă mulţumim! Ludovic Orban: Cu mare plăcere! 2019-12-05 14:47:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-05-02-49-41big_sigla_guvern.pngDeclarații de presă ale premierului Ludovic Orban după Gala Premiilor Capital ”Eroii anului 2019”Știri din 05.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-ale-premierului-ludovic-orban-dupa-gala-premiilor-capital-eroii-anului-2019 [Check against delivery] Ludovic Orban: Am supus-o spre dezbatere. Așteptăm avizul Consiliului Economic și Social. Cand vom avea avizul CES-ului şi avizul Consiliului Legislativ, va intra in dezbaterea guvernului, dacă se poate, vineri, la ședința de guvern, dacă nu la ședința de guvern de săptămana viitoare. Reporter: Domnule prim-ministru, guvernul iși va angaja răspunderea pe legea bugetului? Ați luat o hotărare? Ludovic Orban: N-am discutat acest subiect. Singurul obiectiv pe care l-am stabilit şi pe care l-am anunțat public este ca legea bugetului de stat să fie adoptată pană la sfarșitul anului, astfel incat toți romanii, toate companiile, toate instituțiile publice să știe foarte clar ce-i așteaptă in anul 2020, pe ce să se bazeze in legea bugetului de stat şi in legea bugetului asigurărilor sociale de stat, să permitem autorităților locale să-și adopte bugetele locale, să demareze investițiile pe care le-au planificate pentru dezvoltarea comunităților locale cat mai repede. De asemenea, toate companiile care sunt intr-un fel legate de bugetul de stat și toate structurile care sunt dependente de bugetul de stat și de bugetul asigurărilor sociale să știe foarte clar care vor fi alocațiile bugetare in 2020. Reporter: Dar luați in calcul acest scenariu? Ludovic Orban: Obiectivul nostru este să reușim adoptarea bugetului de stat pană la finalul anului. Reporter: Cu cine, la intalnirea de la Palatul Cotroceni cu președintele Iohannis şi colegii de cabinet, veți discuta și despre bugetele pentru ministere pentru 2020? Ludovic Orban: Am mai fost intrebat. Guvernul nostru este intr-o colaborare loială, intr-un parteneriat și intr-un dialog permanent cu președintele Romaniei. Acest model de discuții este un model in care discutăm cu președintele Romaniei, cu mine ca premier și cu un ministru situația la zi, care sunt cele mai mari probleme, disfuncționalități, provocări majore, viziunea privind domeniul, adică obiectivele pe termen mediu și lung și, de asemenea, măsurile imediate care trebuie luate. Realizator: Deci, nu veți discuta și despre acest subiect? Ludovic Orban: Domnul președinte nu elaborează bugetul de stat. Elaborarea bugetului de stat se face. Reporter: Și poate să hotărați o direcție. Ludovic Orban: Exact asta v-am spus că discutăm... Reporter: Spuneți-ne, mai spuneți-ne. Ludovic Orban: ... pe larg despre situația din domeniu, de viziune și despre obiective. Reporter: Mai spuneți-ne, de exemplu, cum va rămane cu punctul amendă de anul viitor, pentru că o dată cu creșterea salariului minim, nu știm incă dacă va... Ludovic Orban: In proiectul de hotărare de guvern nu am inclus nicio prevedere legată de acest subiect. Vom vedea in dezbaterea publică dacă vom /.../... Reporter: Va fi inghețat sau...? Ludovic Orban: Deci e supus, proiectul de hotărare de guvern e supus dezbaterii publice, așteptăm să vedem punctele de vedere ale oamenilor și vom vedea, in funcție de ce propuneri vom primi, dacă vom modifica contextul. Reporter: Știu că vi s-a mai pus intrebarea aceasta, dar o repet şi eu: cum v-aţi descurcat, avand in vedere declarația dumneavoastră de avere, cu 3000 de lei, puțin peste 3000 de lei? Ludovic Orban: Cred că declarația mea de avere arată starea mea materială după 30 de ani de carieră in viața publică. Reporter: Și cum v-ați descurcat? Ludovic Orban: Și cred că ăsta este lucrul cel mai important pe care oamenii trebuie să-l ințeleagă. Astfel de intrebări mi se par intrebări nerelevante pentru oameni. Știți foarte bine că omul nu trăiește numai din banii pe care ii are intr-un momente, venitul pe care il are intr-un moment sau altul, ci trăiește din banii, in general, pe care ii are. Sunt un om modest, un om care nu trăiește pe picior mare, un om care intotdeauna s-a mulțumit cu puțin și mai ales, puteți vedea că după 30 de ani de carieră in viața publică, nu că sunt cel mai sărac premier, dar cred că se vede că sunt cel mai cinstit premier. Reporter: Domnule premier, /.../ intr-un domeniu care poate vă este cel mai drag - transporturile, /.../ calea ferată București - Giurgiu, dacă știți cumva ce se intamplă acolo. CFR Infrastructură de curand a anulat licitația pentru modernizarea acestei linii de cale ferată strategică, de altfel, pentru noi, pe fonduri europene. Ințeleg că din cele nouă companii care au depus oferte, nu știu, nu s-au ințeles cu niciuna. Ce credeți că se intamplă acolo? De 14 ani nu avem această linie. Ludovic Orban: Evident că unul dintre obiectivele noastre este să modernizăm acest tronson de cale ferată, care e primul tronson de cale ferată din Romania, construit in Romania, tronsonul Giurgiu - București. Evident /.../ Podul de la Grădiștea, care de la inundațiile din 2006, practic... vă dați seama, sunt 13 ani de cand un pod nu a fost reabilitat, iar acest lucru, practic, a făcut nefuncțional acest tronson Giurgiu - București. Nu vă pot spune detaliile legate de licitație. Ce vă pot spune este că voi discuta cu ministrul transporturilor și cu managementul companiei CFR S.A., astfel incat să stabilim un calendar cat mai rapid de realizare a acestor proiecte. 2019-12-05 11:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-05-11-37-32big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Ludovic Orban la Gala Premiilor Capital ”Eroii anului 2019”Știri din 05.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-gala-premiilor-capital-eroii-anului-2019Galerie foto 2019-12-05 11:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_en5a0520_resize.jpgDeclarații susținute de premierul Ludovic Orban înaintea participării la Gala ”Star Construct” 2019, eveniment organizat de Federația Patronatelor Societăților din ConstrucțiiȘtiri din 04.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-ludovic-orban-inaintea-participarii-la-gala-star-construct-2019-eveniment-organizat-de-federatia-patronatelor-societatilor-din-constructii [Check against delivery] Ludovic Orban: In primul rand salut decizia Parlamentului Romaniei care a adoptat proiectul de lege inițiat de PNL de abrogare a recursului compensator și, de asemenea, de anulare a supraaccizei la combustibil. Cu siguranță, vom discuta cu partenerii noștri de la nivel european și vom prezenta punctul nostru de vedere. Reporter: Ii veți cere președintelui Klaus Iohannis să retrimită legea in Parlament, pentru reexaminare? Ludovic Orban: Nu... Nici nu mă gandesc la așa ceva. Evident că preşedintele are suficient discernămant, putere de analiză să decidă ceea ce este de făcut. Reporter: Dvs. ştiaţi că accizele scad sub nivelul prevăzut sau sub pragul minim impus de autorităţile europene? Ar fi cu 5 bani, din cate am inţeles... Ludovic Orban: Aş prefera să nu purtăm o discuţie acum pe tema asta. Vom avea discuţii la nivelul Comisiei Europene şi ulterior vă vom prezenta orice informaţie utilă şi relevantă. Eu mă bucur astăzi că se vede că Partidul Național Liberal este la guvernare şi le mulţumesc partenerilor care susţin Guvernul şi cu care avem ințelegeri, pentru sprijinul pe care ni l-au acordat pentru aceste proiecte de legi foarte importante. Şi mi se pare ciudat că pană şi cei de la PSD şi-au schimbat părerea, după ce ne-au adus pe cap recursul compensatoriu, au ajuns şi ei să işi dea seama că au greșit şi au votat proiectul de lege de abrogare a recursului compensatoriu. Reporter: Domnule premier, maine mergeți la Palatul Cotroceni cu mai mulţi miniştri. Ce veți discuta cu preşedintele? Ludovic Orban: Analiza obișnuită a situației pe care am găsit-o, a planului pe termen lung şi stabilirea măsurilor imediate absolut necesare. Avem intalniri cu ministrul muncii, cu ministrul mediului şi cu ministrul tineretului şi sportului. Reporter: Incă o precizare, aveţi o intalnire şi cu Bogdan Hossu. Vor interveni schimbări cu privire la majorarea salariului minim? Ludovic Orban: Discuţiile referitoare la salariul minim le-am purtat in cadrul instituțional stabilit de lege, şi anume, in Consiliul Tripartit. Cu domnul Hossu avem şi alte teme de discuţie. Cu siguranţă vom aborda tema legii dialogului social, pentru că se ştie, e in dezbaterea parlamentului un proiect de modificare a legii dialogului social. De asemenea, vom aborda chestiuni legate de deficitul de pe piaţa forței de muncă şi tematicile obișnuite. Reporter: Sindicatele sunt nemulțumite pentru că in urma discuțiilor pe care le-aţi avut nu aţi mai stat să negociați, aşa cum aţi promis, susțin ei, in cadrul discuțiilor de ieri de la Palatul Victoria. S-a anunțat astăzi şi s-a pus in transparență decizională proiectul de hotărare de guvern cu creșterea de 7,2%, iar cei de la Blocul Naţional Sindical deja susțin că vor să dea in judecată Executivul dacă nu se ia in calcul o creştere mai mare. Ludovic Orban: E dreptul lor. Şi-au exprimat punctul de vedere şi noi ne-am exprimat punctul de vedere. Anul acesta, pe baza studiului de impact pe care l-am realizat şi a formulei pe care am propus-o, asta este creșterea pe care o considerăm benefică pentru economia romanească. Cu siguranţă, rămanem deschiși, aşa cum am şi convenit la Consiliul Tripartit, pentru discuţii in cursul anului viitor cu partenerii sociali, cu patronatele şi cu sindicatele, pentru a stabili o formulă care să fie o formulă care să devină o constantă şi in baza căreia să se aștepte toată lumea care sunt perspectivele de evoluție ale salariului minim pe economie. Reporter: In nota de fundamentare a Ministerului Muncii la acest act normativ, deja a fost ales şi un scenariu, se indica clar scenariul doi... Ludovic Orban: Pentru anul viitor, salariul minim brut va creste cu 7,2%, aşa cum ne-a rezultat nouă in urma studiului de impact. Reporter: Şi de ce aţi inghețat salariul pentru studii superioare? Ludovic Orban: Din punctul nostru de vedere, nu există, in conformitate cu prevederile constituționale, decat un singur salariu minim pe economie, nu mai mult. Sigur că acum nu umblăm nici la salariul minim din construcții, nu umblăm nici la aşa-zisul salariu minim pentru cei cu studii superioare. Din perspectiva noastră, incetul cu incetul, prin creșterea salariului minim se va ajunge la cifrele respective. Conform Constituției şi, in general, conform practicii, există un singur salariu minim brut aflat obligatoriu in plată. Reporter: /...;/ Ce se intamplă cu salariul minim in construcții? Va fi majorat sau rămane la nivelul actual? Ludovic Orban: Va rămane la nivelul actual. Reporter: Şi prin proiectul de lege pe care vreți să vă asumați răspunderea, de modificarea Ordonanței 114, veți menționa acest lucru? Pentru că este prinsă la minim de 3 mii de lei in Ordonanța 114. Ludovic Orban: Cu siguranţă nu vom afecta prevederile cuprinse in Ordonanța de Urgenţă 114, care vizează facilitățile pentru sectorul de construcții. Am repetat acest lucru de multe ori. Deci, nu afectăm, pentru că știm foarte bine, deşi, inițial, noi nu am susținut astfel de modalități de a stabili regimuri fiscale distincte pentru anumite categorii. In baza analizei şi a studiului pe care l-am făcut, a anula aceste facilități, care au fost introduse in Ordonanța de Urgenţă 114, inseamnă a condamna la faliment foarte multe firme de construcții, care, in urma reglementărilor adoptate prin Ordonanța 114, clar au semnat noile contracte de muncă cu angajații şi n-ar putea face faţă unei anulări a acestor facilități, pentru că n-ar mai putea să... ar intra pe pierdere şi n-ar mai avea posibilitatea să plătească salariile stabilite. Reporter: Domnule premier, supraacciza la carburant a fost eliminată, dar bani la buget de unde veți lua? Sunt alte surse de finanţare? Ludovic Orban: Am convingerea că odată cu eliminarea supraaccizei, va crește consumul. Odată cu creșterea consumului, in mod evident, vor crește resursele financiare colectate la buget. De asemenea, vom ataca, hotărați, evaziunea care există in domeniul produselor petroliere, astfel incat să creștem colectarea la bugetul de stat. Reporter: Şi TVA a fost redus pentru alimente, şi nu numai, şi nu a crescut consumul, din contră, prețurile s-au menținut in același ritm, vă spun pe cifre...; Ludovic Orban: Să nu comparăm mere cu pere. Reporter: In ceea ce priveşte merele cu perele... Ludovic Orban: Ceea ce voiam să vă spun este următorul lucru: spre deosebire de cei dinaintea noastră, noi am spus un lucru şi ne-am ținut de acel lucru. Noi am susținut abrogarea supraacizei, nu cum a făcut PSD, care, in campania din 2016 a promis eliminarea supraaccizei, au eliminat supraacciza, după care, in august, au reintrodus supraacciza. Din punctul nostru de vedere, acciza la combustibil are un impact foarte mare asupra modului de construcție a prețului la combustibil. Or, orice creştere prea mare a prețului la combustibil afectează negativ economia: in primul rand, crește costurile cu transportul, afectează negativ transportatorii. Sunt destui transportatori care compară prețurile la nivel european, mai ales cei care fac transport internațional, şi renunță să-şi alimenteze utilajele din producție internă, din Romania, preferand să găsească alte soluții. Or, eu cred că, de asemenea, o acciză prea mare care duce la un preț prea mare al combustibilului, creează şi inflație şi, pană la urmă, duce şi la creșterea prețurilor pentru toate produsele care includ costuri de transport. Şi aşa inflația este foarte mare, cred că reducerea accizei... Reporter: /.../ subvenționată tot de la bugetul de stat, domnule premier, deci... Ludovic Orban: ...cred că reducerea accizei reprezintă un stimulent bun pentru economie şi, de asemenea, va aduce efecte inclusiv pe o reducere a inflației. Reporter: Excludeți că veți majora acciza la carburanți, dacă autorităţile europene vă vor cere să atingeți, din nou, pragul minim? Ludovic Orban: Așteptăm discuţiile cu cei de la Comisia Europeană şi vom vedea exact rezultatul. Reporter: Şi două clarificări: Vorbeați ieri de o nouă lege a pensiilor? Aţi spus, o nouă lege a pensiilor care să rezolve inechitățile. Ludovic Orban: Dar uitaţi-vă in programul de guvernare şi veți vedea că este exact ceea ce scrie... Reporter: Păi, avem deja o lege a pensiilor, care tocmai acesta este şi fundamentul, pe bază de continuitate... Ludovic Orban: V-am spus că anul viitor - este inclus in programul de guvernare - vom crea echipe largi de lucru, care vor include specialiști, vom include reprezentanţi din partea organizațiilor pensionarilor, evident oameni care au expertiză in domeniu, pentru a face o analiză extrem de serioasă asupra sistemului de pensii din Romania, pentru a sesiza disfuncționalitățile, inechitățile. Reporter: Ce inechități aţi găsit in noua lege care nu se aplică dar a fost trecută de Parlament şi a fost promulgată de preşedinte. Ludovic Orban: Doamnă, dacă v-am spus că anul viitor vom lucra astfel incat sa scoatem o lege mai bună a pensiilor, asta vom face. Reporter: Domnule premier, ministrul sănătății nu a putut să ne precizeze astăzi ce se intamplă cu acel program prin care Guvernul vrea să achiziționeze două vaccinuri anticancer din Cuba? Spuneţi-mi ce se intamplă, pentru că banii au fost deja alocaţi, o parte din ei? Vorbim de nişte vaccinuri avizate de SUA, deci o calitate care nu poate fi contestată. Ludovic Orban: Ministrul Sănătății, cand va avea ceva de comunicat pe tema asta, vă va comunica. Reporter: Dar dvs. ne puteți spune ce se intamplă cu acest program? Ludovic Orban: Vă dați seama că eu nu pot să spun decat ceea ce spun ministrul sănătății şi preşedintele Casei de Sănătate. Reporter: Am văzut şi declarația dvs. de avere, aţi făcut-o astăzi public, in termenul prevăzut de lege. Din calculele pe care le avem, dvs. in ultimele luni aţi trăit cu 3.000 de lei pe lună? Ludovic Orban: Da. Dar asta e problema dvs.? Reporter: V-am intrebat. Ludovic Orban: Deci uitaţi-vă in declarația de avere. Declarația de avere spune totul despre cariera mea in viaţa publică, despre cinstea mea, despre faptul că niciodată nu am acceptat să obțin venituri care nu mi se cuvin şi vă spun limpede că de-a lungul ultimilor 30 de ani mai mult de jumătate am deținut funcţii publice şi, credeţi-mă ce vă spun, că din indemnizațiile pe care le primești din funcțiile publice nu te poți imbogăți, cel mult poți să ai un trai decent. Reporter: Este normal ca oamenii să intrebe, sunteţi prim-ministru in Guvernul Romaniei. Ludovic Orban: Vă dați seama că in cheltuielile unei familii...; In primul rand sunt om foarte modest, un om care nu am, cum să spun, aplecare spre a trăi pe picior mare. Dimpotrivă. La fel este şi familia mea. Suntem nişte oameni cat se poate de modești şi nu cred că asta e problema, problema este cat este de corect un om şi, vă dați seama, dacă după o carieră de 30 de ani in viaţa publică, declarația mea de avere arată in acest fel, cred că oamenii trebuie să ințeleagă nu neapărat că sunt cel mai sărac premier, cum s-au grăbit unii să spună, ci că sunt poate cel mai cinstit şi cel mai corect premier, omul care, orice funcţie a deținut, nu a făcut altceva decat să fie in serviciul public. Reporter: Intrebarea era referitor la... Ludovic Orban: Vă mulţumesc! 2019-12-04 20:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-04-08-23-37big_sigla_guvern.pngÎntâlnirea premierului Ludovic Orban cu senatorul Vlad Alexandrescu și cu președintele Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, Mădălina TurzaȘtiri din 04.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-senatorul-vlad-alexandrescu-i-cu-pre-edintele-autoritatii-nationale-pentru-drepturile-persoanelor-cu-dizabilitati-copii-si-adoptii-madalina-turzaGalerie foto 2019-12-04 16:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_fp-2337.jpgConferință de presă a VPM Raluca Turcan, a min. Victor Costache, și a min. Marcel Boloș, privind lansarea ghidurilor solicitantului, care cuprind condițiile specifice pentru accesarea fondurilor necesare impl. Progr. de screening pentru cancer și hepatităȘtiri din 04.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/conferinta-de-presa-a-vpm-raluca-turcan-a-min-victor-costache-i-a-min-marcel-bolo-privind-lansarea-ghidurilor-solicitantului-care-cuprind-conditiile-specifice-pentru-accesarea-fondurilor-necesare-impl-progr-de-screening-pentru-cancer-i-hepatitaGalerie foto 2019-12-04 15:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_telekom-0291.jpgÎntrevederea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Fondului ProprietateaȘtiri din 04.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-fondului-proprietateaGalerie foto 2019-12-04 15:14:00https://gov.ro/fisiere/Întrevederea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții companiei TelekomȘtiri din 04.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-companiei-telekomGalerie foto 2019-12-04 15:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_telekom-1993.jpgParticiparea vicepremierului Raluca Turcan la Conferința Națională „Creatori de Educație”Știri din 04.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-vicepremierului-raluca-turcan-la-conferinta-nationala-creatori-de-educatieGalerie foto 2019-12-04 14:56:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-04-02-56-47big_10_resize.jpgPremierul Ludovic Orban: Dorim o colaborare cât mai strânsă cu BERD, concretizată în proiecte de investiții și asistență tehnicăȘtiri din 04.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/premierul-ludovic-orban-dorim-o-colaborare-cat-mai-stransa-cu-berd-concretizata-in-proiecte-de-investitii-i-asistenta-tehnicaGalerie foto Prim-ministrul Ludovic Orban a avut o intrevedere, la Palatul Victoria, cu delegația Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), condusă de Charlotte Ruhe, Managing Director pentru Europa Centrală și de Est. Intalnirea a avut drept scop prezentarea noii strategii de țară pentru perioada 2020-2025 a Băncii, care a inițiat un proces de consultare publică cu autorități ale administrației publice, cat și cu mediul de afaceri și cu societatea civilă. Subiectele abordate in cadrul intrevederii au vizat aspecte relevante pentru activitatea BERD in Romania, in directă legătură cu prioritățile prevăzute in noua strategie de țară: 1) promovarea investițiilor in infrastructură durabilă și dezvoltarea regională; 2) susținerea productivității prin extindere corporativă, inovație și abilități și 3) extinderea procesului de intermediere financiară și dezvoltarea piețelor de capital. Premierul Romaniei a apreciat activitatea BERD in Romania, atat in ceea ce privește programele și proiectele desfășurate, cat și in ceea ce privește perspectiva pentru următorii cinci ani. In acest sens, prim-ministrul Ludovic Orban a declarat că dorește o colaborare cat mai stransă cu BERD, concretizată in proiecte de investiții și asistență tehnică, in domenii precum infrastructura de transport, energie, sănătate, dar și in domeniul construcțiilor. Concret, cele două părți au convenit o serie de domenii prioritare care să contribuie la dezvoltarea economiei romanești, precum promovarea bunei guvernanțe și listarea pe bursă a unor intreprinderi de stat, proiecte in parteneriat public-privat (PPP) in domeniul infrastructurii de transport și municipale (inclusiv transport și mobilitate urbană, rețelele de distribuție de gaz și de electricitate, alimentare cu apă, eficiență energetică, clădiri verzi, spitale), dar și susținerea sectorului intreprinderilor mici și mijlocii, asistență tehnică și co-finanțare, in vederea unei mai bune absorbții a fondurilor europene. Tot la Palatul Victoria, delegația BERD a avut o reuniune și cu ministrul transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, Lucian Bode, cu ministrul sănătății, Victor Costache, precum și cu alți oficiali din Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, pentru a discuta o listă de proiecte prioritare pe fiecare domeniu. 2019-12-04 12:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-04-12-45-04big_3.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la evenimentul de lansare a bancnotei aniversare cu tema Desăvârșirea Marii Uniri - Ion I. C. BrătianuȘtiri din 03.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-evenimentul-de-lansare-a-bancnotei-aniversare-cu-tema-desavar-irea-marii-uniri-ion-i-c-bratianu1575389854Galerie foto 2019-12-03 18:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_10101010.jpgDeclarații ale premierului Ludovic Orban după evenimentul de lansare a bancnotei aniversare cu tema Desăvârșirea Marii Uniri - Ion I. C. BrătianuȘtiri din 03.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-evenimentul-de-lansare-a-bancnotei-aniversare-cu-tema-desavar-irea-marii-uniri-ion-i-c-bratianuGalerie foto [Check against delivery] Reporter: In legătură cu evoluția cursului euro-leu, am văzut ieri, rezervele valutare au scăzut cu un miliard de lei pentru susținerea monedei naționale. Care este părerea dumneavoastră? Aţi discutat cu domnul guvernator? Ludovic Orban: Am fost invitat la un eveniment de lansare, v-am arătat, a bancnotei aniversare, dedicată marelui Ionel Brătianu, cel care a avut contribuția decisivă la realizarea Marii Uniri. Am felicitat Banca Națională, am spus că este poate cea mai potrivită instituție care să aniverseze in acest fel, pentru că se știe contribuția foarte mare pe care a avut-o in susținerea lui Ionel Brătianu, a celui care conducea Banca Națională, Eugeniu Carada, care a fost un punct de reazem și un călăuzitor al carierei, in special de inceput, a lui Ionel Brătianu. In privința cursului de schimb, in mod evident că acest curs de schimb este determinat de foarte mulți factori. Se știe că decembrie este o lună in care crește consumul. Noi avem un deficit comercial extrem de mare. Nevoia de produse din import in luna decembrie crește foarte mult și, din cauza asta, există o cerere foarte mare de euro care creează presiune asupra cursului de schimb leu-euro. Reporter: Din discuţiile pe care le-aţi avut cu domnul guvernator, sunt motive de ingrijorare in privința cursului? Ludovic Orban: Nu. Şi sunt convins că și dumneavoastră, dacă l-ați intrebat, v-a răspuns același lucru. Reporter: Aş vrea să vă intreb dacă s-a făcut vreun studiu de impact pană in momentul de față cu privire la abrogarea unor măsuri din Ordonanța 114? Ludovic Orban: Deci, la asta lucrăm acum. Am cerut acordul Biroului Politic Național al PNL să lucrăm la, practic, abrogarea in cea mai mare parte a Ordonanței 114, care este o ordonanță criminală, care a generat efecte extrem de nocive in domenii vitale pentru evoluția Romaniei, cum ar fi energie, sistemul financiar-bancar, comunicații, funcționarea pilonului II de pensii și intr-o mulțime de alte domenii de activitate. Cu siguranță că in spatele modificărilor vor sta analize, studii. De asemenea, vom discuta cu partenerii sociali, cu patronatele și sindicatele pentru a realiza o consultare care să imbunătățească, dar noi deja am avut consultări anterioare și știm foarte clar poziția partenerilor sociali, care este preponderent in susținerea acestei inițiative. Sigur că noi ne-am fi dorit ca in dezbaterea din parlament - ordonanța e in dezbatere in Camera Deputaților - să putem să corectăm prevederile acestei ordonanțe, să abrogăm toate acele prevederi. Din păcate, lucrurile nu merg așa cum ne-am așteptat, ba dimpotrivă, ne mai trezim că mai apar, prin diferite comisii, amendamente care inrăutățesc și mai mult consecinţele acestei ordonanțe. Vă dau un singur exemplu: s-a mărit plafonul pentru fondul... fantomaticul Fond de Dezvoltare și Investiții. Intenția noastră este să curmăm această minciună prin care, fără să existe bani, s-au semnat niște contracte numai din dorința fostului premier, care era candidat la președinție, de a caștiga bunăvoința unor primari PSD. Reporter: Pe Pilonul II ar urma să se crească procentul acela care merge de la stat către administrare privată? Ludovic Orban: Cu siguranţă, acesta e obiectivul nostru, dar nu va face obiectul acestei reglementări. Ce vom abroga - vom abroga prevederile absurde care au fost impuse societăților care administrează fondurile din Pilonul II de pensii. Reporter: Ce decizie s-a luat /.../ privind salariul minim, după discuția de astăzi cu patronatele și sindicatele? Ludovic Orban: Sigur că patronatele susţin in cea mai mare parte propunerea noastră. In ceea ce privește sindicatele, au venit cu niște propuneri pe care le analizăm, dar ele vor sta mai degrabă la baza discuțiilor ulterioare pe care le vom avea in cursul anului viitor pentru a defini mecanismul legal prin care se va stabili creșterea salariului minim. Am reținut dorința unora de a ne baza pe prognoze pe anul care urmează. Sigur că, de multe ori, prognozele... vă dau numai un exemplu: bugetul pe 2019 a fost construit pe o prognoză de creștere economică de 5,5% și, in realitate, creșterea economică pe 2019 probabil va fi in jur de 4%. Reporter: Bugetul pe anul viitor e posibil să il aprobați prin asumarea răspunderii in parlament? Ludovic Orban: N-am discutat acest lucru, doar am discutat cu colegii mei din guvern și colegii de partid și cu parteneri din coaliție că este extrem de important ca bugetul să fie aprobat pană la sfarșitul anului. Povestea asta cu amanarea pană in martie a adoptării bugetului numai pentru a nu declanșa noi cheltuieli de investiții pentru... Deci: toate autoritățile locale, toate firmele, toți cetățenii trebuie să cunoască prevederile legii bugetului de stat și ale legii bugetului asigurărilor sociale de stat pană la sfarșitul anului, astfel incat să iși adapteze acțiunea. Autoritățile locale trebuie să-și adopte bugetele intr-un termen cat mai scurt, astfel incat să poată să declanșeze toate proiectele de investiții pe care le-au planificat pentru 2020. Firmele trebuie să știe foarte clar care sunt prevederile legii bugetului de stat, pentru ca să poată să iși adapteze politica firmei. De asemenea, fiecare cetățean, mai ales angajații din sectorul public, persoanele care au pensii sau care au alte forme de ajutor trebuie să știe foarte clar la ce venituri pot să se aștepte in cursul anului 2020. Reporter: Ca să fie aprobat pană la finalul anului ar trebui să fie gata la Finanțe măcar pană la 15 decembrie. Ludovic Orban: Va fi gata. Reporter: Va fi gata? Ludovic Orban: Cu siguranță. Ministrul finanţelor a inceput... a și lucrat in paralel proiectul de buget, numai că noi a trebuit să aprobăm pe repede ordonanța de urgență privind rectificarea bugetară și am și explicat necesitatea absolută a adoptării acestei ordonanțe de urgență de rectificare bugetară. Sigur, in paralel s-a inceput construcția bugetului pe anul viitor și va fi gata la termen. Reporter: Dar nu excludeţi posibilitatea angajării răspunderii in cazul in care lucrurile trenează in parlament... Ludovic Orban: Vom vedea. Vom avea discuții cu toți partenerii noștri și, de asemenea, vom avea discuții și cu celelalte formațiuni care nu au sprijinit investirea guvernului, pentru a incerca să-i convingem să finalizăm dezbaterile pe buget și adoptarea legii bugetului de stat și a legii bugetului asigurărilor sociale pană la sfarșitul anului. Reporter: Ce mai ştim in momentul de față despre procedura legislativă de repatriere a aurului Romaniei? Ludovic Orban: Vă rog să-l intrebați pe domnul ministru al Finanțelor, Florin Ciţu. Reporter: Veți investi in titlurile de Tezaur? Ludovic Orban: Cine, eu personal? Reporter: Da, personal /.../. Ludovic Orban: N-am bani de investit, trăiesc din indemnizația de premier. Reporter: Profit de prezenţa dvs. aici ca să vă intreb: a fost publicat astăzi rezultatul testelor PISA de anul trecut, conform căruia peste 44% dintre elevi sunt analfabeți funcțional. Cum comentați acest lucru? Ludovic Orban: Este clar că este necesară o creștere a calității educației in Romania, care să fie realizată nu prin măsuri cosmetice, ci prin măsuri de substanță. Aici, știți foarte bine că președintele Romaniei, impreună cu aproape toți actorii din domeniul educației, din zona mediului de afaceri, au adoptat un document extrem de important, care stă ca bază a acțiunii guvernamentale in reforma in educație - este vorba de Romania educată, care practic pune bazele acțiunii noastre de a crește semnificativ calitatea educației in Romania. Reporter: Domnule prim-ministru, crește sau nu crește salariul minim de la 1 ianuarie? Ludovic Orban: Va creşte, cu siguranţă. Reporter: Cu 150 de lei pe brut, sau...? Ludovic Orban: Facem o analiză și punem in modelul nostru propunerile care au fost formulate in special de confederațiile sindicale și vom lua o decizie; sper, cat mai repede. Reporteri: Mulţumim! Ludovic Orban: Cu mare plăcere! 2019-12-03 17:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_maia_sandu-0201.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, alături de ministrul muncii și protecției sociale, Violeta Alexandru, și șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel DancăȘtiri din 03.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-reuniunea-consiliului-national-tripartit-pentru-dialog-social-alaturi-de-ministrul-muncii-i-protectiei-sociale-violeta-alexandru-i-eful-cancelariei-prim-ministrului-ionel-dancaGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social [Check against delivery] Reprezentant sindicate: Ceea ce vă propunem este ca săptămana viitoare să facem o intalnire tehnică, cu propuneri pe masă, pentru modificarea legii achizițiilor publice. In opinia noastră e nevoie de o modificare și de clarificări al unor articole din această lege. Așa cum am făcut evaluarea, in opinia noastră e o lege făcută de avocați pentru avocați. E e o provocare pentru orice guvern al Romaniei să crească rata absorbției și, de multe ori, demersurile de bună credință sunt stopate efectiv de proceduri ambigue, de prevederi neclare, abuzive, care duc, e adevărat, la creșterea conturilor caselor de avocați și la blocarea unor proceduri de achiziție publică și suntem pregătiți să venim cu propuneri. Ludovic Orban: Vă propun să avem discuția săptămana viitoare. Pană la sfarșitul săptămanii mi-am propus să desemnez o nouă conducere la Autoritatea Națională pentru Achiziții Publice. Și ca să avem un partener care, intr-adevăr, in urma discuțiilor, să și poată să se apuce de treabă, să modifice. Vă mărturisesc că și noi suntem extrem de afectați de diferite proceduri și de atitudinea, de multe ori inclusiv a instanțelor, inclusiv a instanțelor. Adică dau niște - nu judecă cu celeritate, dau decizii in doi peri, care nu sunt foarte clare. Chiar avem acum o speță pe cele două tronsoane Brașov - Cața și Apața - Sighișoara, care sunt finanțate pe programul de conectivitate, unde există risc de dezangajare in cazul in care nu se tranșează și se judecă in instanțe. E in faza de apel, iar in faza de apel in loc să dea o decizie clară, limpede, nu s-a dat nicio decizie. Dar aici suntem foarte deschiși și e extrem de important să căutăm cele mai bune modificări in procedurile de achiziție publică. Vă vom da de veste. Reprezentant patronate: Susținem propunerea domnului Costin, de fapt de data trecută v-am cerut-o și eu și dacă e posibil să mergeți la Parchet cu autorizațiile de construcție și legea parteneriatului public-privat, ambele extrem de proaste spre proaste. Mulțumesc frumos. Ludovic Orban: V-am spus asta, in privința legii care reglementează emiterea documentațiilor de urbanism a survenit o modificare care a fost adoptată de Parlament, care simplifică foarte mult procedura și dă niște termene pentru realizarea fiecărei etape procedurale și asta se va simți. Uitați-vă că e o lege care a fost promulgată de președintele Romaniei inainte de turul doi, pe 30 octombrie, știți despre ce e vorba. Și acum mai sunt incă lucruri pe care să le discutăm, niște modificări pe care să le facem in Camera Deputaților, care, de fapt, vor să facă niște clarificări care sunt necesare și in rest, din cate știu eu, normele de aplicare sunt gata și urmează să fie adoptate. In ceea ce privește legea parteneriatului public-privat și aici sunt deschis la discuții. Acum eu vă spun că - nu s-a făcut niciun parteneriat public-privat, nu neapărat că n-ai avut legislație, eu am vrut să fac PPP concesiune de lucrări publice, pe Ordonanța 34. Dacă vrei să utilizezi cadrul legal ca să faci parteneriate public-privat, faci. Problema e să existe voință de realizare a parteneriatelor. Reprezentant CNT: Domnule premier, dacă tot suntem la diverse, da. Avem două mici probleme, care cel puțin bănuiesc că sunt și in preocuparea dumneavoastră, dar ar trebui rezolvate rapid. Este timing-ul nefericit intre prestatorii de servicii către consumatorii finali și producători. Adică producătorii execută la 30 de zile incasările, iar prestatorii de servicii, cum este, de exemplu, RADET-ul, preiau de la consumator in 60 de zile. Deci numai diferența asta de preț ii incarcă mod și-l va introduce pe orice prestator de genul ăsta, il va introduce in faliment pe un termen mai rapid sau mai puțin scurt. /..../ nu inseamnă decat ori creșterea artificială a prețului, datorită lipsei de incărcare. Și asta trebuie reglementată. Avem același lucru, inclusiv in transportul feroviar. Deci sunt lucruri care ar trebui reglementate, pentru că disfuncționalitățile respective nu fac decat să invartă o... Ludovic Orban: Deci funcționează, in servicii publice, in interes local, furnizarea energiei termice. Reprezentat CNT: ANR-ul face reglementarea. ANR-ul face, insă, numai pentru producători, nu și pentru prestatori. Și trebuie pus, cum să spun, o coerență in lanțul, adică nimeni nu e impotrivă. Dar măcar să existe coerența necesară pentru că altfel se blochează. Lucrurile ar putea fi reglementate, dar aici ar trebui intervenția dumneavoastră, a Guvernului mă refer, pentru că există proiect pe partea numai de termie, proiect in Parlamentul Romaniei, dar care nu reglementează, pană la ora actuală, chestiunea respectivă. Deci ar trebui intervenit pentru că se va discuta, probabil, săptămana viitoare, forma finală. Ludovic Orban: Am ințeles! E in Camera Deputaților, nu? Noi am cerut să aștepte dezbaterea pană la emiterea punctului de vedere al noului guvern pe fiecare proiect de lege. In unele acte normative văd că se grăbesc, in altele așteaptă punctul de vedere al Guvernului. Reprezentant CNT: Este acest decalaj la utilități publice de incasare a facturilor față de facturile la energie și gaze din Legea 123. Intotdeauna a existat un decalaj de termene la incasarea facturilor. Nu s-a văzut, in timp s-au acutizat problemele, pentru că nu se incasează, in același timp, facturile la energie termică, față de obligația de plată a facturii de gaze naturale de către producătorul de energie. Și aici a apărut decalajul in timp. Și este, intr-adevăr, e la Comisia de industrie, proiectul. Un proiect de modificare, nu este pe termenul acesta neapărat, dar este un proiect care s-ar putea reglementa cumva. Este și 325 privind serviciul termic de alimentare cu energie electrică... Ludovic Orban: Te așteptăm la Consiliul tripartit. Dumitru Costin: Cu permisiunea noastră, pe subiectul acesta energetic, aș fi dorit să vă informez despre faptul că, pe relația cu fostul guvern am solicitat, vă pun la dispoziție un dosar complet, constituirea unui grup de lucru interministerial, cu implicarea partenerilor sociali, pentru găsirea unei soluții legislative, dar și financiare, echilibrate, pentru consumatorul vulnerabil. Măsurile luate de fostele guvern, inclusiv prin 114, au fost evident, măsuri eronate, cel puțin pentru zona energetică. Și, dintr-un astfel de grupuri interministerial, care să cuprindă Ministerul Muncii, că pană la urmă ne vom duce pe o chestie țintită, pe familiile sărace sau pe cetățenii aflați in dificultate, cu Ministerul Energiei, acum cu Ministerul Economiei. De asemenea, cu Ministerul de Finanțe, se poate, spunem noi, găsi o soluție corectă. MDRAP, de asemenea, evident, pentru că e o problemă pe care nu o tranșăm. Ludovic Orban: Vă mulțumim că aveți grijă de respectarea programului de guvernare de către noi, pentru că am inclus in programul de guvernare definirea consumatorului vulnerabil. Chiar am avut aseară o discuție cu domnul ministru Virgil Popescu pe tema asta și săptămana viitoare vom constitui un astfel de grup. Insă, există disponibilitate din partea dumneavoastră de a vă implica. Evident, o să vă trimitem o corespondență și o să adoptăm, probabil, un memorandum guvernamental cu constituirea grupului de lucru și termene pentru diferitele etape. Vă mulțumim că vă oferiți să contribuiți la o reglementare corectă! Pe energie termică și acum persistă trei sisteme de utilizare a banilor publici. Unu. E plata ajutor pentru persoanele vulnerabile, practic, pentru cei care nu au venituri pe cap de familie se plătește o subvenție. A doua, ajutorul de incălzire care se acordă pentru cei care se incălzesc cu orice categorie. A doua este subvenția pentru diferența de preț, care e cauza falimentului foarte multor CET-uri sau furnizori de energie termică, pentru că autoritățile locale, ca să mențină prețul la energie, pentru toată lumea, foarte mic, stabilesc o subvenție pentru diferență de preț, pe care de regulă nu o alocă. RADET-ul a intrat in faliment, pentru că timp de 9 ani consecutiv nu s-a alocat, cel puțin o lună de zile, subvenția aferentă a cel puțin unei luni de zile, subvenția pentru diferență de preț și mai este și ajutorul pentru furnizarea combustibilului pentru CET-uri. Adică sunt trei forme, e ceva de noaptea minții și cu toate astea, cand te uiți la randamentul sistemelor energetice in București, au un randament de iți vine să plangi, pentru că nimeni nu a pus degetul pe rană și nu a acționat. In mod normal, după părerea mea, n-ar trebui să existe decat aceasta, consumatori vulnerabili și susținerea celor care au venituri foarte mici in plata facturii și la energia termică și la energie electrică și la gaz natural. Mai aveți la capitolul diverse? In ceea ce privește proiectul de hotărare de guvern privind salariul minim, noi ne menținem punctul de vedere, vă spun sincer, aceasta considerăm noi că este soluția. Sigur, suntem deschiși pentru o discuție pentru anul viitor, să luăm in calcul orice fel de propunere și inițiativă pentru a imbunătăți, dar tot pe ideea asta este, noi dorim să ajungem la o modalitate de calcul a salariului minim pe economie, care să se bazeze pe realitatea economică și care să nu creeze tulburări majore in economie, in funcționarea companiilor, in raportul dintre cerere și ofertă și, de asemenea, care să aibă cu adevărat rolul de a genera un stimulent și nicidecum un instrument prin care se generează efecte negative. Asta este cel puțin gandirea pe care o avem. Sigur că, acum, vă spun sincer, din punct de vedere bugetar, creșterea salariului minim mai degrabă aduce venituri la buget, decat.. Dacă ar fi să gandesc contabil, strict din punct de vedere bugetar, mai degrabă aș fi pentru o creștere mai mare decat cum dau indicatorii, mă rog, indicii economici de care noi ținem cont. Vă invit să vă exprimați. Dle președinte, Hossu. Bogdan Hossu: Domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor, deși timpul a fost scurt legat de acest lucru, imi permit să fac cateva observații legate de documentul dumneavoastră. Este evident că pentru un mecanism care se vrea și predictibil trebuie o aplecare mai indelungată a partenerilor, pentru a avea un studiu mai amplu legat de acest lucru, deci conform discuțiilor precedente, eu am ințeles că nu hotăram astăzi decat salariul minim de la 1 ianuarie 2020 și că pentru mecanism legat de acest lucru există disponibilitatea tuturor actorilor sociali de găsi o imbunătățire şi intr-adevăr o susținere in forma respectivă. Legat de salariul de la 1 ianuarie 2020, avem cateva observații, pentru că cele trei variante pe care le propuneți... Ludovic Orban: Numai puțin vă opresc, vreau să văd și mecanisme, n-am avut timp să facem un studiu comparativ. Bogdan Hossu: Vă spun și mecanismul imediat. Ludovic Orban: Nu, de-aia n-am stabilit un mecanism și pur și simplu... Bogdan Hossu: Deci, cele trei mecanisme de fapt nici nu sunt trei legate de chestiunea respectivă, dar toate de fapt nu iau in considerare decat faptul că pentru 2020 1 ianuarie trebuie să fie 2230 lei. In principal formula se bazează pe chestiunea legată de multiplicarea dintre inflație și productivitate și avem... primul lucru: o observație tehnică. Inflația este calculată pentru luna octombrie și nu ințelegem, pentru că discutăm de inflația anuală care trebuie să fie ținută cont. Legată de acest lucru există previziunea Băncii Naționale, dumneavoastră luați o inflație de 3,4% pentru octombrie 2019, BNR-ul prevede de 3,8 pentru sfarșitul anului. Deci, tehnic vorbind, dintr-un foc există o diferență de 0,4 puncte procentuale care creează, dacă vreți... sunt destul de semnificative in calculul respectiv. Al doilea element este legat de productivitate. Dumneavoastră luați productivitatea pe persoană ocupată, in formula respectivă, și din punctul nostru de vedere ar trebui să fie discutată productivitatea orară a muncii salariale, pentru că discutăm in general de salariați. Productivitatea pe persoană ocupată inseamnă o chestiune generală mult mai amplă și afectează intr-o formă sau alta. In afară de faptul că productivitatea care o luați in formulă in calcul este pentru 2018 și noi vorbim de salariul minim pentru 2020, care ar trebui să fie determinat de parametri din 2019. Deci este destul de ușor de văzut la prognoză care este productivitatea legată de acest lucru, ca să putem totuși ca datele respective să fie mult mai clare. Asta este legată de problematica, hai să spunem, formulei pe care o propuneți și asupra căreia, cum v-am spus și data trecută, constatăm că, deși obiectivele măsurii pe care le susținem sunt măsuri foarte bune, in sensul in care spuneți: crearea unui mecanism obiectiv și predictibil de calcul al salariului minim brut, imbunătățirea participării pe piața muncii, diminuarea sărăciei și imbunătățirea nivelului de trai al salariaților cu venituri reduse și, nu in ultimul rand, sprijinirea angajaților din intreprinderile care au sub 21 de angajați și care nu beneficiază de un Contract Colectiv de Muncă. Trec peste chestiunea că sunt mult mai mulți angajați care nu beneficiază de contract. Dar formula dumneavoastră, pentru că nu este legată de Fondul de investiții sau stimularea Fondului de investiții, este... dacă vreți, o curbă și asta se poate calcula, o pe putem calcula și noi, dacă aveți nevoie... dă o curbură aplatizată. Deci ea are ca măsură efectivă că, intr-o anumită perioadă de timp, ingheață salariul minim pe economie in Romania, pentru că exact parametrul legat de diminuarea sărăciei și imbunătățirea nivelului de trai al salariaților cu venituri scăzute nu este luat in considerare. Și in acest sens, pentru perspectiva de viitor, dar nu vreau să intrăm in detalii acum, ar trebui ca formula numărul unu, pentru că pe formula doi și trei avem obiecții. Și cred că dacă discutăm veți avea și dumneavoastră obiecții, că nu este stimulatoare nici măcar pentru mediul economic. Ar trebui, pe formula unu, introdus un factor de corecție, in funcție de coșuri de trai decent. Și care, de fapt, este, intr-o formă sau alta, avizat de Parlamentul Romaniei - sperăm că va fi returnat și promulgat de președintele Romaniei, legat de acest lucru - pentru că obiecțiile domniei sale nu sunt paleative, probabil datorită campaniei electorale, le-aș lua ca atare și nu au nicio justificare legată de eficiența propriu-zisă. Ținand cont de acest lucru, deci, mă reintorc: mecanismul il discutăm, probabil că mai există și alți parametri care pot să fie introduși și care să imbunătățească mecanismul de stabilire al salariului minim, dar mă reintorc că astăzi ar trebui să avem un consens pe nivelul de salariu minim pentru 2020, de la 1 ianuarie. Legat tocmai de parametri... diferența de parametri de calcul, noi va propunem să ne reintoarcem la ceea ce este relativ acceptat de către partenerii sociali și e predictibil, pentru că a fost anunțat din septembrie ca de la 1 ianuarie 2020 salariul minim pe economie garantat in plată brut să fie de 2.260 de lei. /...;/ 2019-12-03 15:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_88889999.jpgDeclaraţiile premierului Ludovic Orban după prezentarea proiectului ”Ability HUB” și întâlnirea de lucru cu reprezentanții Consiliului Național al Dizabilității din RomâniaȘtiri din 03.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-ludovic-orban-dupa-prezentarea-proiectului-ability-hub-i-intalnirea-de-lucru-cu-reprezentantii-consiliului-national-al-dizabilitatii-din-romaniaGalerie foto *** [Check against delivery] Ludovic Orban: Evident, am discutat mai multe probleme. In primul rand, despre adapatarea invăţămantului la nevoile persoanelor cu dizabilităţi şi integrarea unui număr cat mai mare dintre copiii care au dizabilităţi in forme de invăţămant normal, despre numărul foarte redus de profesori care asistă, care au o specializare aparte - am inţeles că sunt 1385 doar, la nivel naţional - şi care nu permit accesul in număr mai mare al copiilor cu dizabilităţi in clasele normale. Sigur există şi o rezistenţă, asta e o mentalitate care trebuie schimbată. Copiii care nu din vina lor au o dizabilitate sunt copii normali, sunt copii care trebuie să fie trataţi ca nişte copii, cu probleme specifice, cu nevoi speciale, dar ei trebuie trataţi normal şi trebuie primiţi in clase şi in societate. Lucrul ăsta e valabil pentru toţi. De asemenea, Ordonanţa 60 - care a distrus unităţile protejate, pentru că a eliminat stimulentele fiscale acordate companiilor pentru contracte făcute intre companii şi unităţile protejate, adică entităţile care lucrau cu persoanele cu dizabilităţi - aici ştiți foarte bine poziția noastră, de anulare a acestei ordonanțe și de revenire la vechiul sistem de stimulare a incadrării persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Aici am văzut o organizație care face un lucru foarte frumos. Gandiţi-vă că 300 de persoane cu dizabilități au trecut prin asistența, consilierea acordată de această organizație neguvernamentală, care este finanțată doar din resurse private, și 300 de persoane și-au găsit un loc de muncă; 200 işi păstrează locul de muncă, de doi ani, s-au adaptat, se simt utili, au intrat intr-o viață cat mai aproape de viața normală. Reporter: /.../ o problemă privind inghețarea pensiilor la persoanele cu dizabilităţi. Ludovic Orban: Legea pensiilor, da. Aici, noi am ţinut legătura cu doamna Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității și am și atacat la Curtea Constituțională, evident, la nivelul Ministerului Muncii. Doamna ministru construiește o echipă care să evalueze toate lucrurile injuste, anormale care există in legislația in domeniul pensiilor și care sunt foarte multe. Vrem să pregătim in mod serios și in baza unei analize pe termen mediu și lung a sustenabilității sistemului de pensii, a tuturor formelor de /.../. Vrem să pregătim un proiect de lege serios, care să repare toate aceste inechități. Reporter: V-au semnalat că au nevoie de anumite materiale persoanele cu dizabilități. Se poate face ceva in acest sens? Ludovic Orban: Da. Ne spuneau că din, să spun, programele lor sociale de cadouri de Crăciun au fost foarte apreciate materialele de igienă personală, materialele sanitare. Evident, noi incercăm să schimbăm in bine atitudinea statului, a autorităților locale și a oamenilor față de persoanele cu dizabilități, să realizăm cu adevărat programe utile, programe care de fapt să ii ajute pe semenii noștri să ducă o viață cat mai aproape de normalitate, să trăiască in societate, să aibă un loc de muncă in care se poate să poată să işi folosească abilitățile, să iși dezvolte abilitățile necesare și adaptate la ceea ce pot să facă cu adevărat, astfel incat să trăiască o viaţă normală. Reporter: Ce soluţii intrevedeţi pe termen scurt? Ludovic Orban: In mod evident, cand vom pregăti o schimbare semnificativa, o vom anunţa public. Doamna ministru este aici, cu mine, la Autoritatea pentru Persoanele cu Dizabilități şi pentru protecţia drepturilor copilului am numit-o pe doamna Maria Mădălina Turza, care este aici, in echipă cu noi. Sigur, trebuie adoptată hotărarea de guvern de organizare, că suntem in paşii de aşezare a actualei guvernări, dar cat de curand vom veni cu lucruri bune. Vă mulţumesc! 2019-12-03 13:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_99999999.jpgMesajul adresat de premierul Ludovic Orban cu ocazia Zilei Internaționale a Persoanelor cu DizabilitățiȘtiri din 03.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-adresat-de-premierul-ludovic-orban-cu-ocazia-zilei-internationale-a-persoanelor-cu-dizabilitatiZiua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități este un bun prilej să reafirmăm răspicat mesajul Oameni egali - Drepturi egale, prin care, in urmă cu 27 de ani, comunitatea internațională a dat un puternic semnal de alarmă cu privire la conștientizarea problemelor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități. Prevenirea discriminării, respectarea drepturilor și demnității acestora sunt obiective in privința cărora Romania a făcut pași importanți, dar mai avem mult de lucru pentru a le asigura tuturor acces la o viața normală. Este nevoie de o integrare reală, de coerență, continuitate și o abordare unitară a măsurilor de sprijin acordate persoanelor cu dizabilități, pentru ca acestea să-și găsească locul potrivit in societate. Ca prim-ministru, voi susține măsurile menite să asigure persoanelor cu dizabilități acces neingrădit la educație, pentru a-și pune in valoare talentul și competențele, oportunități pe piața muncii, pentru a avea mulțumirea propriei contribuții la binele comunității, servicii publice de bună calitate, adaptate nevoilor lor, pentru a avea șanse egale cu cele ale tuturor cetățenilor. Este nevoie să ne concentrăm in continuare eforturile pentru ințelegerea profundă a nevoilor pe care le au semenii noștri cu nevoi speciale și să eliminăm barierele, care incă le stau in cale, in ceea ce privește implicarea și integrarea lor socială. Trebuie să ne coagulăm energiile pentru ca șansele persoanelor cu dizabilități să fie similare cu ale oricărui cetățean, să se bucure de egalitate, respect și dreptul de a-și stabili singuri prioritățile și modul in care și le pot pune in aplicare. Le transmit gandul meu bun tuturor persoanelor cu dizabilități! Ludovic Orban Prim-ministru al Romaniei 2019-12-03 09:54:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-03-09-56-02big_sigla_guvern.pngDeclarații susținute de premierul Ludovic Orban după ședința solemnă a Camerei Deputaţilor și Senatului, consacrată celebrării Zilei Naționale a RomânieiȘtiri din 02.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-ludovic-orban-dupa-edinta-solemna-a-camerei-deputatilor-i-senatului-consacrata-celebrarii-zilei-nationale-a-romanieiGalerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: Noi am cerut mandat din partea Biroului Politic Naţional al Partidului Național Liberal pentru susţinerea deciziei de angajare a răspunderii Guvernului, ca procedură, in faţa Parlamentului pe două tematici, adică două pachete distincte: pachetul economic, cu abrogarea Ordonanţei 114, pe de o parte, şi pachetul juridic, care cuprinde prorogarea termenului de intrare in vigoare pentru cele trei articole din legile justiţiei, pensionarea anticipată a magistraților, creșterea vechimii de la doi la patru ani pentru intrarea in magistratură şi trecerea de la completele de doi la completele de trei, completurile de trei, de asemenea, pentru abrogarea recursului compensatoriu. Reporter: Bun. Şi astea se vor face o singură dată sau de două ori? Reporter: Adică, veniți in Parlament o dată sau de două ori? Ludovic Orban: Putem să o facem o dată sau de două ori. Reporter: /...;/ Cum veți face? Ludovic Orban: Simplu, aşa cum spune Constituţia. Atunci cand guvernul işi angajează răspunderea, inaintează parlamentului proiectul de lege sau, cum a decis Curtea Constituţională, modificări la mai multe proiecte de lege, pentru că nu este interzis. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Prin intermediul angajării răspunderii pentru un proiect de lege, prin decizia Curţii Constituţionale şi prin practica care a fost de-a lungul celor 30 de ani, dar decizia Curţii Constituţionale este importantă, putem modifica mai multe acte normative. Este posibil să fie unul sau două, cel mai probabil două. Reporter: Cand ar putea fi? Că vicepremierul spunea că... Ludovic Orban: In mod evident, trebuie să discutăm şi cu partenerii noştri legat de acest subiect şi, in funcţie de discuţiile cu partenerii noştri, vom stabili exact datele. Cat mai repede. Reporter: Deci, nu este săptămana asta? Reporter: Asumarea răspunderii pe pachetul de justiţie prima dată şi apoi cu cel economic? Ludovic Orban: Voi avea discuţii la şedinţa de guvern care va avea loc spre sfarşitul săptămanii acesteia şi vom lua decizia. Reporter: Recursul compensatoriu ar putea fi abrogat miercuri prin adoptarea proiectului de lege existent in Parlament. In aceste condiţii... Ludovic Orban: Este tot proiectul nostru de lege, pe care evident că noi il susţinem. Aşteptăm votul Parlamentului, dacă este aprobat de Camera Deputaţilor inseamnă că nu mai are rost să ne angajăm răspunderea pe el. In cazul in care nu este adoptat, evident, abrogarea recursului compensatoriu va intra in proiectul de lege pe care ne angajăm răspunderea, pe justiţie. Reporter: Opoziţia ar putea să vină cu o moţiune de cenzură. Vă este teamă de acest lucru? Ludovic Orban: Nu. Sunt teme importante, care trebuie rezolvate. Vă mai spun incă o dată, in cazul modificărilor, prorogării termenului sau abrogării, că discutăm şi de posibilitatea abrogării, dacă intră in vigoare pensionarea anticipată a magistraţilor există riscul să dispară din sistem aproape 2.700 de magistraţi. Vă daţi seama că va fi paralizată activitatea parchetelor şi a instanţelor. In acest mod, accesul la justiţie al cetăţeanului va fi restricţionat dramatic, oamenii nu vor putea să işi găsească dreptatea in instanţe, pentru că instanţele vor fi supraaglomerate. Gandiţi-vă că ele trebuie coroborate cu creşterea la patru ani a vechimii pentru intrarea in magistratură, care creează o intarziere a posibilelor intrări in magistratură, deci, nu putem accepta. Este fundamental ca aceste modificări să treacă cu orice risc, dacă nu le convine celor de la PSD şi vor să depună moţiune de cenzură, să depună. Reporter: Pot fi atacate la Curtea Constituţională, că există şi această posibilitate, şi să fie tergiversată procedura? Ludovic Orban: In cazul in care, din dorinţa evidentă de a tergiversa adoptarea, vom face ceea ce avem la dispoziţie ca şi instrument constituţional, şi anume, vom veni cu ordonanţă de urgenţă. Reporter: Ce se intamplă cu Secţia /...;/? Ludovic Orban: Dacă nu se modifică articolele din legile justiţiei despre care v-am vorbit, justiţia va fi paralizată, şi noi nu putem accepta. Reporter: Nu aţi spus dumneavoastră in negocierile cu celelalte partide parlamentare pentru susţinerea Guvernului Orban că nu veţi da ordonanţe de urgenţă pe justiţie? Ludovic Orban: Suntem intr-o situaţie in care...; cred că va inţelege toată lumea şi nu vom fi nevoiţi să dăm ordonanţe de urgenţă, dar suntem obligaţi să apelăm la această procedură care să permită adoptarea rapidă a acestor modificări. Reporter: Şi luaţi in calcul o ordonanţă de urgenţă doar pe modificările din justiţie sau şi pe cele in plan economic? Ludovic Orban: Astăzi am fost foarte clar. Am primit mandat din partea colegilor mei din Biroul Politic să ne angajăm răspunderea, o dată, pe temele de justiţie pe care vi le-am prezentat şi, in a doua parte, v-am spus despre temele economice, şi anume, abrogarea celor mai multe prevederi din sinistra Ordonanţă 114. Cu siguranţă ne vom angaja răspunderea. Reporter: Nu ar fi neconstituţională o astfel de ordonanţă de urgenţă in justiţie, avand in vedere că există deja proiecte de lege in parlament pe fix aceleaşi domenii? Ludovic Orban: N-am vorbit despre ordonanţă de urgenţă. Reporter: Aţi vorbit, ca alternativă in cazul in care... Ludovic Orban: In primul caz... Reporter: Ce se intamplă cu Secţia specială? Ludovic Orban: Cu Secţia specială aşteptăm finalizarea consultărilor, aşteptăm alegerile de la CSM şi vom demara o discuţie cu toţi partenerii. Cu siguranţă vom pune in practică recomandările din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare atunci cand suntem pregătiţi şi cand va exista susţinerea politică necesară. Reporter: Şi cand estimaţi că veţi fi pregătiţi, pentru că vor trece cateva luni pană vor fi toate răspunsurile date la timp, pană se vor face noile alegeri in CSM? Ludovic Orban: Atunci cand vom putea să producem aceste schimbări benefice, pe care de altfel le avem şi in programul de guvernare. Reporter: Domnule Orban, fostul ministru al justiției Tudorel Toader a adresat astăzi o scrisoare deschisă Comisiei de la Veneția, in incercarea de a preintampina o eventuală revocare a sa. Are motive să se teamă? Aţi făcut demersuri? Ce demersuri veţi face? Ludovic Orban: Recunosc că ne-am gandit, dar pană acum n-am făcut niciun demers. Ar putea să renunțe la epistole, ar putea să se ducă să comunice cu colegii lui, in care el, ca membru in guvern, preț pentru toate malversaţiunile și pozițiile antieuropene din justiție ale domniei sale, colegii săi pesediști din guvern l-au desemnat incă o tură in cadrul Comisiei de la Veneția. Incă n-am făcut niciun demers oficial. Se plange degeaba deocamdată. Reporter: Veţi face? V-a cerut și societatea civilă, din cate știu... Ludovic Orban: V-am spus că ne-am gandit la această decizie. Pe de altă parte, trebuie să analizăm foarte bine regulile, cutumele care stau la baza funcționării Comisiei de la Veneția și, in funcție de asta, să luăm cea mai potrivită decizie. Reporter: In ce stadiu sunteţi cu pregatirea bugetului pe anul viitor? O să veniţi in luna decembrie cu el in parlament sau la anul? Ludovic Orban: V-am spus că obiectivul nostru este să fie adoptate legea bugetului de stat și legea bugetului asigurărilor sociale de stat pană la sfarșitul anului. Reporter: Domnule prim-ministru, spunea Florin Cițu că, in opinia domniei sale, CEC ar trebui să fi listată la Bursă. Dumneavoastră ce viziune aveți legat de această bancă de stat și dacă aveți in vedere și alte companii de stat? Ludovic Orban: Aceeași viziune. După opinia mea, companiile trebuie listate la Bursă, pentru că in momentul in care listezi la Bursă compania ai foarte multe avantaje. In primul rand, evaluarea companiei se face de către piaţă. In al doilea rand, odată ce-ţi intră acționari minoritari, chiar și minoritar fiind in componența, in structura acționariatului, ai obligații de a respecta drepturile acționarilor minoritari. De asemenea, listarea la Bursă presupune creșterea transparenței in cadrul companiei respective. Mai mult decat atat, există și posibilitatea de a obține finanțări prin intermediul listării la Bursă a companiei de stat. Ca atare, eu sunt clar adeptul listării la Bursă a tuturor companiilor de stat. Că este vorba de Hidroelectrica, de CEC Bank sau de Aeroporturi sau de alte companii, pentru mine punctul de vedere este același. Important este ca... Reporter: Bun, şi aţi făcut demersuri in sensul ăsta? Urmează să le faceţi? Ludovic Orban: Avem o lună de guvernare, doamnă. De 30 de ani sau, mă rog, de cand trebuiau listate pe Bursă, după 2007, după integrarea in Uniunea Europeană, nu s-a făcut aproape nimic. Evident că trebuie bine pregătite pentru a fi listate pe Bursă. Reporter: La Senat a fost depusă, in urmă cu puţin timp, o moţiune simplă impotriva ministrului de finanţe. Nu poate atrage demiterea ministrului de finanţe, dar ce veţi avea de gand dacă reuşeşte PSD-ul să strangă voturile? Ludovic Orban: Eu il felicit pe ministrul finanţelor că a reuşit, intr-o viteză foarte mare, să iniţieze o rectificare bugetară care ne permite să plătim pensiile, să plătim alocaţiile pentru copii, să plătim firmelor toate concediile medicale şi celelalte concedii maternale care n-au fost decontate de aproape un an de zile, că ne permite să rambursăm TVA-ul in termenul legal, că ne permite să plătim lucrările efectuate de companii in cadrul PNDL. Sunt jenanţi cei din PSD să depună moţiune impotriva ministrului finanţelor după dezastrul bugetar şi financiar pe care l-au creat, dar ne bucurăm că avem această ocazie de a prezenta o dată in plus nenorocirea lăsată de aceşti guvernanţi iresponsabili, care au minţit cu neruşinare, care au schimbat legea ca să nu-şi asume răspunderea pentru veridicitatea datelor in alcătuirea bugetului de stat; ne bucurăm şi vom prezenta toate aceste informaţii şi toate aceste date despre comportamentul ticălos şi iresponsabil al celor care astăzi vor să facă o moţiune simplă impotriva ministrului finanţelor. Reporter: Spuneaţi, domnul premier, la un moment dat, că luaţi in calcul să depuneţi chiar şi o plangere penală pe numele lui Eugen Teodorovici sau şi pe numele Vioricăi Dăncilă. In ce stadiu este această plangere? O mai depuneţi? Ludovic Orban: Am spus eu ceva de Dăncilă, de plangere penală? Am depus o plangere, aia a fost. A fost acum luni de zile. Reporter: Mă refer acum la afirmaţiile pe care le-a făcut Florin Ciţu cu privire la modul in care Eugen Teodorovici... Ludovic Orban: V-aţi referit la afirmaţiile! A fost, cum să spun, o expresie plastică pentru a arăta că una au spus ei opiniei publice şi una au scris in Legea bugetului de stat şi alta scria legea despre ce trebuie să facă guvernul şi alta au făcut ei pe ascuns. Au ţinut... Reporter: Deci, nu se va depune. Ludovic Orban: Asta nu mă intrebaţi pe mine. Dacă o să existe elementele constitutive ale unei infracţiuni care va fi descoperită de ministrul finanţelor in cursul activităţii sale, o va face. Reporter: Cand va fi gata acest pachet de măsuri de reducere a cheltuielilor, astfel incat bugetul să se incadreze in 3,5%? Ludovic Orban: Am inceput procesul de elaborare al Legii bugetului de stat pe 2020. Cand vom avea ceva de comunicat pe această temă vom comunica. Reporter: Luaţi in calcul să introduceţi vreo taxă? Ludovic Orban: V-am spus, cand vom avea ce comunica pe această temă vom comunica. Reporter: Luaţi in calcul să introduceţi vreo taxă? Ludovic Orban: Uitaţi-vă in programul de guvernare şi veţi afla răspunsul din programul de guvernare. Nu. Reporter: Despre varianta alegerilor anticipate, pentru că preşedintele Klaus Iohannis a spus deja de cel puţin trei ori că susţine această variantă, veţi deschide negocieri cu celelalte partide sau...? Ludovic Orban: Doamnă, este a nu şiu cata oară cand imi puneţi intrebări. Am dat răspunsul la această intrebare. PNL susţine ideea alegerilor anticipate. Problema este dacă există in mod realist posibilitatea de a se ajunge la alegeri anticipate. Reporter: Intrebarea a fost dacă veţi deschide discuţiile... Ludovic Orban: Din punctul nostru de vedere. Şi aici am comunicat in repetate randuri, normal că discutăm permanent cu partidele parlamentare. Ca să poţi să demarezi procedura de anticipate, trebuie să ai un număr de formaţiuni politice care să deţină un număr de parlamentari, de deputaţi şi de senatori, 50% minim, care să-ţi confere garanţia că vor fi respinse succesiv două propuneri de guvern. Altfel, dacă nu se ajunge la un astfel de acord cu posibili parteneri care să ofere garanţia că, odată demarată procedura, putem ajunge la anticipate, atunci nu ne aruncăm in aventuri numai ca să ajungem in situaţia in care să ne trezim la a doua investire că votează parlamentarii orice formulă de guvern, indiferent de program, numai ca să-şi menţină o majoritate parlamentară, mandatul pană la final. Deci, cand va exista voinţa politică reală şi convingătoare pentru anticipate, PNL este primul, de altfel, uitaţi-vă, in sondajele de opinie şi veţi vedea că, din punct de vedere politic, partidul care ar avea cel mai mult de caştigat din alegeri anticipate este PNL. Reporter: In acelaşi context, in legătură cu alegerile locale, aveţi in vedere modificarea alegerilor in două tururi? Ludovic Orban: PNL susţine clar alegerea primarilor in două tururi. PNL susţine alegerea preşedintelui de consiliul judeţean de către consilierii judeţeni. PNL are proiect de lege de creştere a reprezentării diasporei, in conformitate cu numărul de cetăţeni romani cu domiciliul in străinătate inregistraţi, adică creşterea de la 6 parlamentari la 15 parlamentari. Toate proiectele noastre, care sunt depuse in parlament, sunt foarte bine cunoscute şi in mod evident incercăm să convingem orice partener să susţină aceste proiecte astfel incat ele să fie adoptate. Reporter: Dar ele trebuiesc adoptate cu şase luni inainte de aceste alegeri. Ludovic Orban: Vom vedea. E posibil să fie adoptate. Reporter: Există suficientă voinţă politică in momentul de faţă pentru a impune schimbarea preşedinţilor celor două camere, aşa cum a cerut preşedintele Klaus Iohannis astăzi, in BPN, la partid? Ludovic Orban: In ceea ce privește Senatul, așteptăm decizia Curții Constituționale. In ceea ce privește președintele Camerei, voință politică din partea PNL există, și ea a fost manifestată. Reporter: /.../ poate schimba preşedintele Camerei. Ludovic Orban: Sigur că aici intrăm intr-o dezbatere constituțională. Ştiți foarte bine că noi am inițiat procedura de demitere a fostului președinte al Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, invocand incălcări ale Constituției și incălcări grave ale regulamentului - pentru că există și această posibilitate, care nu prevede obligativitatea inițierii procedurii de demitere strict de către grupul care l-a propus, adică PSD. Reporter: Dar e doar un demers iniţial. Ca să-l puneţi in...funcție, aveți nevoie de voturi...; Ludovic Orban: In privința... Evident că lucrul acesta trebuie negociat cu toți partenerii care nu sunt PSD, și cu siguranță vom negocia acest lucru. Eu m-aş simți de zece ori mai confortabil cu un președinte al Camerei Deputaților și cu un președinte al Senatului din partea PNL sau al unui partid din coaliția care susține guvernul. Reporter: Raluca Turcan şi Alina Gorghiu ar fi variante pe care le aveţi in vedere? Ludovic Orban: Cu siguranţă. Ştiţi foarte bine că am discutat lucrul ăsta. Problema e că nu se pot pune in practică imediat. Reporter: Şi numele care au apărut in presă? Ludovic Orban: Deocamdată, obiectivul nostru este să obținem, pe de o parte, la Senat, așteptăm decizia Curții Constituționale, iar la Camera Deputaților să generăm un acord politic care să poată să dea o majoritate. Reporter: Avand in vedere mesajul președintelui Klaus Iohannis de astăzi, mai discutați cu Alianţa USR-PLUS despre un candidat comun la alegerile locale? Ludovic Orban: Deci, noi discutăm cu partenerii noștri teme de guvernare, temele importante pentru viața de zi cu zi a romanilor, care să ducă la soluții benefice pentru romani. Sigur că am discutat și de alegerile locale. Deocamdată, in privința alegerilor locale, singur lucru pe care l-am convenit, am spus că punctual, acolo unde există o disponibilitate de cooperare, noi să acceptăm această disponibilitate de cooperare. Reporter: De ce credeţi că social-democrații au fost astăzi de acord să pună pe ordinea de zi de maine, la comisii, și mai apoi la plen, eliminarea pensiilor speciale? Ludovic Orban: Nu numai... A fost foarte interesant că au fost introduse proiectele PNL, cum este proiectul eliminării supraaccizei la combustibil, deci proiect PNL, de asemenea, proiectul de desființare a pensiilor speciale altele decat ale cadrelor militare, și au băgat și proiectul de lege, inițiat tot de PNL, privind abrogarea recursului compensatoriu. Reporter: Cum vă explicaţi acest lucru? Ludovic Orban: Mi-e greu să ințeleg. N-am avut nicio discuție cu ei. O vorbă străveche știți cum spune, după Troia: că să n-ai incredere nici cand iți fac daruri. Același lucruri il spun și eu: nu am incredere in PSD nici măcar cand pare că face daruri, adică să pună pe ordinea de zi proiecte de lege ale PNL. Așteptăm să vedem cum votează! Reporter: Mulţumim. Ludovic Orban: Oricum, dacă nu trece legea PNL privind recursul compensatoriu, aici e posibil să fie şi o reacţie la presiunea pe care am pus-o prin anunţul de angajare a răspunderii, dacă nu trece va fi cuprins in proiectul de lege pentru care ne angajăm răspunderea. Reporter: Mulţumim! Ludovic Orban: Bună seara! 2019-12-02 18:09:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1dec2019-9755.jpgDiscursul susținut de premierul Ludovic Orban în cadrul ședinței solemne a Camerei Deputaţilor și Senatului, consacrată celebrării Zilei Naționale a RomânieiȘtiri din 02.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/discursul-sustinut-de-premierul-ludovic-orban-in-cadrul-edintei-solemne-a-camerei-deputatilor-i-senatului-consacrata-celebrarii-zilei-nationale-a-romanieiGalerie foto [Check against delivery] Domnule Președinte al Romaniei, Domnilor Președinți ai Senatului și Camerei Deputaților, Domnule Președinte Emil Constantinescu, Preafericirea voastră, Inalt Prea Sfinția voastră, Onorați reprezentanți ai cultelor, Majestatea Voastră Custode al Coroanei, Stimați membri ai Parlamentului Romaniei, Excelența voastră domnule decan al corpului diplomatic, Excelențele voastre doamnelor și domnilor ambasadori și membri ai corpului diplomatic, Domnule Președinte al Curții Constituționale, Domnule preşedinte al Curţii de Conturi, Doamnă Avocat al poporului, Domnule preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, Distinși invitați, Este o reală onoare pentru mine ca reprezentant al Guvernului Romaniei, investit de curand, in data de 4 noiembrie, să vorbesc in fața dumneavoastră și a concetățenilor noștri despre importanța istorică, dar și actuală a zilei de 1 Decembrie, Ziua Națională a Romaniei. Aceasta zi este, fără indoială, pentru orice roman, ziua in care ne dorim să uităm vacarmul obișnuit al vieții cotidiene - mai ales al vieții politice - și să dedicăm un gand de recunoștință și pietate celor care in urmă cu 101 ani au trecut peste orice diferență politică sau personală și au ales Unitatea ca destin al Romaniei. Aceasta este ziua in care sărbătorim curajul celor care au luptat și s-au sacrificat in Marele Război pentru reintregirea Romaniei, dar și in anii dificili care au urmat, pentru a apăra această unire. Sărbătorim, de asemenea, curajul cetățenesc al celor care intruniți in organizații și adunări politice au afirmat fără ezitare voința de a face un stat romanesc unic, unitar și democratic. 1 Decembrie, ziua Proclamației de la Alba Iulia, este un simbol al tuturor acestor eforturi, al luptei care s-a dat și inainte și după aceea, in Vechiul Regat și in toate provinciile romanești, pentru un ideal care se născuse de mult in mințile patrioților romani, ca un drept și ca singura cale posibilă pentru afirmarea națiunii noastre moderne. Ca oameni politici trebuie să vedem in Ziua Națională și alte sensuri, care ne aduc din trecut lecții prețioase pentru prezent și viitor. Unirea proclamată de națiune in 1918 a avut nevoie in anii următori de un alt fel de luptă, politică și diplomatică, pentru a obține recunoașterea internațională și pentru a face voința romanilor respectată prin tratatele de pace. Această luptă a fost dusă, cu sprijinul instituției regale, de către oameni politici ale căror nume trebuie să ni le amintim mereu cu reverență: Ionel Brătianu, Take Ionescu, Alexandru Vaida-Voevod, Iuliu Maniu, Nicolae Iorga și atația alții care, departe de a fi perfecți, au arătat calități remarcabile și care au reușit să obțină acest deziderat fundamental pentru Romania. Au fost responsabili și devotați intereselor Romaniei, au luat deciziile necesare, uneori sacrificandu-și propriile ambiții politice pentru a duce la bun sfarșit marea misiune pe care voința populară le-o incredințase. Este și aceasta o mare lecție despre unitate, privită din altă perspectivă: unitatea dintre popor, dintre cetățeni și elitele sale, unirea de voințe și acțiune care a dus la victorie și la recunoașterea ei in lume. Trebuie să ne intrebăm cu onestitate dacă avem noi oare astăzi această formă de unitate și ce răspundere au oamenii politici chemați să pună pe primul loc, inaintea oricăror alte obiective, binele public, interesul comun al societății pe care o reprezintă. Romania de astăzi, la fel ca Romania de atunci, exprimă, cu toată claritatea, o voință de progres, de democrație, de libertate și un atașament fără echivoc față de valorile și destinul euro-atlantic al Romaniei. In urmă cu numai cateva zile am aniversat 100 de ani de la intrunirea, in noiembrie 1919, a primului parlament al Romaniei Mari, aniversare care imbogățește in acest an semnificația zilei de 1 decembrie. Acel parlament, din care competiția politică nu a lipsit, a fost in același timp o intruchipare a unei noi Romanii care iși dorea nu doar să fie unită, ci și să fie modernă, democratică, iar instituțiile să reprezinte interesul cetățenilor. Deși nu a funcționat decat timp de cateva luni, semnificația sa este foarte mare, atat ca prim parlament al Romaniei unite, cat și ca cel dintai parlament ales prin votul universal, piatră de temelie a reformelor democratice care au urmat, inclusiv adoptarea noii Constituții din 1923. Astfel, Romania a intrat intr-o nouă etapă a modernizării sale, care a dat mai multe șanse dezvoltării economice și socio-culturale, a extins drepturile cetățenești, a configurat pentru prima dată raporturile dintre stat și minoritățile naționale, a permis intrarea de pe noi poziții in organizațiile și alianțele internaționale. Suntem acum intr-un moment in care societatea romanească ne-a dat semnalul clar că dorește o nouă acțiune de modernizare, prin care instituțiile statului să ajungă să servească mai bine cetățenii, in acord cu epoca istorică in care ne aflăm. Este datoria parlamentarilor de astăzi, a guvernului, a liderilor politici in general, să respecte aceste așteptări și să lucreze pentru adoptarea deciziilor necesare, inclusiv prin re-examinarea sistemului constituțional și legislativ, astfel incat democrația să fie intărită. La fel ca in 1918 și apoi in 1919-1920, unitatea de voință și acțiune dintre societate și elitele politice s-a arătat a fi cheia progresului țării. Iar Romania are nevoie de progres, o știm cu toții, o știe intreaga societate, numai decizia politică și administrativă intarzie să recunoască pană acum aceste așteptări. Fie că este vorba despre infrastructură, fie că este vorba despre transparență in administrarea fondurilor publice, fie că este vorba despre libertatea economică, de predictibilitatea fiscală, de investițiile in educație, sănătate, cultură, de apărarea independenței justiției, clasa politică este obligată să acționeze in conformitate cu voința clare exprimată de societate. Așa cum ne-am angajat in fața dumneavoastră, prin programul nostru, Guvernul in numele căruia vă vorbesc astăzi, va lucra - in timpul limitat pe care il avem la dispoziție - pentru a da un impuls hotărat Romaniei in direcția acestui progres și va coopera cu toate forțele politice și sociale care sunt in mod onest devotate interesului public. Unitatea și curajul pe care 1 Decembrie ni le aduce in memorie in fiecare an au avut in istoria excepțională a anilor 1917-1919 și o altă semnificație, care la randul său iși găsește ecou in prezentul Romaniei: solidaritatea dintre romanii din țară și cei din diaspora. In Statele Unite, in Franța și in celelalte țări europene, cu un secol in urmă romanii se organizau in comitete de acțiune, se ofereau ca voluntari in armatele Antantei, publicau, căutau sprijinul marilor puteri pentru cauza națională. Astăzi diaspora romanească este foarte puternică, mult mai prezentă in lume, iar dorința sa de a participa la construirea viitorului țării este la fel de mare. Nu putem ignora voința și contribuția acestor concetățeni ai noștri, deoarece toți suntem parte ai aceleiași națiuni. Faptul că a cincea parte din cei care iși exercită dreptul de vot trăiește astăzi in afara țării nu trebuie să devină o tragedie a Romaniei și nu va deveni, cu o singură condiție: dacă vom ști să ținem legătura cu ei, să ținem cont de ceea ce așteaptă de la noi, dacă vom ști să-i aducem inapoi pe cei care iși doresc și să-i ținem aproape pe cei care preferă să iși construiască viitorul in altă parte, dar vor și le pasă de destinul țării din care provin. Este important inainte de toate să ințelegem cauza acestei emigrații fără precedent: nu este vorba aici numai despre venituri, este vorba și despre respectul instituțiilor și statului față de cetățean, pe care de multe ori romanii nu l-au simțit in ultimii 30 de ani, este vorba de oportunitățile din educație, pe care le-a oferit sistemul de educație din Romania, este vorba despre calitatea serviciilor de sănătate, despre oportunitățile de carieră, in economie și in alte domenii de activitate in societate. Implicarea diasporei in viața politică romanească este semnul clar al dorinței de a contribui la progresul țării, iar această dorință ne obligă să-i răspundem cum se cuvine. Romanii din afara țării sunt o resursă prețioasă, oriunde s-ar afla, o parte a societății noastre față de care statul roman trebuie să fie responsabil, tot așa cum trebuie să fie responsabil față de toți romanii care trăiesc in țară. Un stat responsabil in relația cu cetățenii este fundamentul noii unități de care avem nevoie, o unitate care să corespundă stării și aspirațiilor de astăzi ale societății romanești. Decembrie, prima lună a iernii s-a arătat a fi o lună fierbinte in istoria noastră. Așa a fost acum 101 ani, acum 100 de ani și - cum am putea uita! - așa a fost și acum 30 de ani, cand societatea romanească și-a demonstrat din nou curajul, solidaritatea, pentru a se elibera de un regim criminal, care ne separase de trecutul și tradițiile noastre, de idealul democrației și de civilizația europeană căreia ii aparținem de fapt. Dacă printr-o acțiune populară, culminand cu Marea Adunare de la Alba Iulia, decembrie 1918 a marcat inceputul Romaniei Mari, tot printr-o ridicare populară decembrie 1989 s-a adus la o re-fondare a statului roman, pe care voința cetățenilor l-a dorit democratic și european. Incă nu am implinit toate speranțele acelui Decembrie, din urmă cu 30 de ani. Suntem parte a Uniunii Europene, suntem parte a celei mai importante alianțe militare a statelor democratice, democrația a făcut progrese semnificative, dar economia și societatea incă nu au progresat atat cat ne-am fi dorit. In acești 30 de ani o generație nouă s-a născut, care s-a maturizat, o generație care ne pune in fața unor așteptări și exigențe cărora trebuie să le dăm răspunsul potrivit, altfel riscăm să o pierdem. Aceasta generație este născută in libertate și democrație, este o generație europeană, mai liberă și mai mobilă decat toate cele pe care le-am avut in ultimul secol. Tensiunile intre generații sunt o realitate, nu doar a Romaniei, și a Europei contemporane, dar in cazul nostru problema este agravată de fenomenul emigrației și mai ales de lipsa de incredere a tinerilor in capacitatea instituțiilor și a liderilor politici de a duce Romania acolo unde se așteaptă fiecare dintre ei. Modernizarea statului, intărirea increderii in gestiunea treburilor publice reprezintă calea pe care o avem de urmat pentru ca țara pe care am moștenit-o de la cei care au făcut Marea Unire să reziste in fața noilor provocări. Un cadru legislativ și instituțional, politici publice care să garanteze respectarea drepturilor indivizilor, care să incurajeze investițiile și dezvoltarea, care să-i stimuleze și să-i susțină pe cei creativi, talentați, harnici și care, in același timp, să ofere celor aflați in situații vulnerabile susținerea de care au nevoie pot conduce nu numai la renașterea increderii in viitorul pe care fiecare cetățean il poate avea in Romania, ci și la intărirea poziției țării noastre in Europa și in lume. Nu putem accepta nici un fel de regres in angajamentul nostru european, iar in alegerile europene și prezidențiale din acest an societatea romanească a arătat o exemplară capacitate de mobilizare pentru a-și apăra apartenența la Uniunea Europeană. Cu o sută de ani in urmă, in august 1919, Ionel Brătianu, insoțit de Ion Inculeț, i-a intalnit la Sibiu pe liderii romanilor transilvăneni, printre care Iuliu Maniu, și le-a vorbit despre responsabilitățile comune pe care le au in construcția noii țări, dar și despre justificata mandrie pe care trebuie să o simtă față de realizările deja implinite: Spunea Ionel Brătianu: - Modestia este bună, dar un popor trebuie să aibă conştiinţa limpede despre aceea ce reprezintă pentru ca să aibă conştiinţa limpede despre aceea ce trebuie să reprezinte. Aceleași cuvinte le putem spune și noi celor care iși arată scepticismul in privința Romaniei. Nu trebuie să uităm că această societate a dat după 1989, așa cum inaintașii o făcuseră cu un secol in urmă, in mod repetat dovezi de curaj, de maturitate și de fiecare dată cand ne-am aflat in situații dificile s-a mobilizat pentru a readuce Romania pe drumul cel bun. După 2007, devenită oficial membră a Uniunii Europene, Romania nu s-a indepărtat de acest angajament, iar cand unele forțe politice au incercat să il slăbească, societatea l-a apărat și in stradă și la vot. Să nu uităm, de asemenea, să fim mandri și de faptul că electoratul romanesc nu a făcut loc extremismelor politice, xenofobiei și intoleranței care au progresat in alte țări. Este o realitate care ne dă dreptul deplin să afirmăm că prezența Romaniei in Europa ne face mai puternici, dar face mai puternică și Europa. Această realitate avema datoria să o apărăm, pentru că in jurul ei se coagulează unitatea Romaniei de astăzi: intre societate și elitele sale, intre cei din țară și cei din diaspora, intre generațiile prezente și cele viitoare, intre romani și ceilalți europeni. La mulți ani, Romania! La mulți ani, dragi romani din țară și din afara granițelor! 2019-12-02 15:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_2dec2019-9446.jpgDelegație din zona Bucovinei la Palatul Victoria, de Ziua Națională a RomânieiȘtiri din 01.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/delegatie-din-zona-bucovinei-la-palatul-victoria-de-ziua-nationala-a-romanieiGalerie foto COMUNICAT DE PRESĂ Secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase, și ministrul muncii și protecției sociale, Violeta Alexandru, au primit duminică, 1 decembrie 2019, la Palatul Victoria, o delegaţie din zona Bucovinei, din care au făcut parte mai mulţi primari și oameni de cultură. Intrevederea a fost prilejuită de manifestările organizate de Guvernul Romaniei cu ocazia Zilei Naționale a Romaniei și a fost urmată de un scurt concert de colinde, susţinut in curtea Palatului Victoria de reprezentanţi ai Şcolii Populare de Artă din Cernăuţi și ai ansamblurilor populare din Moldoviţa, Vama, Pătrăuţii de Jos - Ucraina, Storojineţ - Ucraina, Ostriţa - Ucraina şi de ansamblul din comuna Pojorita din Bucovina romanească. Cu acest prilej, secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase, a transmis salutul prim-ministrului Ludovic Orban și a menționat că Guvernul Romaniei apreciază modul in care bucovinenii au păstrat vii spiritul și identitatea romanească. - Sărbătorim astăzi Ziua Naţională a Romaniei cu increderea că ţara noastră a intrat intr-o etapă a normalităţii, in care fiecare roman poate să fie mandru de patria sa şi poate să aibă certitudinea că lucrurile pot fi schimbate in bine. Ziua Marii Uniri de la 1918 a inseamnat pentru romani emoţia reintregirii naţionale. Acum, după 101 ani, această emoţie este cu atat mai profundă cu cat este un bun prilej să ne gandim atat la romanii din diaspora, care işi doresc să se intoarcă acasă, cat şi la romanii care de-a lungul epocilor s-au luptat pentru păstrarea unităţii şi identităţii naționale. Pe 28 noiembrie, am sărbătorit 101 ani de cand Bucovina a redevenit parte integrantă a teritoriului romanesc. După aproape un secol și jumătate de ocupație străină, Bucovina redevenea, la 28 noiembrie 1918, parte integrantă a Romaniei Mari. In această perioadă, identitatea romanească a dăinuit pe intregul ţinut bucovinean. Astăzi, prin manifestările organizate de Guvernul Romaniei, cu prilejul Zilei Naţionale, vrem să arătăm respectul şi recunoştinţa pentru sacrificiile pe care le faceți, pe care le-au făcut și inaintaşii noștri pentru menţinerea unităţii ţării. Ziua Naţională a Romaniei şi Ziua Bucovinei ne amintesc in fiecare an că avem datoria să contribuim in mod concret la dezvoltarea națiunii romane. Avem datoria morală faţă de toţi romanii să construim o Romanie prosperă, unită, o Romanie normală, o Romanie europeană. Bine ați venit acasă!, a afirmat secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase. 2019-12-01 18:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1dec2019-0828.jpgDeclarații susținute de premierul Ludovic Orban după participarea la manifestările organizate la Alba Iulia cu prilejul Zilei Naționale a RomânieiȘtiri din 01.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-ludovic-orban-dupa-participarea-la-manifestarile-organizate-la-alba-iulia-cu-prilejul-zilei-nationale-a-romaniei [Check against delivery] Ludovic Orban: 1 Decembrie este simbolul unității romanilor, simbolul unor realizări spectaculoase și ar trebui să reprezinte imboldul gandirii, simțirii și acțiunii fiecărui roman acum și pe viitor. Romania poate avea un destin măreț. Romania are șanse să obțină respectul, aprecierea partenerilor noștri și fiecare roman are șansa să reușească in viață in țara lui. Reporter: Domnule prim-ministru, este Ziua Unirii. Cand se vor uni cele trei provincii prin autostrăzi? Ludovic Orban: Este unul din obiectivele noastre prioritare. Autostrada de pe Coridorul IV Pan-european, cele cinci tronsoane de la Piteşti la Sibiu sunt prioritate zero. De asemenea, Autostrada Unirii, cum ii spunem noi, Autostrada Tirgu Mureş - Iaşi - Ungheni, şi nu numai Tirgu Mureş - Iaşi - Ungheni, ci şi legătura cu graniţa de vest reprezintă o prioritate. Tot o prioritate zero este și realizarea tronsonului de autostradă Comarnic - Braşov. 2019-12-01 16:33:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-01-05-17-19big_02_resize.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la ceremonia militară – defilarea trupelor și tehnicii militareȘtiri din 01.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-ceremonia-militara-defilarea-trupelor-i-tehnicii-militareGalerie foto 2019-12-01 16:28:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-01-04-31-28big_01_resize.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la ceremonialul religios ”Te Deum”Știri din 01.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-ceremonialul-religios-te-deumGalerie foto 2019-12-01 16:19:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-01-04-19-29big_02_resize.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la marea Adunare Națională și Primirea Soliilor din Cetățile de Scaun – reconstituire istoricăȘtiri din 01.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-marea-adunare-nationala-i-primirea-soliilor-din-cetatile-de-scaun-reconstituire-istoricaGalerie foto 2019-12-01 16:17:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-01-04-17-54big_3_resize.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la manifestările organizate la Alba Iulia cu prilejul Zilei Naționale a României - Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de floriȘtiri din 01.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-manifestarile-organizate-la-alba-iulia-cu-prilejul-zilei-nationale-a-romaniei-ceremonie-militara-de-depunere-de-coroane-i-jerbe-de-floriGalerie foto 2019-12-01 16:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-01-04-16-49big_04_resize.jpgRomânia continuă acordarea asistenței umanitare AlbanieiȘtiri din 01.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/romania-continua-acordarea-asistentei-umanitare-albanieiRomania continuă demersurile de acordare a asistenței umanitare Albaniei, grav afectată de cutremur, implicandu-se activ in demersul comunității internaționale de a răspunde solicitărilor de sprijin. La propunerea Ministerului Afacerilor Externe și urmare a consultărilor cu autoritățile albaneze, Guvernul Romaniei va trimite ajutoare umanitare ce constau in bunuri de strictă necesitate: corturi, saci de dormit, paturi, pături, saltele și cearșafuri. In cursul zilei de astăzi, 1 Decembrie 2019, două aeronave ale Forțelor Aeriene Romane vor efectua un zbor pentru transportul ajutoarelor umanitare oferite de către Romania, precum și pentru redislocarea in țară a echipei RO-USAR și a echipamentelor de intervenție din cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, care a efectuat misiuni de căutare-salvare in zona afectată de seismul produs in 26 noiembrie 2019. Guvernul Romaniei transmite incă o dată intreaga solidaritate față de poporul albanez, condoleanțe pentru familiile persoanelor care și-au pierdut viața in urma seismului și insănătoșire grabnică persoanelor rănite. De asemenea, Executivul condus de premierul Ludovic Orban exprimă intreaga disponibilitate de continuare a sprijinului umanitar acordat de Romania. 2019-12-01 13:13:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-01-01-13-44big_sigla_guvern.pngMesajul premierului Ludovic Orban cu prilejul Zilei Naționale a României, 1 DecembrieȘtiri din 01.12.2019https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-cu-prilejul-zilei-nationale-a-romaniei-1-decembrie- Sărbătorim in acest an Ziua Națională a Romaniei cu implinirea faptului că am reușit să lăsăm in urmă, prin vot, ceea ce a franat progresul pe care ni l-am dorit după căderea comunismului. Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, dată la care Marea Adunare de la Alba-Iulia a votat unirea tuturor romanilor din Transilvania și Banat cu Romania, a insemnat pentru făuritorii ei implinirea Visului de Veacuri, a Visului de Aur al Romaniei', așa cum minunat descria acest moment al istoriei Regina Maria. Astăzi, la o distanță in timp de 101 ani - in care soarta Romaniei nu a fost lipsită de suferință, in anii de război, in anii de comunism și chiar și in istoria foarte recentă - sărbătorim Ziua Națională cu sentimentul adevăratei noastre eliberări și cel al implinirii unui nou vis al romanilor. Avem acum șansa reală să schimbăm lucrurile in bine, să trăim intr-o țară democratică, in care instituţiile statului să servească cetăţeanul, iar legea să fie aplicată pentru toţi, in mod egal. Este momentul să consolidăm cu adevărat Romania europeană, care să garanteze cetățenilor săi drepturile și libertățile fundamentale și in care să se regăsească toți romanii, indiferent de locul unde au ales să trăiască. Să construim impreună un drum ireversibil al Romaniei către stabilitate socială și economică, către prosperitate, in care cei care muncesc onest să se bucure de beneficiile muncii lor, iar antreprenorii să se simtă corect tratați. Să dezvoltăm societatea romanească pe principiile solide ale adevărului și meritocrației, in care competența să fie recunoscută și apreciată. Crezul meu, ca prim-ministru, este să nu irosim această șansă și, prin noi inșine, romani din țară sau din alte colțuri ale lumii, să construim o Romanie normală pentru toți cetățenii. La mulți ani, Romania! La mulți ani, dragi romani din țară și din afara granițelor! Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2019-12-01 08:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-12-01-11-44-24big_04_resize.jpgÎntâlnire de lucru a premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea RomânieiȘtiri din 29.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/intalnire-de-lucru-a-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-coalitiei-pentru-dezvoltarea-romanieiGalerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban la inceputul intalnirii de lucru cu reprezentanții Coaliției pentru Dezvoltarea Romaniei [Check against delivery] Ludovic Orban: Bine ați venit. Sunteți bineveniți oricand pentru orice dialog instituțional intre organizația dumneavoastră și companiile pe care le reprezentați, prin structurile care compun Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei. In ceea ce ne priveşte pe noi, suntem un guvern deschis dialogului, un guvern care doreşte să creeze un climat de afaceri favorabil, un guvern care doreşte să guverneze prin dialog, prin parteneriat, prin cooperare, prin identificarea de proiecte şi obiective comune, un guvern care doreşte să asigure buna funcţionare a afacerilor private in Romania, plecand de la o idee simplă, că acolo unde afacerile merg, sunt profitabile, toată lumea caştigă. Am să vă spun numai cateva cuvinte - cred că puteţi vedea, deja, şi la rectificare că, deși s-a dus un pic deficitul peste un nivel aproximativ rezonabil, noi am preferat să facem ceea ce e normal, și anume să respectăm legea, să respectăm contractele. Nu mi se pare normal să intarziem nejustificat rambursările de TVA, pentru că asta inseamnă lipsirea companiilor de resurse financiare pe care le pot utiliza in afaceri. Nu mi s-a părut normal. Pot să vă spun că dimensiunea intarzierii la plată pe concedii medicale, concedii de maternitate era de aproximativ, nu știu dacă am reușit să acoperim integral, am prevăzut aproximativ 1,2 miliarde. Am identificat intarzieri mai mari de un an de zile. Și asta a fost tot o formă de a menține minciuna privind deficitul bugetar, neefectuand cheltuieli obligatorii legal și care, de fapt, puneau pe spinarea mediului de afaceri, lipsind de resurse financiare companiile in condițiile in care prevederile legale sunt foarte clare. In ceea ce privește obiectivele de investiții, am decis să asigurăm resursele financiare pentru plata la zi, evident, in conformitate cu legea, a tuturor lucrărilor efectuate in baza contractelor, atat pe PNDL, cat şi la Ministerul Transporturilor. De asemenea, vă spun din start că intenția noastră este ca pe orice fel de legiferare care vizează mediul de afaceri, că e in domeniul fiscal, că e in orice domeniu specific, să realizăm consultări prealabile, intenția noastră este ca orice reglementare să nu producă efecte imediate și mai ales cand este necesar un timp de adaptare din partea mediului de afaceri, să lăsăm o perioadă de timp astfel incat companiile să se poată adapta la noile reglementări. Sigur că avem cateva lucruri care, după părerea mea, trebuie rezolvate imediat, și anume Ordonanța 114 și aici chiar am discutat cu colegii mei să pregătim un proiect de modificare a Ordonanței 114 care să abroge cele mai multe din articole in domeniul energiei, in domeniul fondurilor de pensii, in domeniul financiar-bancar, suprataxarea din zona comunicațiilor, fantomaticul Fond de Dezvoltare și Investiții și o mulțime de alte prevederi care au afectat extrem de negativ mediul de afaceri - şi aici vom acționa un pic mai repede decat cum mi-aş dori, dar cu siguranță vă vom consulta cu privire la forma finală a proiectului de lege pe care intenționăm să-l adoptăm in ședință de guvern și să cerem adoptarea de către Parlament. Pentru inceput, cam atat am avut să vă spun. Vă stăm la dispoziție și vrem să știm din partea dumneavoastră cu ce probleme vă confruntați, ce așteptați din partea noastră, ce credeți că poate fi imbunătățit, pe de o parte in cadrul legislativ in care vă desfășurați activitatea, pe de altă parte in relația cu Guvernul, cu instituțiile guvernamentale şi in orice alt domeniu in care vă doriţi. Ionuț Simion: Domnule premier Orban, vă mulţumim, in primul rand, că aţi dat curs invitaţiei CDR de a avea o primă intalnire şi ne bucurăm să inițiem acest dialog intre Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei și guvernul pe care dumneavoastră il conduceți şi, sperăm noi, și echipa de miniștri pe care o coordonați! In primul rand, dați-mi voie ca in numele colegilor mei să vă felicităm pentru instalarea noului guvern și mai ales pentru declarațiile publice pe care le-ați reiterat şi astăzi privind remedierea unor, am spune noi, derapaje sau decalaje financiar-bugetare care au afectat in mod serios mediul de afaceri, cum ar fi rambursarea de TVA, această rambursare a sumelor datorate privind concediile de odihnă și ajutoarele de naștere. Noi am avut ieri o conferință de presă in care ne-am exprimat increderea și vă mulțumim că ați şi reacționat, adică intalnirea deja era discutată, in care ne-am exprimat increderea că vom avea cu dumneavoastră un dialog mult mai fructuos și mai eficient decat am avut cu guvernele de dinainte, in primul rand, pentru că ne dorim impreună să construim un mediu de afaceri sănătos, o societate mai bună. Coaliţia pentru Dezvoltarea Romaniei, cu permisiunea dumneavoastră, am să vă fac doar o scurtă trecere in revistă, este o organizație privată, apolitică, care iși propune să adreseze o serie de teme de interes general atat pentru mediul de afaceri, cat și pentru societatea in ansamblul său. Din comitetul executiv al acestei coaliţii, care se compune din 25 de organizații majore, insumand peste un milion de angajați și care are un aport la Produsul Intern Brut al Romaniei de peste 50%, acest comitet executiv este format din opt organizații. Numele meu este Ionuț Simion, sunt președintele Camerei de Comerț Americane, și Camera de Comerț Americană are rolul coordonator in cadrul acestei coaliții. Este un principiu de conducere rotativă, o dată la fiecare şase luni urmează o nouă organizație. Ludovic Orban: La intalnirile anterioare am discutat cu alţi preşedinţi in exerciţiu. 2019-11-29 15:37:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-11-29-03-52-18big_11111.jpgMesajul de felicitare adresat de premierul Ludovic Orban după votul de învestire a noii echipe a Comisiei Europene, condusă de doamna Ursula von der LeyenȘtiri din 28.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-de-felicitare-adresat-de-premierul-ludovic-orban-dupa-votul-de-investire-a-noii-echipe-a-comisiei-europene-condusa-de-doamna-ursula-von-der-leyen- Majoritatea largă cu care a fost investită noua Comisie Europeană, condusă de doamna Ursula von der Leyen, confirmă consistența programului prezentat in fața Parlamentului European și ne dă incredere in viitoarea sa colaborare cu aleșii cetățenilor europeni. Salut abordarea noii Comisii, care pune accent pe transformările la nivelul societății europene, dar și in plan economic, un răspuns necesar, așteptat de cetățenii europeni. Guvernul Romaniei, puternic atașat valorilor europene, susține obiectivele mandatului Comisiei Von der Leyen și reiterează intreaga disponibilitate de a colabora cu membrii Comisiei și cu toate instituțiile europene. De asemenea, avem deplină incredere in capacitatea comisarului din partea Romaniei, doamna Adina Vălean, de a indeplini responsabil și echidistant atribuțiile care-i revin in gestionarea transporturilor la nivel european. Anul acesta, cand Europa de Est marchează trei decenii de la căderea comunismului, Romania a dovedit, incă o dată, orientarea sa puternic pro-europeană, prin votul exprimat la alegerile pentru Parlamentul European și la recentele alegeri prezidențiale. Valorile fundamentale ale Uniunii Europene - statul de drept, democrația, libertatea, egalitatea, drepturile omului și demnitatea umană - sunt in continuare susținute, din toată inima, de către romani. Ii urăm succes doamnei Ursula von der Leyen și echipei sale! Totodată, apreciem activitatea domnului Jean-Claude Juncker și ii mulțumim pentru susținerea dovedită față de Romania in mandatul său. Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2019-11-28 14:45:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_20191128-shutterstock_530404291.jpgMesajul premierului Ludovic Orban cu prilejul Zilei BucovineiȘtiri din 28.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-cu-prilejul-zilei-bucovinei - Mihai Eminescu ii spunea dulce Bucovină, alții o numesc Tăram de poveste, Colț de rai sau Țara Oamenilor fagi. Astăzi sărbătorim 101 ani de cand Bucovina a redevenit parte integrantă a teritoriului romanesc, de care ocupația străină o separase timp de aproape un secol și jumătate. Diversitatea culturală, autenticitatea tradițiilor păstrate de generații, bisericile pictate ale Bucovinei - monumente de patrimoniu mondial -, locuri de pelerinaj care atrag turiști și credincioși in fiecare an, spiritul incă viu al istoriei sunt adevărate comori de suflet pentru toți romanii. Să le respectăm și să le păstrăm așa cum le-am primit in dar de la străbunii noștri! Intr-o lume a globalizării, modul in care bucovinenii au păstrat vii spiritul și identitatea romanească reprezintă o cale de urmat și un fundament solid pentru păstrarea valorilor naționale. La mulți ani, dulce Bucovină! La mulți ani, dragi bucovineni! Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2019-11-28 09:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-11-28-09-47-31big_sigla_guvern.pngDeclarațiile premierului Ludovic Orban după participarea la conferința „Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri”, organizată de CursDeGuvernare.ro, cu sprijinul ASE și AMCHAMȘtiri din 27.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-ludovic-orban-dupa-participarea-la-conferinta-buget-i-fiscalitate-2020-dinspre-politica-oficiala-spre-mediul-de-afaceri-organizata-de-cursdeguvernare-ro-cu-sprijinul-ase-i-amcham Declarațiile premierului Ludovic Orban după participarea la conferința - Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri, organizată de CursDeGuvernare.ro, cu sprijinul ASE și AMCHAM [Check against delivery] Reporter: Domnule premier aţi avut o propunere interesantă, să spun aşa, de la economistul şef al BNR, Valentin Lazea, in ceea ce priveşte prorogarea aplicării creşterii de 40% pentru pensionari incepand de anul viitor. Am văzut că aveţi o poziţie fermă, susţineţi că nu va veni o apocalipsă după aplicarea acestei legi. Cum vi se pare această propunere? O luaţi măcar in calcul? Ludovic Orban: Noi avem un program de guvernare pe care l-am prezentat. In acel program de guvernare este foarte clar că, sigur, pregătim o echipă mai largă de lucru, care să indrepte ce este de indreptat in sistemul de pensii, pregătind studii de impact, analize foarte serioase, dar, in baza prognozelor pe termen lung ale acestor studii de impact, vom veni cu o modificare, dar nu in această perioadă. La ora actuală există o lege in vigoare, pe care intenționăm să o aplicăm; de altfel, este şi puțin probabil ca, in an electoral, un parlament să modifice legea. Reporter: /.../ poate să iniţieze o astfel de lege? Ludovic Orban: Păi, voi aţi văzut in programul de guvernare aşa ceva? Reporter: Dar am văzut eliminarea pensiilor speciale, chiar a doua zi, cand veţi veni la guvernare. Aveţi deja trei săptămani şi pensiile speciale nu au fost /.../. Ludovic Orban: Citiţi programul de guvernare. Reporter: Păi, l-am citit şi am văzut şi punctul de vedere al ministrului finanţelor publice. Ludovic Orban: Deci, citiţi programul de guvernare şi veţi vedea că şi legat de pensiile speciale, in mod clar vom face o analiză foarte serioasă a modalităţilor, pentru că e simplu să spui că elimini pensiile speciale, trebuie să şi stabileşti nişte măsuri de a corecta diferitele inechităţi care au fost generate de-a lungul timpului in domeniul pensiilor speciale. Reporter: Domnule premier, prin urmare, anul viitor vor creşte pensiile cu 40%, aşa cum prevede legea in vigoare? Ludovic Orban: Atat timp cat este o lege in vigoare, normal că vor creşte. Vom construi proiectul de buget, avand in vedere această creştere. Reporter: Ce se va intampla cu punctul de amendă, majoraţi salariul minim pe economie şi punctul de amendă creşte de la 1 ianuarie de la 145 la 223 de lei. Veţi plafona la nivelul de 145 de lei? Reporter: Este ingheţat deja /.../. Ludovic Orban: Ştiu că este ingheţat. Asta a fost practica de ingheţare, să nu ţină cont de salariul minim. Aici, mai degrabă aş veni cu un proiect de lege in care să numai legăm de salariul minim amenzile, pentru că s-a dovedit că dacă a fost necesară prorogarea timp de doi ani de zile a creşterii amenzilor in funcţie de salariul minim, inseamnă că legarea acestor amenzi de salariul minim nu a funcţionat. Vom lua o decizie privitoare la acest... Reporter: Dar nu aveţi in momentul de faţă majoritatea ca să treceţi atat de rapid pană la sfarşitul anului, mă gandesc, in parlament. Şi de la 1 ianuarie practic, automat, ar intra in vigoare această creştere. Ludovic Orban: O să găsim o soluţie. Reporter: Dumneavoastră consideraţi că este o abordare echilibrată, aşa cum aţi spus, o creştere de 40% a pensiilor intr-un an de zile, indiferent dacă ea a fost aprobată de un guvern precedent sau... Ludovic Orban: Nu. Această lege a fost aprobată de parlament. Această lege a fost promulgată de preşedinte. Este o lege in vigoare pe care intenţionăm să o respectăm şi v-am spus că vom construi legea, proiectul de lege al bugetului de stat ţinand cont de această lege şi ţinand cont de toate legile care sunt in vigoare. Reporter: In parlament se discută, astăzi, un proiect de lege privind alegerea primarilor in două tururi de scrutin, proiectul USR. Ludovic Orban: Cu siguranţă il sprijinim. Reporter: Sprijiniţi. Inţeleg că PSD şi UDMR se coalizează să-l respingă. Ludovic Orban: Ne vom mobiliza să vedem in ce măsură avem capacitatea de a obţine...; Aici problema este că nu-ţi trebuie majoritate simplă, majoritate simplă avem. Problema este că trebuie majoritatea absolută, adică 167 sau 168 de voturi. Vom vedea dacă avem capacitatea să obţinem aceste voturi. Reporter: Vorbeaţi de o structurare echilibrată a bugetului pe anul viitor, iar in luna septembrie spuneaţi că unele facilităţi de impozitare, cum ar fi cazul IT-iştilor ar trebui să fie desfiinţate, să se renunţe la ele. Ludovic Orban: Aţi venit cu intrebări de acasă? Reporter: Nu. Vă intrebam...; Ludovic Orban: Nu este inclus in programul de guvernare. Reporter: Domnule premier, referitor la vaccinul antigripal, au ajuns in mare parte cam toate dozele, 1,2 milioane au ajuns in ţară, dar sunt blocate la Direcţia de Sănătate Publică. Medicii de familie au primit in medie cam 30 de doze. Ce se intamplă /.../? Ludovic Orban: Ii voi transmite ministrului sănătăţii să rezolve această problemă. Reporter: Ok. Doamna Dăncilă și-a dat demisia aseară. Cum comentați decizia dumneaei? Ludovic Orban: Treaba lor. Pe mine mă interesează problemele oamenilor și măsura in care aceste probleme pot fi rezolvate prin decizii ale Guvernului. Reporter: Corecțiile la OUG 114 cand intenționați să le faceți? Ludovic Orban: Sunt in lucru, avem două variante. Ordonanța de Urgență 114 e in dezbaterea Camerei Deputaților. Și avem două variante: să ne ințelegem cu partenerii să degajăm o majoritate astfel incat să trecem pe cale parlamentară - asta e soluția care, din punctul meu de vedere, e cea mai bună. Dacă nu vom putea conveni să punem in practică această soluție cat mai repede posibil, ne gandim fie, cel mai probabil, la o angajare a răspunderii. Dar preferăm, incă o dată vă spun, să stabilim impreună cu partenerii noștri care au votat investirea guvernului o formulă comună, pe care să o sprijinim și să reușim să o trecem prin Camera Deputaţilor. Reporter: Eliminarea plafoanelor la prețurile pentru gaze și energie electrică se va face anul viitor, in etape? Pentru că va fi un șoc... Ludovic Orban: Din discuțiile pe care le-am avut cu ministrul economiei și, de asemenea, cu reprezentanții companiilor din domeniu, există discuția privitoare la o perioadă de tranziție de șase, nouă luni, maxim un an, incă nu am stabilit perioada aceasta de tranziție. V-am spus, situația in care s-a ajuns din cauza măsurilor aberante ale guvernelor PSD in domeniul energiei este o situație care riscă să creeze grave prejudicii economiei romanești, pentru că toate ramurile care au in structura costului... costuri cu energia mari și-au pierdut competivitatea și mulți riscă să iși piardă profitabilitatea. Gandiți-vă că e vorba de combinate mari, cum e Combinatul Sidex de la Galați, e vorba de Combinatul de Aluminiu de la Slatina, de Combinatul Siderurgic Hunedoara, e vorba de companii foarte mari, care au foarte mulți angajați și a căror profitabilitate și competitivitate au fost grav afectate de prețurile la care se vand gazul și energia electrică către companii, atenție, către companii. Și aici, cu siguranță, impreună cu ministrul economiei și cu ministrul finanțelor deja am inceput să discutăm cum putem să creștem competitivitatea acestor companii... acestor ramuri, companii din aceste ramuri. Reporter: In privința programului Prima casă, mențineți anul viitor? Și m-ar interesa și Start-up Nation ediția a III-a dacă o veți continua. Ludovic Orban: Am alocat banii acum, la rectificare, pe programul Start-up Nation. In același timp, vom face o evaluare a modului in care s-a derulat programul, a modului in care banii care au fost alocați au fost folosiți pentru obiectivele care sunt stabilite prin reglementările legale și vom lua o decizie pană anul viitor cum va continua acest program. Reporter: Și Prima casă? Reporter: In această dimineață a avut loc un cutremur in Grecia, de 6,6 pe scara Richter. In Romania, dacă am avea un cutremur similar ca cel din Albania, am fi pregătiți? Știm că in București, cel puțin /.../. Ludovic Orban: Am discutat pe această chestiune, sigur, la nivelul instituțiilor guvernamentale, și există proceduri, scenarii, stabilite modalități de intervenție. Vom relua toate aceste discuții, care sunt izvorate din cadrul legislativ și din metodele și mijloacele de intervenție care pot fi mobilizate intr-o astfel de situație. Reporter: Deci, suntem pregătiți? Ludovic Orban: Suntem bine pregătiți. Reporter: Modificările la taxa bancară le aveți in vedere pentru anul acesta, adică in actuala sesiune parlamentară sau...? Ludovic Orban: Cat mai repede posibil. V-am spus, acestea sunt incluse in Ordonanța 114, iar obiectivul nostru este să modificăm Ordonanța 114 pană la sfarșitul anului. V-am zis, sunt două variante: fie dacă ne ințelegem cu toți partenerii noștri pe o formulă comună, fiind in dezbaterea Camerei Deputaților Ordonanța 114 să o modificăm in Camera Deputaţilor, in dezbatere, iar dacă nu va exista o majoritate sau timpul necesar pentru a putea să fie adoptată de Camera Deputaţilor, inclusiv gandim o posibilă asumare, angajare a răspunderii guvernului. Reporter: Dar in această sesiune parlamentară. Ludovic Orban: Evident. Vă mulțumesc! 2019-11-27 13:43:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-11-27-01-44-26big_17_resize.jpg Participarea premierului Ludovic Orban la conferința „Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri”, organizată de CursDeGuvernare.ro, cu sprijinul ASE și AMCHAMȘtiri din 27.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-conferinta-buget-i-fiscalitate-2020-dinspre-politica-oficiala-spre-mediul-de-afaceri-organizata-de-cursdeguvernare-ro-cu-sprijinul-ase-i-amchamGalerie foto Declarațiile premierului Ludovic Orban la conferința - Buget și fiscalitate 2020: dinspre politica oficială spre mediul de afaceri, organizată de CursDeGuvernare.ro, cu sprijinul ASE și AMCHAM [Check against delivery] Ludovic Orban: Voi incerca să fiu scurt, nu știu dacă voi reuși, pentru că tematica este foarte vastă. Subiectul fiind politica fiscal-bugetară, vă spun din capul locului că, cel puțin in această guvernare de tranziție, mare lucru din punct de vedere al politicii fiscale nu se poate face. De altfel, cred că marele păcat al guvernărilor, care a fost accentuat de guvernările ultimilor trei ani, a fost instabilitatea legislativă in domeniul fiscal, modificările repetate, peste noapte ale Codului Fiscal, ale Codului de Procedură Fiscală, care au pus toată societatea intr-o stare de bulversare, de continuă adaptare la noi și noi reglementări. Am spus din capul locului că intr-adevăr vrem să facem cateva corecții la Ordonanța 114, care este un act normativ criminal, care creează niște probleme grave in toate domeniile de activitate și că incercăm să reparăm ce se poate repara, adică să anulăm toate taxele tampite introduse in sistemul financiar-bancar, sistemul energetic. Vă dau numai aşa, o dată, ca să ințelegeți despre ce este vorba. Deci, noi cumpărăm gazul şi energia electrică la preț aproape dublu - şi aici este vorba de companii, nu de cetăţean, de consumatorul casnic - la preț aproape dublu față de prețul la care este cumpărată energia in Germania. Cum să fim competitivi, mai ales in industrii care sunt... care au in structura costurilor costuri foarte mari cu energia electrică sau cu gazul natural? Aici au dus reglementările și politicile statului monopolist in domeniul energiei, la situația in care ne distrugem literalmente industria, ca urmare a faptului că am ajuns să impunem niște prețuri la gaz și la energia electrică absolut aberante, care nu au nicio legătură cu costurile şi cu piaţa europeană; evident, in domeniul comunicațiilor și in celelalte domenii - sigur că nu ne putem atinge de reglementările din domeniul construcțiilor care, vă spun sincer, in mod normal nu ar fi trebuit introduse, dar odată introduse au provocat consecințe. Crescand salariul minim, automat a crescut toată grila de salarizare, normal că firmele au semnat contractele cu angajații la noile salarii. Costurile fiecărei lucrări au crescut. De puține ori, in schimb, s-au putut face acte adiționale corespunzătoare cu creșterea costului forței de muncă la firmele de construcții, pentru că nu poți să faci act adițional decat pentru 10% faţă de valoarea la care s-a semnat contractul şi, practic, multe firme din construcție acum lucrează pe pierderi sau pe un profit mult diminuat. De asemenea, vrem să mai schimbăm cateva lucruri care mi se par total inechitabile, cum e supraimpozitarea part-time-lui, să desființăm odată, chiar dacă e opțional, split pe cont TVA, dar să dispară măcar din orice reglementare. De asemenea, vă spun sincer, chiar dacă mulţi ne recomandă să nu facem lucrul acesta, trebuie desființată supraacciza la combustibil, care a fost o mare prostie şi care se va vedea că, chiar dacă astăzi pare să producă bani, din punctul meu de vedere, poate reprezenta o schimbare foarte bună dacă se renunţă la supraacciză. Facem analize, evident, facem studii de impact, dar cam astea sunt gandurile noastre in materie de politică fiscală. Sigur că ne dorim o mai bună colectare a veniturilor la bugetul statului. Aici, ca să fim relativ corecți, să analizăm sistemul fiscal din Romania, impozitarea venitului și impozitarea profitului este mult sub media europeană. Avem o impozitare a muncii mai mare decat media europeană, care ușor creează o presiune mai ales in condițiile hocus-pocusului fiscal făcut prin Ordonanța 79, care s-a transferat in mod fictiv in spinarea angajatului, că de fapt tot angajatul plătește prin stopaj la sursă, măsurile, nu aş vrea să le numesc... mincinoase şi perfide care au fost introduse in sistemul fiscal. Şi, de asemenea, tot raportat la celelalte țări europene, la media europeană, există un impozit pe proprietate mai mic decat nivelul de impozitare al proprietăților. Cam acestea sunt datele in ceea ce privește situația din punct de vedere al fiscalității. Colectăm foarte puţin, nu ştiu, cred că numai Irlanda are veniturile bugetare la un procent mai mic din PIB decat noi, dar Irlanda oricum ei au avut, așa, o tendință de paradis fiscal, motiv pentru care au și atras foarte multe companii, pentru că ei s-au bazat foarte mult in dezvoltare prin atragerea de mari companii, care şi-au deschis headquarterurile in Irlanda. Ei au și un mare avantaj, avand emigrația din Statele Unite foarte puternică și de asemenea fiind intr-o relație, să spun, mai specială cu Marea Britanie. In ceea ce priveşte politica bugetară, am văzut că toată lumea spune că dacă se aplică Legea pensiilor o să fie apocalipsa bugetară. Eu vă spun că nu va fi nici o apocalipsă bugetară. Legea pensiilor este in vigoare. Ca să poți să schimbi legea pensiilor, ai nevoie de o majoritate parlamentară, pentru că eu vă spun din capul locului, eu nu vreau să dau ordonanță de urgență in astfel de domenii extrem de vitale şi de sensibile. Sigur că vom face o evaluare extrem de serioasă, o analiză extrem de serioasă, cu ce măsuri trebuie să luăm şi mai ales care este intr-adevăr capacitatea reală de a putea susţine plata pensiilor. Voiam să vă spun cateva lucruri și despre ce am găsit, ca să ințelegeți foarte bine. Evident că deficitul bugetar era mult mai mare decat deficitul bugetar care a fost prezentat in execuția la 9 luni și la 10 luni. Acela e mascat, așa cum se maschează deficitul bugetar in ultimii ani. Simplu. Cum era mascat deficitul bugetar? Amanand cheltuieli și punandu-le pe spinarea mediului de afaceri. Rambursări de TVA. Intarzierea, adică... cred că rata medie a rambursărilor pe TVA era in jur de trei luni de zile. Gandiți-vă că, nerambursand TVA, tu lipsești companiile de un capital la care au dreptul legal, care capital poate fi folosit in rulaj, in investiții. Or, statul a ținut banii ăștia, ca să cheltuiască Dumnezeu știe pe ce. Deci, a creat o frană in creșterea economică sau, oricum, creand un dezavantaj foarte mare companiei. A doua chestiune pe care am descoperit-o: la Casa de Sănătate. Credeți-mă, sunt intarzieri in decontarea concediilor medicale, concediilor de maternitate și de un an de zile, da? Astea, tot puse pe spinarea firmelor, pe spinarea angajatorilor. Lucrări nedecontate; nu cred că putem să alocăm toate sumele de bani, dar, bun, ai PNDL-ul, ultima decontare pe PNDL e făcută in 16 septembrie și de atunci nu s-a mai făcut nicio decontare. Ce se intamplă? Acolo sunt niște firme de construcții care au contracte, care au făcut lucrările, care au depus situațiile de lucrări, care au fost avizate și la care s-a emis factură și care nu sunt plătiți, din septembrie. Iar cand am venit, in 4 noiembrie, la guvernare nu era niciun leu in buget pe PNDL. Legi și contracte, despre asta e vorba. Primul actor intr-o societate care trebuie să respecte legea este statul, guvernul. Pentru că dacă guvernul nu respectă legea, pană la urmă nimeni nu va respecta legea. Asta este o regulă fundamentală. Și este important să impui această regulă, chiar dacă, aparent, ți se creează, să spun, un deficit bugetar. Acela exista oricum, era o minciună ceea ce reprezenta in execuția bugetară. Legi. Legea 85. Legea 85 e o lege privitoare la cadrele didactice. Știți că in 2008, tot din populism electoral, s-au crescut cu 50%, prin lege, salariile cadrelor didactice. După ce mai crescuseră in anul respectiv incă o dată cu 24%. Noi am prorogat, guvernul PNL din perioada respectivă a prorogat intrarea in vigoare, s-a tot prorogat, pană la urmă s-a caștigat și pe 2008-2011 li s-au recunoscut drepturile salariale care trebuiau plătite retroactiv. S-a dat o lege prin care s-a etapizat pe cinci ani de zile plata acestor sume care li s-au recunoscut către cadrele didactice și anul ăsta trebuie plătiți 25%. Și, in fine, ultima plată se face anul viitor, 35%. Banii ăștia nu erau in buget. Și ăștia trebuiau plătiți. Și așa mai departe, nu vă mai spun de alte și alte chestiuni. Nici nu știu dacă am reușit să identificăm toate, că e o adevărată artă de a ascunde aceste cheltuieli care, deși au o bază legală sau /...;/; nu mai zic de o grămadă de hotărari judecătorești. Domnule, dacă un cetățean caștigă un proces cu statul și in urma acestui proces instanța obligă statul să plătească, statul trebuie să plătească, pentru că este un titlu executoriu care trebuie acordat cetățeanului, pentru dacă instanța i-a acordat inseamnă că statul a prejudiciat un cetățean sau un număr de cetățeni in drept. Şi acum avem o mulțime de hotărari judecătorești, care obligă statul să plătească niște drepturi cuvenite, care nu au fost acordate, tot conform unor reglementări legale sau unor interpretări defectuoase ale unor reglementări legale, alea trebuie plătite. Asta este. Sigur că ar trebui să plătească miniștrii sau preşedinţii de agenții sau cei care au provocat această situație in care s-a ajuns, in situația in care drepturile legale ale unor cetăţeni să nu fie respectate, iar cetăţenii să fie obligați să se ducă in instanță ca să-şi caștige drepturile legale respective. Tot legat de buget, am auzit ce a spus domnul Dăianu, trebuie onestitate, trebuie spus adevărul. Știm foarte clar şi mi-a spus lucrul ăsta, acuma vedem că am avut dreptate. Bugetul a fost mincinos. Estimarea veniturilor a fost o păcăleală de 1 aprilie. Nu s-a adoptat de 1 aprilie, s-a adoptat in martie bugetul. Deci, din veniturile estimate, 18 miliarde nu s-au colectat și nu există capacitatea de colectare. 10,8 miliarde din venituri fiscale și nefiscale interne și 7 şi ceva miliarde, estimarea veniturilor - ştiţi că se consideră venituri decontările venite de la Uniunea Europeană pe exercițiul financiar multianual, pe proiecte care au fost efectuate, situații de lucrări care se transmit şi nu se decontează. Deci, au fost trecute venituri suplimentare de un 1,5 miliarde de euro - imaginați-vă - in condițiile in care ei știau foarte bine că proiectele mari care pot să-ţi aducă venituri nu sunt ajunse la maturitate, astfel incat noi să putem să trimitem facturi și cereri de decontare din bugetul Uniunii Europene. De ce au făcut acest artificiu - care a cam inceput de mai mult timp in Romania? Exista o perioadă in care bugetul totuşi se făcea pe nişte baza raționale, in care nu se mergea pe estimarea cea mai optimistă, ci se mergea pe estimare moderată, astfel incat să nu generezi, pentru că cu cat ai venituri mai mari, cu atat dai senzația că poți să cheltuiești mai mult. Această umflare de venituri care a fost făcută prin Legea bugetului a fost făcută special pentru ca să permită efectuarea unor cheltuieli pentru care nu existau venituri. Şi acum, ați văzut care este părerea mea. Sigur, este foarte greu de făcut proiectul de lege a bugetului de stat pe 2020. Avem nişte constrangeri foarte mari. Legea salarizării unitare, care nu este unitară, legea pensiilor, o serie de alte acte normative, care creează constrangeri foarte mari. Dar, vom incerca, in mod evident, să construim bugetul pe 2020 reducand cat putem de mult deficitul - și eu sunt de acord cu ce spunea domnul Dăianu - a-ţi fixa ca obiectiv să cobori sub 3% pe 2020 este un obiectiv foarte ambițios, care e foarte greu de realizat. Ar insemna să generezi reduceri de cheltuieli pe de-o parte, pe de altă parte, o imbunătățire a colectării și, pe de altă parte, să creezi o dinamică a dezvoltării economice care nu se poate realiza imediat. Ştiţi foarte bine că, de regulă, efectele in economie nu se produc imediat. Sigur că guvernul actual e un guvern care va da drumul la toate proiectele pe fonduri europene de investiții. O să crească, o să ajungă la maturitate și o să creștem veniturile rezultate din decontări, dar nu poți peste noapte, ele se vor simți, mai degrabă, in 2021 și in 2022, cand se pot derula toate procedurile, astfel incat să aduci... La fel și tratamentul corect față de mediul de afaceri, tratarea investitorilor cu seriozitate și cu respectarea cuvantului dat, crearea de proiecte care să atragă investiții, dinamizarea bursei prin listarea companiilor de stat la bursă. In general, toate semnalele pe care le dăm către mediul financiar bancar, către mediul de afaceri, către investitori nu vor genera efecte imediate in creșterea economică. Sigur că vor genera, intr-un timp de...;, efecte favorabile asupra dezvoltării economice. Pentru că aici, fac incă o dată o paranteză, ce au făcut guvernele trecute se știe foarte simplu și se vede din structura creșterii economice. A crescut in mod artificial cererea. Cum? Crescand salariul minim pe economie foarte mult fără nicio bază in realitatea economică, crescand salariile in sectorul public și acum, hai să fim cinstiți, să ai salariul in sectorul public cu 40% mai mare decat salariile in sectorul privat este o situație care nu se intalnește nicăieri in Uniunea Europeană, nicăieri nu se intalnește această situaţie. De asemenea, au crescut pensiile și le-au crescut după un sistem..., deci, legea pensiilor, așa cum era ea, instituise un mecanism, fiecare pensionar știa că la inceputul anului pensia ii crește cu un procent, care depinde de rata inflației să compenseze 100% creșterea prețurilor și o parte din creșterea economică, prin creșterea cu 50% din salariul mediu brut. Aceștia au aruncat in aer acest mecanism, la care vor să revină după 2023, dar pană atunci au făcut ei creșterile, mă mir că nu au făcut pe 100 de ani creșterea pensiilor prin legi. Acuma vă spun că nu am mai văzut in alte ţări să facă astfel de legi in care să se facă o etapizare a creșterii salariilor in sectorul public. De unde pot să anticipez care e conjunctura economică? De unde pot să anticipez care sunt veniturile bugetului, astfel incat să iți permiți să faci astfel de lucruri! Sigur că vor fi consecințe favorabile - mă apropii de final domnule Ionuț Dumitru, mă apropii de final, dar vreau să ofer clar niște garanții, apropo de, cel puțin de gandirea și de viziunea mea. Tendința trebuie să fie de echilibru, echilibrul bugetar. Poți să iți permiți, uitaţi-vă, de exemplu la autoritățile locale, prin lege, ei pot să se imprumute, dar sunt obligați, dacă se imprumută, să folosească banii in investiții, in proiecte de investiții. De ce să nu facem același lucru și cu guvernul şi cu bugetul statului! Sigur că trebuie să iți finanțezi golurile de casă, un oarecare deficit bugetar, ai nevoie să te imprumuți, dar dacă tot accept că am un deficit de 1%, la 2%, hai să folosim deficitul ăla in lucruri care iți aduc dezvoltare, in lucruri care, de exemplu dacă te duci in investiții, o parte, de cred că pană in 40%, ți se intoarce anul viitor, sub formă de venituri in buget. Eu nu pot să ințeleg această logică, inclusiv a finanțelor. Cum să omori investițiile an de an, in condițiile in care tu știi că investițiile iți generează dezvoltare şi inclusiv din punct de vedere bugetar tu ai avantaj cu investițiile care le faci in lucrări de construcții, in lucrări de infrastructură, ţi se intorc anul viitor, sub diferite forme ca și venituri la bugetul statului. Tendința trebuie să fie inspre echilibru, pentru că toată politica asta ne-a creat niște probleme uriașe. Creșterea artificială a cererii, nefiind dublată de stimulente pentru creșterea volumului de produse și servicii produse, in Romania, normal, a dus la două consecințe, creșterea importurilor și evident creșterea prețurilor. Că orice om dacă, cum e și cu voucherele in turism, normal, a fost o tendință de creștere, care a crescut cererea, prin intermediul voucherelor de turism, a crescut cererea şi normal că orice furnizor de servicii, cand există mai multă putere de cumpărare, din partea consumatorului automat işi creste preţul că omul are de unde să plătească. Acestea sunt regulile pieței. La fel, trebuie să fie o tendință de echilibru in toate domeniile şi in toate acțiunile, plecand de la un echilibru bugetar şi echilibre pe toţi ceilalţi parametrii economici. Asta este o tendință şi direcția pe care trebuie să mergem. Pentru că şi acasă, de exemplu, n-ai bani să-ţi cumperi o casă, iei credit ca să iți ei o casă, că nu poți să o plătești din salariu sau iți iei credit ca să iți iei un frigider, un televizor. Nu iei credit ca să te duci la carciumă o lună de zile să mănanci, să bei, să te destrăbălezi pentru că după aia faci foamea, că trebuie să dai banii inapoi şi nu ai produs nimic din banii şi din creditul pe care l-ai luat. Ori, aici trebuie, şi inchei prin a vă spune, că trebuie mai multă informare. Sunt de acord că comunicarea, domnule Lazăr, este fundamentală, dar aici, totuşi, noi trăim intr-o situaţie care, hai să fim cinstiți, in anii 90, in timp ce in Cehia şi Ungaria se făcea educaţie economică pe televiziunea publică, la noi veneau moșierii şi burghezii. Educația economică nu a reprezentat un obiectiv. Informarea oamenilor privind legităţile care funcţionează in economie, privind elemente fundamentale ale ceea ce inseamnă economia nu a fost făcută pe scară largă şi nici nu a reprezentat un obiectiv, nici al televiziunii publice şi nici a multor lideri politici, hai să fim cinstiţi, pentru că ei au fost obişnuiţi să dea. Verbul a da, acesta a fost verbul prin care s-au caştigat voturi in Romania. PSD dă, creşte pensii, dă ajutoare sociale. Trebuie puţin să schimbăm această paradigmă şi să inceapă oamenii să voteze oamenii politici pentru faptul că fac ceva sau construiesc, clădesc ceva, dezvoltă. Şi inchei prin a vă spune că marile probleme din societatea romanească nu sunt legate numai de acest lucru, marile probleme sunt legate de deficitul de spirit antreprenorial, de faptul că educaţia este mai mult teoretică, că are o legătură foarte mică cu realitatea, că cifrele de şcolarizare nu se fac in funcţie de perspectivele de dezvoltare ale pieţei muncii, că nu există o adaptare permanentă a educaţiei astfel incat să genereze, nu neapărat oameni tobă de carte, cat oameni capabili să facă faţă competiţiei de pe piaţa muncii, care este in realitate, oameni capabili să evolueze permanent, să se adapteze, să caute, să fie capabili, să fie competitivi intr-o evoluţie din ce in ce mai dinamică, care va exista in perioada respectivă. Vă mulţumesc şi imi cer scuze dacă am vorbit mai mult decat va permis răbdarea. *** Reporter: /...;/Poți să integrezi o platformă (la ANAF n.r.) care să funcţioneze, poți să vii cu tehnică și să crești veniturile cu 50%. Ludovic Orban: Cu 50%? Păi dacă cresc cu 50% inseamnă că suntem nababi. /...;/ 25,3% avem astăzi din PIB colectaţi, 25,3% veniturile fiscale. Bun. Am să vă răspund. Deci intrebarea dumneavoastră se referă la un domeniu clar, limpede: digitalizarea. Digitalizarea este vitală pentru administraţie. Ea trebuie introdusă in administraţie şi face parte dintre obiectivele noastre, clar. Nu am ce să vă răspund foarte mult la asta. Digitalizarea ar fi pe toate instituţiile statului şi numai un concept de digitalizare care să vizeze inclusiv legătura cu beneficiarii, inclusiv să vizeze un sistem de management al conducătorilor de instituţii publice care să le permită mai uşor să scape de indezirabili și de cei care nu işi fac treaba, să reducă la maxim posibil interacţiunile individuale intre client, beneficiar şi funcţionarul public, să crească viteza de procesare a oricăror cereri de acordare a drepturilor. Astea sunt obiective. Deci, in ordonanţă am infiinţat o autoritate pentru digitalizare /...;/voi numi preşedintele probabil săptămana viitoare. Sigur, nu mă aştept să imi facă digitalizarea neapărat nişte angajaţi in sectorul public. Va trebui să găsim parteneri foarte serioşi care să ne definească tot conceptul de digitalizare şi ulterior el să poată să fie implementat in mod unitar in toate unităţile administrative care sunt pendinte de guvern, inclusiv in ANAF. In ceea ce priveşte ANAF-ul, fiscul german nu este privat. Cred că putem şi noi să construim un fisc care să fie public şi care, in acelaşi timp, să respecte legea, să pună in practică legea. Dar vă dau două exemple. Ştiţi că a existat un program finanţat de Banca Mondială care urmărea informatizarea ANAF-ului. Nu s-a realizat. Au fost puşi oamenii să işi cumpere case de marcat, fiscale, alea noi, cu transmisie de date /.../ dar nu au fost achiziţionate serverele. Mă inşel? Nu mă inşel. Deci i-am pus pe oamenii de afaceri la nişte cheltuieli şi le-au luat degeaba, pentru că domnii de la ANAF nu au serverele ca să poată să recepteze, să proceseze toate datele. Cam despre asta e vorba, pană astăzi. Soluția este să ai niște parteneri serioşi care să-ţi definească un concept cat se poate de clar, prin digitalizare; avem deja modele, că nu trebuie neapărat să inventăm noi roata, evident ele transpuse in niște caiete de sarcini, licitate, să fie selectați furnizori de astfel de servicii, pe care ulterior să le implementeze. Nu se poate face intr-un an, dar intr-un an jumătate, maxim doi, se poate realiza, pe scară largă, această digitalizare. /...;/ Deci, in Romania s-au desfiinţat ştampilele, ştiaţi? /...;/ Cu o singură excepție, la Trezorerie. Iar la Trezoreria statului cand te duci, degeaba ii transmiți online, degeaba ii transmiți online, dacă nu te duci şi cu harţoagele nu iți procesează cererea, nu iţi operează. Asta e Romania in care trăim. La Casa de Pensii sunt cu dosare cu șină ca in anii 60-70. Asta este administrația din Romania, care a fost ținută atat timp pe loc. Dar se schimbă lucrurile, nu rămanem pe loc. 2019-11-27 12:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-11-27-01-29-05big_03_resize.jpgDeclarații de presă susținute de ministrul muncii și protecției sociale, Violeta Alexandru, și șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel DancăȘtiri din 26.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-ministrul-muncii-i-protectiei-sociale-violeta-alexandru-i-eful-cancelariei-prim-ministrului-ionel-dancaGalerie foto [Check against delivery] Ionel Dancă: Bună ziua! Am avut astăzi reuniunea Consiliului Tripartit, legat de subiectul majorării salariului minim brut pentru anul 2020. Alături de mine este doamna ministru al muncii, doamna ministru Violeta Alexandru, căreia ii dai cuvantul pentru introducerea in subiect. Violeta Alexandru: Bună ziua! Vă mulțumesc pentru interesul dumneavoastră faţă de acest subiect. Aşa am mulţumit astăzi și partenerilor noştri, confederaţiilor sindicale, respectiv, celor patronale, le-am mulţumit foarte mult. Pană la această şedinţă a Consiliului Naţional Tripartit, care tocmai s-a incheiat, am avut mai multe preconsultări cu domniile lor. In această săptămană premergătoare şedinţei am intrat deja in dialog cu danşii, cu referire la eventuale analize, studii pe care le-au făcut, evaluări, in ceea ce priveşte impactul creşterii salariului minim, respectiv, a unei formule de calcul, aşa cum Comisia Europeană ne şi cere, pe care danşii eventual ar fi putut-o contura. Mi-au pus la dispoziţie toate aceste materiale, dincolo de dialogul permanent pe care l-am avut, şi i-am asigurat că punctele danşilor de vedere au ajuns la grupul de lucru, coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului. Şedinţa tocmai s-a incheiat. Avand in vedere acest mod de lucru transparent şi deschis dialogului, de indată ce reprezentanţii guvernului, prin vocea şefului Cancelariei, au făcut o prezentare a celor trei scenarii pe care le-am luat in calcul, intervenţiile danşilor au fost punctuale. Apreciem că a fost un dialog constructiv, repet, fiind precedat de mai multe runde de consultări, in care am fost implicată. Au preluat materialul pus la dispoziţie, cu argumente de ordin bugetar, cu argumente care ţin de obiectivul pe care il avem, şi anume, acela al creşterii puterii de cumpărare. Au luat act de materialul prezentat, cu toate argumentele pe care le-am prezentat pentru fiecare scenariu in parte, şi am convenit asupra analizării acestuia in perioada următoare, astfel incat următoarea şedinţă a Consiliului Naţional Triparit să aibă loc săptămana viitoare, marţi. Acesta este modul in care lucrăm, le punem la dispoziţie materialele, cu toate argumentele corespunzătoare şi contăm foarte mult pe punctele danşilor de vedere in luarea unei decizii finale. De asemenea, in şedinţa pe care am avut-o am indentificat impreună şi alte teme care sunt presante pentru partenerii noştri sociali. Ele vor face obiectul unei conferințe de presă separate, dar personal mi-am luat angajamente clare privind redeschiderea discuțiilor cu privire la legea dialogului social, care suscită un larg interes din partea celor două părți, atat patronate, cat și sindicate. Am discutat despre necesitatea inceperii din luna ianuarie pentru un orizont de timp mai lung decat am putut să oferim pentru acest proiect vizand creșterea salariului minim, deci, reluarea discuțiilor din ianuarie, pentru a reflecta impreună asupra eventualelor imbunători in anii care urmează cu privire la formula de calcul a salariului minim. Mi-am exprimat, așadar, totala disponibilitate la dialog, la preluarea observațiilor domniilor lor și cred că le-am transmis acest mesaj de bună-credință și de dorință de a integra toate observațiile pe care danșii le au. Nu dorim să luăm decizii peste noapte sau fără să ținem cont de aceste păreri. Nu i-am pus in fața faptului implinit. Ne-am exprimat argumentele pentru un scenariu sau altul și i-am rugat să analizeze, să reflecteze și să ne transmită propunerile domniilor lor. In paralel cu această ședință, de altminteri cerută de cadrul legal de a ne consulta in acest format cu partenerii noștri, personal am lansat public un apel către consultare cu toți cei care doresc să iși aducă o contribuție și am fost deschisă preluării oricăror puncte de vedere, inclusiv din partea celor care reprezintă sectoare de activitate de nișă. Am ascultat toate punctele de vedere și am făcut sinteze care au ajuns pe masa grupului de lucru coordonat de Cancelarie, din care au făcut parte colegii mei din Ministerul Muncii, reprezentanții Ministerului Finanțelor, reprezentanții Comisiei Naționale de Prognoză. A fost un grup de lucru care a beneficiat de expertiza partenerilor noștri pusă la dispoziție pană la acest moment. Am să il rog pe șeful Cancelariei să vă prezinte tehnic cele trei scenarii pe scurt, urmand să vă răspundem intrebărilor cu cea mai mare plăcere. Ionel Dancă: Da, mulțumesc, doamna ministru. Rezultatul analizei realizate la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului in cadrul grupului de lucru format la solicitarea domnului prim-ministru Ludovic Orban a evidențiat o fundamentare a unui mecanism de majorare a salariului minim brut pe țară in acord cu angajamentul luat de guvern in cadrul programului de guvernare, respectiv, o majorare a salariului minim brut pe țară in baza unui mecanism care să ia in considerare o serie de indicatori economici obiectivi, astfel incat puterea de cumpărare a angajaților romani să crească fără a afecta competitivitatea economiei romanești și fără a afecta echilibrele macroeconomice. Prima concluzie a acestei analize este că salariul minim brut pe țară pentru anul 2020 crește. Şi sunt mai multe scenarii de creștere a salariului minim brut pe țară pentru anul următor. La baza fundamentării acestui mecanism au stat o serie de indicatori și aș vrea să fac o trecere in revistă foarte pe scurt a acestor elemente. O primă analiză a fost legată de ponderea salariului minim brut in caștigul salarial mediu brut pe țară și, din acest punct de vedere, la nivelul anului 2019, ponderea caștigului salarial minim este de 41,4% ca pondere in caștigul salarial mediu brut pe țară, acest nivel reflectand o dinamică a acestui indicator care in ultimii ani a crescut pană la 44,5% in 2017 și in ultimii doi ani a avut o ușoară tendință de descreștere pană la acest nivel de 41,4%, ponderea salariului minim in caștigul salarial mediu brut pe țară. In acest caz trebuie evidențiată diferența dintre sectorul bugetar și sectorul economic privat, sectorul concurențial, unde salariul minim ca și pondere in caștigul salarial mediu este de 44,8%, spre deosebire de sector bugetar, unde această pondere este de 31%. Trebuie remarcat, de asemenea, faptul că deși obiectivul este acela de a crește pe această pondere a salariului minim in caștigul salarial mediu brut pe țară, ca și pentru a ne pune in acord cu politicile europene in domeniul muncii, in momentul de față, in Romania, totuși, ponderea contractelor cu salariu minim brut pe țară este una foarte mare, respectiv 24% din numărul total de salariați activi au in acest moment contracte la nivelul salariului minim brut pe țară, respectiv vorbim de 1.370.000.232 de persoane care in acest moment sunt angajate cu salariul minim brut pe țară de 2.080 de lei pe lună. Pentru creșterea salariului minim brut pe țară, obiectivul Guvernului este, pe de o parte, de a acoperi rata inflației pentru a păstra puterea de cumpărare a salariaților și, in același timp, a majora acest nivel al salariului minim brut pe țară, astfel incat să nu fie afectată sustenabilitatea mediului economic, respectiv de a lua in considerare, pe langă rata inflației, și productivitatea muncii. Astfel, in acest moment, avem la nivelul ratei inflației o evoluție in ultimii ani, așa cum bine cunoaște opinia publică, destul de ingrijorătoare; rata inflației a fost in 2016 minus 1,5%, aceasta a crescut pană in 2018 la 4,6% și in acest moment, ultimele date statistice indică un nivel al inflației de 3,4% și acest indicator de 3,4% este unul dintre indicatorii care stă la baza mecanismului de majorare a salariului minim brut pe țară. In ceea ce privește productivitatea muncii, se constată un trend descendent in ultima perioadă in ceea ce privește dinamica acestui indicator, de la un avans de 6%, in 2016, la 3,7%, in 2018, potrivit datelor EUROSTAT și, de asemenea, aici, și nivelul productivității muncii pe persoane de 3,7%, la nivelul anului 2018 este cel luat in calcul pentru fundamentarea mecanismului de majorare a salariului minim. De asemenea, mecanismul de majorare a salariului minim brut pe ţară trebuie să ţină cont de riscurile de deteriorare a mediului economic şi astfel au fost luate in considerare mai multe elemente care ţin de dinamica creșterii economice şi, de asemenea, de tensiunile din piaţa muncii. Luand in considerare dinamica creșterii economice, asistăm in momentul de față la o incetinire a ritmului de creștere economică de la 7%, in 2017, la 4,1% pentru 2018, 4% ultima prognoză pentru 2018, ceea ce sigur că trebuie să fie un element de bază in scenariile pentru majorarea salariului minim, astfel incat acest această decizie să nu accentueze ritmul de descreștere a dinamicii Produsului Intern Brut. In consecință, pentru majorarea salariului minim brut pe țară au fost luate in considerare următoarele scenarii: scenariul 1 - salariul minim brut pe țară se majorează cu nivelul ratei inflației; ultimele date disponibile la nivelul lunii octombrie, respectiv 3,4%, la care se adaugă indicele de productivitate pentru anul 2018, pentru anul precedent, respectiv 3,7%, ceea ce rezultă intr-o majorare a salariului minim brut pe țară cu 7,2%, respectiv de la 2080 de lei la 2230 de lei. La acest scenariu de bază se adaugă alte două scenarii care includ un coeficient de corecţie. Scenariul 2 - coeficientul de corecție ține de dinamica creșterii economice, astfel incat, atunci cand se constată o diferență intre creșterea economică prognozată pentru anul următor și creșterea economică estimată pentru finalul anului in care să ia decizia, mai mică sau mai mare de 0,5 puncte procentuale, coeficientul de corecție este zero. Pentru ceea ce depășește acest procent de plus/minus 0,5 puncte procentuale pană la 1,5 puncte procentuale, coeficientul de corecţie este un coeficient negociat cu partenerii sociali, dar nu poate depăși un punct procentual. Scenariul 3 - ia in considerare nivelul dezechilibrelor de pe piața muncii și coeficientul de corecție este calculat intre rata șomajului efectiv și rata naturală a șomajului potrivit metodologiei europene. Şi, in acest moment, mecanismul este similar cu cel din scenariul 2, se aplică o corecție acolo unde există o variație de peste 0,5 puncte procentuale, de asemenea, coeficientul de corecție rezultat este un coeficient negociat cu partenerii sociali și nu poate depăși un punct procentual pentru o variație intre 0,5 puncte procentuale și 1,5 puncte procentuale. In ambele scenarii, pentru anul in curs coeficientul de corecție este 0, pentru că dinamica creșterii economice intre cea prognozată pentru anul următor, de 4,1%, și cea pentru anul in curs, 4%, este sub 0,5 puncte procentuale. In scenariul 2, care ia in calcul riscurile macroeconomice, coeficientul este 0, de asemenea și in scenariul 3, care ia in calcul dezechilibrele din piața muncii, pentru că in acest moment, pentru anul 2019, rata șomajului prognozată, de 3,8%, este egală cu cea naturală. O ultimă observație aș vrea să fac, legat de calculul legat de impactul acestei măsuri, trei elemente importante: creșterea salariului minim brut pe țară cu 7,2% are un impact asupra consumului cu o creștere a consumului de 0,3%, iar la nivelul inflației, un impact moderat de pană in 0,1%. Pe zona de impact bugetar măsura implică un impact total de 3 miliarde de lei, din care, pe partea de venituri, 3 miliarde de lei, iar pe partea de cheltuieli, 1,8 miliarde de lei. Acestea au fost datele prezentate astăzi in cadrul Consiliului Tripartit și urmează ca, in urma consultărilor cu partenerii sociali, să agreăm o formulă finală. Vă stăm la dispoziție pentru intrebări. Violeta Alexandru: Mulţumesc! Inainte de acest lucru, aș completa doar că acest efort de două săptămani, făcut in cadrul grupului de lucru, practic suplinește o lipsă totală a unei analize in cadrul guvernului precedent cu privire la creșterea salariului minim. Am incercat să desfășurăm această activitate cat mai repede cu putință, conștienți fiind că se apropie sfarșitul anului și orice agent economic, orice entitate trebuie să iși pregătească, să iși facă un plan financiar pentru anul care vine, dar faptul că nu am găsit absolut nici o analiză, absolut nici un scenariu de lucru, ne-a făcut să o luăm de la zero și să incercăm să ajungem cu o analiză cat mai documentată, intr-un timp foarte scurt. De aceea țin să mulțumesc, incă o dată, partenerilor sociali care au contribuit activ in acest demers şi care ne-au pus, la randul danșilor, la dispoziție, diferite materiale, analize și puncte de vedere, unele tehnice și extrem de utile. Reporter: Spuneţi-mi dacă există posibilitatea ca, in funcție de evoluția economică, a creșterii economice și a inflației, dacă se merge pe scenariile 2 sau 3, să scadă salariul minim brut? Ionel Dancă: Nu există această posibilitate. Potrivit jurisprudenței in vigoare, orice caștig salarial, orice drept privind caștigurile salariale aflate in plată nu pot fi afectate, in orice scenariu. In cazul in care este prognozată o deteriorare a mediului economic pentru perioada următoare, in cel mai nefericit caz, salariile aflate in plată răman la nivelul respectiv. Reporter: Ce se intamplă cu salariul minim pentru cei cu studii superioare? Şi construcții, da. Ionel Dancă: In ceea ce privește salariul minim in construcții, vorbim despre un număr de contracte de aproximativ 316.000. Este o prevedere asumată, inclusiv in dialogul cu reprezentanții partenerilor sociali din acest domeniu; este o prevedere care va fi păstrată in vigoare, iar, in ceea ce privește nivelul salariului minim pentru cei cu studii superioare, in momentul de față, hotărarea de guvern nu va afecta in nici un fel această categorie de salariați, respectiv, rămane in plată nivelul salariului minim pentru cei cu studii superioare, urmand ca in timp, prin creșterea salariului minim brut pentru cei care in momentul de față sunt sub nivelul celor cu studii superioare, să ajungă la același nivel și să existe un singur salariu minim brut pe țară. Reporter: Deci rămane ingheţat pentru cei cu studii superioare şi, la fel, in construcţii, la nivelul actual, din... Ionel Dancă: Rămane la același nivel. Reporter: Şi in legătură cu corelarea dintre salariul minim şi punctul de amendă, s-a decis ceva sau urmează? Era ingheţat... Ionel Dancă: Există o corelație intre salariul minim și punctul de amendă. Din datele care ne-au fost furnizate de colegii de la Ministerul de Finanțe, nu există un impact semnificativ nici pe partea de venituri bugetare, nici pe partea de, să ii spunem, de efecte in plată semnificativ. Sunt nesemnificative aceste efecte. Reporter: Deci o dată cu salariul minim, va creşte şi punctul de amendă. Ionel Dancă: Da, potrivit legislaţiei in vigoare, nu s-a luat nicio decizie in această privință, in sensul modificării reglementărilor legale in vigoare. Reporter: Aţi făcut o declaraţie anterior şi vreau să ştiu dacă vă menţineţi şi asta. Credeţi că PIB a scăzut. Ionel Dancă: Dinamica produsului intern brut. Reporter: A scăzut sau nu PIB? Că dinamica este ascendentă. Ionel Dancă: Dinamica - nu, dinamica reflectă variația produsului intern brut, iar variația poate să fie in creștere sau in scădere. Variația, in momentul de față a produsului intern brut, a scăzut de la 7% pentru anul 2017 la 4% in 2018. Reporter: In ceea ce priveşte salariul minim pe economie, puteți să ne spuneți, această creștere reflectă o creștere la nivel brut. Spuneţi-ne cat este creșterea la nivel net. Ionel Dancă: La nivel net este... vorbim la nivel brut de 150 de lei, la nivel net, 83 de lei. Reporter: In ceea ce privește tot această creștere, in scenariul 2, această corecție, in momentul de față, acea de 0%, practic, vorbim de o inghețare in funcție de acel coeficient de 0,5% pe creștere economică. Ionel Dancă: Ingheţare, la ce vă referiți? Reporter: In acel punctaj pe care l-aţi pus la dispoziţie celor de la sindicate, patronate, dar şi mass media, vorbeaţi, dacă creşterea economică va fi de 0,5, sau scădere economică de 0,5, este varianta ca acea corecție să fie de 0%, deci, practic, nu se aplică corecția respectivă in anul... Ionel Dancă: Nu există un coeficient de corecție in anul respectiv. Reporter: Aceste corecţii vor fi făcute incepand cu anul 2021 sau incepand de anul viitor, in funcţie de ce se convine cu partenerii sindicali, ca să ne face, o idee? Reporter: Ok. Aceste corecții vor fi făcute incepand cu anul 2021 sau incepand de anul viitor, in funcție de ce se combină cu partenerii sindicali, ca să ne facem o idee. Ionel Dancă: Obiectivul Guvernului a fost de a prezenta, așa cum ne-a solicitat și Comisia Europeană, așa cum ne solicită partenerii sociali, mediul de afaceri, un mecanic predictibil care să stea la baza fundamentării acestei decizii. Un mecanism predictibil bazat pe indicatori obiectivi. In momentul de față, deşi coeficientul de corecție respectiv este zero, deci nu are impact asupra formulei propuse, noi am considerat că este in avantajul mediului de afaceri de a cunoaște posibile formule care vor fi aplicate in viitor, funcție de evoluțiile economice, tocmai pentru a da această perspectivă de predictibilitate pentru acest mecanism. Reporter: Nu mi-aţi răspuns la intrebare. Deci, practic, anul viitor creșterea propusă este de 7,2, urmand ca din 2021, ulterior, să facem aceste mecanisme de corecţie? Ionel Dancă: Dacă se constată diferențe care impun aplicarea unor coeficienți de corecție. Reporter: Odată cu creşterea salariului minim, evident că putem corela şi restul lucrurilor care ţin şi sunt corelate la el - mă refer aici la punctul de amendă. El a fost in ultimii ani ingheţat la 145 de lei. Ce veţi face cu punctul de amendă? Ionel Dancă: Am răspuns deja la această intrebare. Nu a fost o discuție legată de modificarea reglementărilor legale in vigoare pe acest subiect. Reporter: Eu insist. Ok şi in ceea ce priveşte declaraţia domnului Gheorghe Ialomiţeanu, care a fost ministru al finanţelor şi este membru in partidul pe care il reprezentaţi și ca purtător de cuvant, de asta va adresez această intrebare, anticipand faptul că poate nu vreţi să ne spuneţi ...el a declarat că in ceea ce privește legea salarizării și legea pensiilor, ambele ar putea să fie inghețate avand in vedere deficitul care este prins in proiectul de rectificare bugetară și făcut astăzi public de Ministerul Finanțelor. Ionel Dancă: Este o afirmaţie făcută de domnul Ialomiţianu, in nume personal, care nu implică in niciun fel guvernul sau politica Partidului Național Liberal in ceea ce privește domeniul salarizării şi pensiilor, unde angajamentele Partidului Național Liberal transpuse in programul de guvernare al actualului guvern sunt de a respecta legile in vigoare și de a garanta romanilor că salariile și pensiile, drepturile lor legale privind salariile și pensiile sunt garantate in plată. Reporter: Partenerii sindicali declarau mai devreme că această creştere de 7,2% va accelera şi mai mult distanţa, diefrenţa intre salariul minim și salariul mediu și că cumva sa va intra pe un calendar normal abia din 2030. Să ințelegem că la această discuție la care ați participat mai devreme şi-ar fi dorit o altă majorare şi dacă da, cat procentual şi in lei? Violeta Alexandru: Sigur că au fost propuneri, Unele dintre ele fundamentate, altele bazate pe o consultare a liderilor cu reprezentanții din componența Confederației sindicale patronale, după caz. Ne-am exprimat totala disponibilitate de a lua in discuție orice alt scenariu, orice altă variantă, incepand de la debutul anului următor. Mă voi angaja intr-un proces care să aibă puțin mai mult timp decat a fost la dispoziție in acest moment să luăm in dezbatere și să ținem cont cu argumente de toate propunerile pe care le-au inaintat. Sunt, cum e şi firesc, președinți in zona sindicală care au pledat pentru o creștere cat mai mare a salariului minim, insistand pe puterea de cumpărare și reprezentandu-și bineințeles membrii in sindicat, după cum am ascultat punctele de vedere și ale patronatelor care ne-au cerut prudență, care ne-au cerut un mecanism care să le permită să iși desfășoare investițiile și afacerile de o manieră rațională, pentru că obiectivul este ca locurile de muncă să existe pentru acești oameni și patronatele ne-au atras atenția asupra creșterilor peste puterea pieței de a le gestiona, lucru care ar conduce la anumite dezechilibre in ceea ce privește funcționarea companiilor pe care nu le dorim şi am ajuns, cred, la o formulă de compromis, dar, repet, așteptăm in continuare punctele de vedere ale tuturor partenerilor noștri. Ionel Dancă: Dacă imi permiteți, aş vrea să evidențiez o situație statistică, utilă in această discuție, foarte importantă, legat de ponderea contractelor cu salariul minim pe economie și rata profitabilității pe sectoare pentru că unul dintre obiectivele majore ale acestei analize a fost de a fundamenta o decizie care să nu afecteze negativ profitabilitatea firmelor, mai ales in acele sectoare unde rata profitabilității este una la nivel, să-i spunem, foarte expuse unei astfel de măsuri și vreau să... doar ca ordin, cu titlu de exemplu, in topul celor mai expuse, ca urmare a unei astfel de decizii, sunt cele legate de comerțul cu amănuntul și transporturi. In comerț avem aproximativ 300.000 de persoane cu salariul minim brut pe țară, in condițiile in care rata profitabilității in acest sector este de 4,3%, deci o majorare a costurilor cu forța de muncă ar afecta foarte mult profitabilitatea acestor firme și ca efect negativ, ar urma ca persoanele respective să devină vulnerabile la pierderea locului de muncă. La fel in zona transporturi - avem 146.000 de contracte cu salariu minim brut pe economie, iar rata profitabilității este de 3,7%, prin urmare, orice decizie in acest domeniu trebuie să aibă in vedere sustenabilitatea măsurii, astfel incat să nu expunem sectoare economice vulnerabile la o astfel de decizie, astfel incat ele să treacă dintr-o zonă de profitabilitate in zonă de pierderi. Reporter: Chiar şi aşa, această creștere de 83 de lei pe care ați anunțat-o mai devreme va adanci diferența intre salariul minim și cel mediu. Ionel Dancă: Este ca o pondere. In momentul de față vorbim de 41%, dar, atenție, este o statistică. Dacă mergem și analizăm pe domenii, vedem că in sectorul concurențial, sectorul privat, ponderea salariului minim in caștigul salarial mediu brut este de 44,8% și este una dintre ponderile cele mai ridicate. Prin urmare, obiectivul de a ne indrepta spre o pondere cat mai mare in caștigul salarial mediu brut pe țară este un obiectiv legitim, firesc, pe care ni-l dorim cu toții, dar nu se poate face peste noapte. Reporter: O ultimă intrebare. Cred că este un proiect de lege sau lege: 585 pe 2019, care a trecut deja de Senat, acum este in dezbatere la Camera Deputaților, inițiată de cei din PSD, care impune 11 praguri diferențiate de acordare a salariului... Ionel Dancă: Doamna ministru... Reporter: ... şi aş dori să ştiu de la doamna ministru sau de la dumneavoastră dacă cumva intră in contradicție cu această majorare de 7,2. Violeta Alexandru: Nu e vorba de contradicție, dar este o altă filozofie. Noi ne-am exprimat punctul de vedere pe păstrarea unui singur salariu minim in creștere, in acest moment. Ştiu că există și pe circuitul legislativ mai multe proiecte. Ne vom exprima punctul de vedere. Sunt in analiză in minister şi ne vom argumenta punctele de vedere in susținerea proiectului pe care astăzi echipa guvernamentală il propune. Nu s-a discutat despre trepte, funcție de studii sau funcție de alte variabile cu privire la salariul minim. Propunerea pe care noi am inaintat-o este ceva din documentul pe care il aveți la dispoziție. Mulţumesc! Ionel Dancă: Şi cu rugămintea de a ne inţelege, vă rugăm, incă o intrebare, pentru că trebuie să plecăm, dacă aveţi inţelegere. Vă rugăm! Reporter: Bună ziua! Vreau să fiu sigur că am inţeles exact: luăm scenariul al doilea, in funcție de dinamica creșterii economice, luăm aleatoriu a doua variantă, să spunem. Ionel Dancă: Cu o variație pană intr-un punct... 1,5... Reporter: Pană intr-un punct procentual. Ionel Dancă: Da. Reporter: ....unul, cel de bază, cel care este la final, fără a depăși un punct procentual. Şi spune așa: in cazul in care această diferență este mai mare de 0,5 puncte procentuale și pană la 1,5, se adaugă sau se scade proporțional fără a depăși un punct procentual. Vă rog frumos să imi explicați la ce se adaugă se adaugă. La cuantumul salariului minim? Ionel Dancă: Se adaugă la formula de calcul menționată in primul paragraf, la scenariul 2, respectiv rata inflației plus indicele de productivitate. La această sumă se adaugă, pană la un punct procentual sau se scade proporțional, funcție de coeficientul de corecţie. Deci, dacă in momentul de față, să presupunem, ipotetic, avem 3,4% rata inflației, 3,7% indicele de productivitate și avem o decelerare a creșterii economice de la 4% la 3,5%, rezultă o diferenţă in dinamică de 1,5 puncte procentuale. Ei bine, in această situație ipotetică, pe care nu ne-o dorim, ar urma să fie scăzută această diferență cu un punct procentual, adică 3,4 plus 3,7 minus un punct procentual. Reporter: Şi asta s-ar vedea in salariu minim, cum? Ionel Dancă: Așa cum v-am spus, 3,4 plus 3, ...adică 7,2 ar scădea cu un punct procentual, adică ar fi 6,2, dar asta după... Violeta Alexandru: Tot o creșterea ar fi. Ionel Dancă: Dar asta după discuțiile cu partenerii sociali, da. Reporter: /.../ rectificarea bugetară sunt mai multe ministere care sunt pe minus acum, de ce se iau bani de la transporturi, educaţie, de exemplu? Ionel Dancă: Da, legat de rectificarea bugetară, o să vă comunice colegul nostru, ministrul finanţelor publice, domnul Florin Ciţu - ştiu că v-a informat - o să pregătească o prezentare amplă, intr-o conferință de presă, a tuturor detaliilor. Ce putem să vă spunem- aici, este doamna ministru a muncii și poate să vă spună, legat de domeniul domniei sale, care au fost prioritățile legate de rectificare bugetară, după care vă rugăm să ne ingăduiţi să ne retragem. Reporter: Şi salariul minim va creşte oricum din ianuare cu 7,2%? Violeta Alexandru: Aceasta este propunerea noastră. Sintetizez, după care vă răspund la intrebarea privind rectificarea. Sintetizez: am propus astăzi partenerilor sociali o creștere a salariului minim așa cum ne-am angajat in programul de guvernare, pe baza unor calcule făcute impreună cu partenerii sociali și care au implicat toate cifrele și analizele pe care le-am putut accesa din sistemul public. Obiectivul pe care l-am avut in vedere este, pe de o parte, creșterea puterii de cumpărare, conștienți fiind că este nevoie de această creștere in ceea ce privește beneficiarii salariului minim și desigur, așa cum spuneam, interesul nostru a fost să nu afectăm in niciun fel angajatorii și proiecţiile bugetare pe care aceștia le fac. In ceea ce privește rectificarea bugetară, va avea domnul ministru Cițu o declarație de presă pe acest subiect, prezentand toate măsurile luate pentru această rectificare. In ceea ce mă privește - și am avut ințelegerea corespunzătoare, pentru că am fost in situația in care să constat că, prin transferul contribuțiilor, de fapt și de drept, nu s-a ajustat cu nimic cuantumul contribuțiilor in bugetul asigurărilor sociale - am avut toată ințelegerea și am solicitat o rectificare, astfel incat fondurile necesare pentru plata pensiilor să fie acoperite, iar pensionarii să iși primească pensiile la timp și in cuantumul pe care deciziile de pensionare l-au stabilit. Vă mulțumesc frumos! Reporter: Incă o precizare, vă rog, legat de această rectificare. Comisia Europeană spunea in ultimul raport că trebuie să fie corectat acest deficit și că există riscul inghețării atat in ceea ce privește Legea pensiilor, cat şi in ceea ce privește Legea salariilor. Ionel Dancă: Nu poate să spună să Comisia Europeană cumva fi politica guvernamentală. A accentuat și a avertizat asupra riscurilor, intr-adevăr. Reporter: Revenind la intrebare. Deficitul trebuia să fie de 3%, vedem un deficit de 4,3%. De ce nu aţi reuşit totuşi să vă incadraţi in acel deficit, de ce nu aţi găsit o soluţie, aşa cum spuneaţi? Ionel Dancă: Deci ne cereţi ca, in două săptămani, să ne incadrăm intr-un deficit bugetar antamat de o guvernare total iresponsabilă intr-un an de zile? Acesta este rezultatul guvernului care a ințeles să guverneze așa cum a guvernat in 2019. Noi ne-am asumat, prin programul de guvernare, limitarea depășirii țintei de deficit bugetar și o vom face astfel incat să readucem politica bugetară in orizontul de respectare și de salvare a echilibrelor macroeconomice. Nu este un rezultat care poate fi imputat acestui guvern. Noi in acest moment facem curat după guvernarea anterioară și reparăm stricăciunile. Vă mulțumim! Violeta Alexandru: Vă mulţumim şi vă dorim o zi bună! 2019-11-26 15:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-11-26-03-07-16big_09_resize.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la reuniunea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, alături de vicepremierul Raluca Turcan, ministrul finanțelor publice, Florin Cîțu, ministrul muncii și protecției sociale, Violeta Alexandru, și șeful Cancelariei prim-ministruluiȘtiri din 26.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/participare-premierului-ludovic-orban-la-reuniunea-consiliul-national-tripartit-pentru-dialog-social-alaturi-de-vicepremierul-raluca-turcan-ministrul-finantelor-publice-florin-citu-ministrul-muncii-i-protectiei-sociale-violeta-alexandru-i-eful-cancelariei-prim-ministruluiGalerie foto Alocuțiunea premierului Ludovic Orban la reuniunea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social [Check Against Delivery] Bună ziua. Declar deschisă reuniunea Consiliului Tripartit. Scopul acestei intalniri este de a avea o primă discuție privitoare la decizia pe care trebuie să o luăm prin hotărare de guvern privind stabilirea creșterea salariului minim brut pe economie. Sigur că această temă a salariului minim pe economie este o temă in care există o varietate foarte mare de puncte de vedere exprimate, in care, evident, sunt multe puncte de vedere care nu intotdeauna converg. In ceea ce ne privește pe noi, am incercat să căutăm o soluție de creștere a salariului minim care să țină, intr-o măsură cat mai mare, de niște date obiective din economie, adică, mai precis, incercăm ca această creștere a salariului minim să se facă pe baza unor indicatori economici, pe baza unor date care sunt clare și care, pe de o parte, să țină cont de realitățile economice, pe de altă parte, să atingă și obiectivul de creștere a salariului minim pe economie. Sigur că, analizand creșterile salariului minim pe economie in ultima perioadă, putem constata că nu a existat o regulă foarte precisă și foarte clară in ultimii cinci ani. Că această creștere a salariului minim s-a făcut pe bază de voință din partea guvernului și nu pe baza unor considerente economice care, intr-adevăr, să caute să ia in vedere toate elementele importante de care trebuie să ținem cont in momentul in care luăm decizia de creștere a salariului minim pe economie. Aici, eu am să vă spun că, din punctul meu de vedere, creșterea salariului minim trebuie să aibă ca obiectiv ca cei care lucrează pe salariu minim, care sunt aproximativ 1.370.000 după datele noastre, să beneficieze de o creștere a salariului minim care să aibă totuși la bază niște elemente de care trebuie să ținem cont, și anume profitabilitatea firmelor. Aici pot să vă spun că, pe analiza noastră privitoare la domeniile in care sunt cei mai mulți angajați pe salariu minim, am făcut o analiză a profitabilității; cei mai mulți angajați pe salariul minim astăzi, aproximativ 220.000 de salariați, care reprezintă 15, 63%, sunt in comerțul cu amănuntul, unde e o rată a profitabilității 4,3%. Pe locul doi sunt cei din transporturi terestre, pe locul - trei activități de investigații și protecție, pe locul patru - comerț cu ridicata, cu excepția comerțului de autovehicule și motociclete. Rata profitabilității in aceste domenii e 4,3 - 3,7 - 5,7 - 4,6. Prin creșterea salariului minim, am incercat să nu afectăm foarte mult o rată a profitabilității in aceste domenii de activitate, pentru că, hai să fim cinstiți, dacă trecem pe pierdere companiile, nu facem decat să le facem un rău angajaților respectivi. De asemenea, trebuie să ținem cont și de un alt factor: știm foarte bine că, in ultimii ani, politica economică s-a bazat pe o stimulare a creșterii economice pe consum, prin creșterea artificială a cererii, fără să existe o bază reală in creșterea volumului de produse și servicii care sunt realizate pe piața internă. Orice stimul suplimentar prea mare, care să ducă la o creștere a cererii care nu are o acoperire in creșterea volumului de produse și servicii care sunt produse pe plan intern, poate să ducă la consecințe negative. Să accentueze și mai mult dezechilibrul balanței comerciale, așa cum se intamplă astăzi. Trebuie să știți că anul ăsta e posibil să se ajungă la un deficit al balanței comerciale de aproape 18 miliarde de euro. Pe de altă parte, creșterea salariului minim să ducă, să fie un stimul inflaționist. Companiile, pentru a-și menține profitabilitatea, să incerce să crească prețurile produselor sau tarifele serviciilor pe care le practică, deci și acest element este foarte important de luat in calcul. De asemenea, cred că trebuie analizat și impactul asupra bugetului, care nu este de neglijat, sigur că in special creșterea salariului minim brut afectează in special autoritățile locale, angajații din autoritățile locale, care au salarizarea stabilită pe grilă in raport cu salariul minim brut. Şi acum trebuie să vă spun că, la ora actuală, bugetele locale au fost aruncate in aer prin politicile din 2018 și 2019, in care autoritățile locale, pe de o parte, au pierdut cam şapte miliarde minim in fiecare an, și, pe de altă parte, au fost obligate la cheltuieli suplimentare. De exemplu, a crescut foarte mult ponderea cheltuielilor cu salariile in bugetele locale, mai ales la acele autorități locale care au aplicat grila pe maxim. Și, de asemenea, au crescut foarte mult cheltuielile sociale ale autorităților locale, care au crescut, ca pondere, la aproape de 23-24% și au afectat grav capacitatea autorităților locale de a face investiții sau de a cofinanța proiectele de investiții cu finanțare europeană sau proiectele de investiții care sunt finanțate de la bugetul de stat, prin intermediul PNDL. Sigur că propunerea pe care v-o facem şi pe care o să v-o detalieze domnul Ionel Dancă, șeful Cancelariei, este o propunere care incearcă să aplice o formulă in care să ținem cont de compensarea inflației, indicelui de creștere a prețurilor de consum, să ia in calcul creșterea indicelui de productivitate, care, după părerea mea, reflectă intr-adevăr potențialul real de a putea crește salariul. De asemenea, sigur, aici discutăm mai multe posibilități de aplicare a unor indici de corecție, incă nu am luat o decizie, sigur, noi vom discuta, vom dezbate, indici de corecție care fie să includă creșterea economică, fie să includă elementele de pe piața muncii care pot să... cum să spun, pot să ofere niște corecții suplimentare astfel incat piața muncii să fie afectată favorabil de creșterea salariului minim brut pe economie. Nu in ultimul rand, trebuie să luăm in calcul și un alt factor. Ştim foarte bine că, atunci cand facem studiul de impact, nu trebuie să calculăm numai creșterea cheltuielilor cu salariile, care sunt provocate angajatorilor strict de creșterea salariului minim pe economie, pentru că, in realitate, multe companii, odată cu creșterea salariul minim pe economie, această creștere a salariului minim pe economie duce și la creșterea celorlalte salarii, pentru că ierarhizarea in cadrul companiilor, pentru a putea fi menținută, mai ales atunci cand a fost vorba de creșteri prea brutale ale salariului minim pe economie, a fost foarte grav afectată și costurile cu forța de muncă au afectat profitabilitatea companiilor. Cam asta am avut să vă spun in introducere. Le mulțumesc celor din mass media pentru prezența alături de noi! Vom da, evident, declarații după. 2019-11-26 11:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_016_resize.jpgPremierul Ludovic Orban: Rectificarea bugetului va avea criterii obiective de alocare a resurselor către comunitățile localeȘtiri din 25.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/premierul-ludovic-orban-rectificarea-bugetului-va-avea-criterii-obiective-de-alocare-a-resurselor-catre-comunitatile-localeGalerie foto Premierul Ludovic Orban a avut astăzi, la Palatul Victoria, consultări cu reprezentanții Asociației Comunelor din Romania asupra mai multor teme privind activitatea administrației publice locale. In perspectiva definitivării proiectului rectificării bugetului pentru anul 2019, prim-ministrul a precizat că sunt avute in vedere trei criterii obiective de alocare a resurselor financiare suplimentare pentru comunitățile locale: Asigurarea cofinanțării necesare pentru implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene; Alocarea resurselor pentru plata drepturilor persoanelor cu dizabilități și a celor de care beneficiază insoțitorii acestor persoane; Acoperirea cheltuielilor necesare pentru funcționarea serviciilor curente oferite cetățenilor de către administrația locală. O altă temă adusă in discuție de primari s-a referit la procedurile birocratice stufoase pe care reprezentanții administrației trebuie să le parcurgă in pregătirea și implementare proiectelor de dezvoltare locală. In acest context, șeful Executivului a precizat că un obiectiv al Guvernului constă in simplificarea procedurilor administrative și informatizarea activității administrației, astfel incat implementarea investițiilor să fie susținută inclusiv prin reducerea numărului de avize și prin digitalizarea activităților. Totodată, primul-ministru a reiterat angajamentul de a se consulta cu structurile asociative ale administrației locale asupra reglementărilor care privesc activitatea acestora. La intalnire au mai participat, din partea Guvernului, vicepremierul Raluca Turcan, ministrul lucrărilor publice, dezvoltării și administrației, Ion Ștefan, șeful cancelariei primului-ministru, Ionel Dancă. 2019-11-25 14:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_20191125-dscf6459.jpgDeclaraţii susținute de premierul Ludovic Orban după participarea la dezbaterea dedicată marcării a 100 de ani de la prima sesiune a Parlamentului României întregiteȘtiri din 25.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-ludovic-orban-dupa-participarea-la-dezbaterea-dedicata-marcarii-a-100-de-ani-de-la-prima-sesiune-a-parlamentului-romaniei-intregite [Check Against Delivery] Reporter: Am ințeles că in această după-amiază ați chemat mai mulți miniștri la guvern să discutați despre rectificare? Ludovic Orban: Normal, discutăm nu numai astăzi, am discutat şi săptămana anterioară privitor la situația, din punct de vedere al bugetului, pe fiecare minister. Reporter: Punctual, care dintre membrii cabinetului? Pentru că ştiu că o parte dintre membrii cu portofolii mai mari nu sunt astăzi prezenţi. Ludovic Orban: Vom discuta cu toţii, pană vom stabili forma finală. Acum nu o să vă dau chiar toate discuţiile. Am o agendă publică pe care o vedeți in fiecare zi. Sigur, sunt și alte intalniri, care sunt intalniri in care discutăm chestiuni de substanță. Reporter: La rectificare /.../ Ludovic Orban: Aveţi răbdare, nu vă grăbiţi. Am văzut că au apărut tot felul de informații pe surse. Obiectivul meu este ca pană la finalul zilei de maine să stabilim forma definitivă a ordonanței de urgență privind rectificarea bugetară. In rectificarea bugetară avem cateva obiective pe care le urmărim. Primul și cel mai important obiectiv este să asigurăm resursele financiare pentru toate instituțiile publice și pentru toate autoritățile locale, resurse financiare care sunt indispensabile pentru buna funcționare, pentru plata salariilor, pentru plata diferitelor drepturi sociale, pentru plata unor cheltuieli de funcționare, cum sunt iluminatul public, incălzirea școlilor și alte categorii de cheltuieli. Al doilea obiectiv este acela de a elimina practica guvernelor anterioare de a pune pe spinarea mediului de afaceri cheltuielile nesăbuite care au fost provocate - și aici v-am dat cateva exemple. Avem ca obiectiv in această rectificare să ajungem la zi cu rambursarea TVA către companii, pentru că este inadmisibil să menții in mod artificial un deficit și să lipsești companiile de dreptul lor legal, și anume de banii la care au dreptul prin rambursarea TVA. De asemenea, alocăm bani pentru a asigura decontarea tuturor plăților care trebuie făcute de Casa Națională de Sănătate de Asigurări de Sănătate. V-am spus că sunt concedii medicale nedecontate și de 11 luni, iar suma necesară pentru a asigura aceste plăți care, repet, sunt plăți legale, care trebuie făcute către angajatori, in baza Legii privind decontarea cheltuielilor pe care le-au făcut pentru diferite categorii de concedii. Nu in ultimul rand, urmărim să ajungem cat de cat la zi cu plata situațiilor de lucrări pe toate proiectele de investiții, indiferent că este vorba de investiții la nivel guvernamental sau că este vorba de investiții in cadrul Planului Național de Dezvoltare Locală. De asemenea, căutăm să eliminăm toate cheltuielile nenecesare și, mai ales, să eliminăm din structura bugetului cheltuieli care nu pot fi efectuate și care au fost trecute acolo fără ca să existe efectiv posibilitatea de a putea fi efectuate pană la finele anului 2019. Reporter: Bani pentru pensii? Ludovic Orban: Cu siguranță și acolo va trebui să majorăm sumele de bani care reprezintă transferul de la bugetul de stat pentru Fondul de pensii, pentru a asigura plata pensiilor, pentru că vechiul guvern nu a avut grijă să aloce suficienți bani in bugetul statului ca transferuri către bugetul de pensii şi, ca atare, și acolo va trebui să suplimentăm suma de la bugetul de stat către bugetul Fondului de pensii. Reporter: Dar la capitolul tăieri, din informațiile care au apărut in momentul de față pe surse, de asta trebuie să le și confirmăm cu dumneavoastră, luați in calcul micşorări de fonduri la educație, la partea de transporturi și, in același timp, la cofinanțarea pe fonduri europene? Vă da exemplul unui singur program, cel cu alimente pentru persoanele sărace, program care nu ar mai merge mai departe in cauza acestei lipse de cofinanțări, banii vor fi tăiaţi. Ludovic Orban: Nu vă bazați pe zvonuri. Vom aloca resursele financiare pentru cofinanţarea oricărui program care aduce beneficii către romani. Astea sunt fitilele care sunt băgate de oameni rău intenționați, cel mai probabil din zona PSD-ului, și care nu au nicio legătură cu realitatea. Veți vedea forma proiectului ordonanței de urgență, va fi făcută publică și o vom adopta pană la finalul acestei săptămani. Reporter: Şi o veţi discuta şi cu preşedintele astăzi la Cotroceni? Ludovic Orban: Intre mine, ca prim-ministru, și președintele Romaniei, intre guvernul pe care il conduc și președinte este, in sfarșit, o relație de dialog, de cooperare loială, de parteneriat in care ne coordonăm toate acțiunile, toate deciziile și toate politicile publice in beneficiul cetățeanului roman. Reporter: Domnule premier, vă rog să ne spuneți cand și cum se va contura o nouă majoritate parlamentară și cum se va implica președintele? Ludovic Orban: M-aţi intrebat aseară, acum puneţi-mi alte intrebări. V-am spus, există, deocamdată există o majoritate parlamentară - fragilă, e adevărat, dar există - și noi am semnat ințelegeri și acorduri cu partenerii care au fost alături de noi in succesul moțiunii de cenzură, care, de asemenea, au susținut investirea guvernului pe care il conduc și noi ne respectăm ințelegerile și cred că putem să menținem această majoritate. Sigur, președintele se referea la formarea unei majorități mai largi și mai stabile, care să sprijine reforme mai ample după alegeri. Reporter: De salariul minim, cand veţi anunţa ce decizie aţi luat, căci spuneaţi la un moment dat că la sfarşitul lunii? Ludovic Orban: Maine avem, la ora 10:00, consultările cu partenerii sociali in cadrul Consiliului tripart, aşa cum am anunţat de săptămana trecută. Reporter: Totuși, de undeva se va mai tăia la rectificare, care sunt zonele? Ludovic Orban: V-am spus de unde. Cheltuielile nenecesare, cheltuielile care nu pot fi efectuate. Reporter: Care sunt cheltuielile necesare, spre exemplu, care sunt? Daţi-ne un exemplu. Reporter: Şi din ce zone? Ludovic Orban: O să vă dau exemple. Cand o să o să vedeți ordonanța de urgență, le veți vedea. Reporter: Vor fi bani tăiaţi de la investiţii? Ludovic Orban: Intotdeauna incercaţi să aflaţi. Nu s-a luat incă decizia. Orice v-aş spune, nu pot să vă spun astăzi forma finală a ordonanței de urgență. Reporter: Aveți niște găuri despre care ați vorbit ... Ludovic Orban: Suntem in analize, evident, continuă evaluarea. Ne-au lăsat ăștia un buget făcut praf, găurit, cu un nivel de colectare a veniturilor mult sub nivelul care fusese prognozat in Legea bugetului de stat... Este extrem de dificil de făcut această rectificare. Dar v-am dat cateva linii directoare. Reporter: Dle premier, astăzi mergeţi la Palatul Cotroceni? Ludovic Orban: Merg la Palatul Cotroceni de fiecare dată cand este cazul... Reporter: Vor fi intalniri săptămanale, lunare, ca să /.../ cum colaboraţi... Ludovic Orban: ...cand sunt invitat, cand avem diferite discuții și intalniri. Merg de fiecare dată. Vă mulțumesc. Reporter: Cu pensiile speciale ce faceţi, dle Orban? Ludovic Orban: Vă uitați in programul de guvernare și vedeţi răspunsul la această intrebare. Vă mulțumesc! La revedere! 2019-11-25 14:05:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-11-25-02-27-06big_20191125-dscf6320.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la dezbaterea dedicată marcării a 100 de ani de la prima sesiune a Parlamentului României întregiteȘtiri din 25.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-dezbaterea-dedicata-marcarii-a-100-de-ani-de-la-prima-sesiune-a-parlamentului-romaniei-intregiteGalerie foto Discursul premierului Ludovic Orban la dezbaterea dedicată marcării a 100 de ani de la prima sesiune a Parlamentului Romaniei intregite [Check Against Delivery] Ludovic Orban: Domnule vicepreședinte al Academiei, stimaţi.. aș fi fost bucuros să spun președinți ai Senatului și Camerei Deputaților,stimați vicepreședinți care reprezentați Senatul și Camera Deputaților, distinși membrii ai Academiei Romane, stimați invitați, felicit Academia Romană pentru această inițiativă de a marca un moment fundamental din istoria Romaniei, și anume intrunirea primului Parlament al Romaniei Mari. Mă bucur enorm că Academia Romană a luat această inițiativă pentru a marca acest moment important și pentru a readuce aminte romanilor acest moment care intr-adevăr a avut o importanță copleșitoare pentru evoluția ulterioară a Romaniei. La aniversarea a 100 de ani de la deschiderea lucrărilor primului Parlament al Romaniei Mari, sunt onorat să mă adresez domniilor voastre, sub egida acestei instituții simbol a statului nostru modern, Academia Romană, fondată in secolul XIX, pentru a aduce laolaltă mințile cele mai luminate ale romanilor de pretutindeni, atat din Vechiul Regat, cat și din provinciile locuite de romani, care, in 1866, nu trăiau incă in această țară, Societatea Academică, iar apoi Academia Romană a fost incă de la inceput menită să ne adune, să ne unească, să ne ghideze in marele plan care a fost realizarea unității naționale. Iată de ce putem spune că nu există un loc mai potrivit decat cel in care ne aflăm astăzi pentru a aduce omagiu momentului excepțional in care reprezentanții aleși din toate provinciile țării unite s-au intalnit in sfarșit in noiembrie 1919, in Parlamentul Unit al Romaniei. Acel prim Parlament al Romaniei Mari a fost nu numai expresia unității politice care la scurt timp urma să fie recunoscută și de tratatele internaționale, a fost nu numai o implinire a idealului unităţii, ci şi o ilustrare a dezideratelor democratice ale naţiunii noastre ieşită victorioasă din marele război. Nu trebuie să uităm nicio clipă faptul că acesta a fost cel dintai for legislativ romanesc ales prin sufragiul universal, o primă expresie a marilor reforme democratice care vor continua in anii 20, un parlament nou, cu noi principii, pentru o Romanie nouă, in care idealul unității fusese realizat şi care avea in față o luptă nouă pentru democrație și pentru consolidarea locului Romaniei in lume. Ca om politic, indrăznesc cu modestie şi pietate să imi arăt admirația și recunoștința față de cele două generații politice excepționale care au reușit să implinească aceste idealuri și să adune, in toamna anului 1919, cei 560 de reprezentanți ai tuturor romanilor, in aceeași adunare parlamentară. Aceasta a fost o victorie a marilor ardeleni din Partidul Național, care nu intamplător au dat primul preşedinte al Camerei Deputaților, in persoana lui Alexandru Vaida-Voevod. O victorie a marilor moldoveni, dintre care a fost ales primul președinte al Senatului Unit, Paul Bujor, o victorie a generațiilor politice care de la 1848 şi continuand 1866, 1877 și pană la Primul Război Mondial au construit Romania Vechiului Regat, avand mereu ca țintă in Romania Mare. Acest proiect a fost unul al unității, dar și unul al modernității, al democrației, care a continuat mai ales in anii următori, sub impulsul generației lui Ionel Brătianu cu reforma constituțională, cu reforma electorală, cu reforma agrară, cu reforma administrativ-teritorială și cu toate marile reforme care au fost realizate in perioada interbelică. Această perseverență, acest devotament față de un proiect politic menit să determine progresul intregii societăți, este o lecție pentru noi toți, dar mai ales trebuie să fie o lecție fundamentală pentru oamenii politici ai vremii noastre. Oricine se abandonează scepticismului și dă glas indoielilor cu privire la capacitatea Romaniei de a-şi proiecta și implini un viitor mai bun, trebuie să privească doar la lupta exemplară a acestor generații de fondator și să invețe din tăria lor. Iar miezul acestor invățături este loialitatea față de cei pe care ii reprezentăm ca oameni politici, față de cetățeni, față de societatea romanească, ale cărei resurse de inteligență, de pricepere, de caracter, de creativitate, nu așteaptă decat să fie respectate și valorificate. Ca oameni politici ai unei Romanii care după jumătate de secol de comunism a redevenit democratică și a redobandit locul meritat, in Europa și in lume, suntem datori să lucrăm pentru noul proiect pe care şi-l dorește societatea romanească. Este vremea unei noi modernități, care să fie in ton cu toate trendurile secolului XXI, de noi depinde restaurarea increderii cetățenilor, mai ales a celor din generațiile tinere, in potențialul Romaniei. In această zi, in care onorăm un mare moment din istorie, trebuie să ințelegem că putem respecta intr-un singur mod acest trecut, prin ceea ce facem noi, pentru cei de astăzi, dar mai ales pentru viitor și pentru generațiile viitoare. Suntem intr-un nou moment crucial, in care avem șansa să dăm un curs nou istoriei țării noastre, dar la fel ca in urmă cu un secol, această șansă nu se poate realiza decat dacă intre cetățeni și cei care fac parte din clasa politică se restabilește increderea și unitatea de vederi in privința marilor obiective naționale. Vă mulțumesc. 2019-11-25 13:04:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_20190306-dscf7654.jpgDeclarații susținute de premierul Ludovic Orban la Ministerul Afacerilor Externe, în contextul organizării și desfășurării celui de al doilea tur al alegerilor prezidențialeȘtiri din 24.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-ludovic-orban-la-ministerul-afacerilor-externe-in-contextul-organizarii-i-desfa-urarii-celui-de-al-doilea-tur-al-alegerilor-prezidentialeGalerie foto [Check Against Delivery] Ludovic Orban: Am făcut o analiză, impreună cu domnul ministru și cu echipa care se ocupă de organizarea alegerilor in diaspora. Lucrurile merg cat se poate de bine, toate birourile electorale ale secțiilor electorale din străinătate sunt funcționale. Fluidizarea votului este evidentă pentru oricine. In primele două zile, vineri și sambătă, deși prezența la vot a fost mai mare cu aproximativ 20%, nu a existat niciun fel de problemă legată de exercitarea dreptului de vot. Salut, incă o dată, prezența foarte mare la vot a romanilor din străinătate și sunt convins că, așa cum a crescut prezența la vot in secțiile de votare din străinătate și romanii din diaspora se prezintă intr-un număr mai mare la vot, același lucru se va intampla și in Romania. Dacă aveți intrebări legate de derularea procesului de vot. Reporter: Au fost incidente undeva? Ludovic Orban: Nu, nu. Singura problemă o știți, ați aflat-o - cu schimbarea locației unei secții de votare. In rest, procesul decurge intr-o normalitate foarte clară și limpede. Nu avem probleme in nicio secție de votare, operatorii de tabletă sunt in număr suficient, nu se poate spune că există vreun risc să apară probleme de disfuncționalitate majoră. De asemenea, am discutat cu domnul ministru despre secțiile din Marea Britanie, unde există posibilitatea unei redirecționări a alegătorilor, in cazul in care se va crea aglomerație la vot. In nicio secție de votare nu a fost necesară prelungirea programului de lucru. Reporter: Ce fel de redirecționare, spre alte secții? Ludovic Orban: Da. Sigur, apropiate. Dar nu există, in momentul de față, astfel de situații. Procesul de votare se derulează in cele mai bune condiții in toate secțiile de votare. Vă mulțumesc! 2019-11-24 13:29:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_20190305-dscf7024.jpgDeclarații susținute de premierul Ludovic Orban la Ministerul de Interne, în contextul organizării și desfășurării celui de al doilea tur al alegerilor prezidențialeȘtiri din 24.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-sustinute-de-premierul-ludovic-orban-la-ministerul-de-interne-in-contextul-organizarii-i-desfa-urarii-celui-de-al-doilea-tur-al-alegerilor-prezidentialeGalerie foto [Check Against Delivery] Ludovic Orban: Efectivele mobilizate pentru a asigura misiunile de pază, de ordine, efectivele de intervenție sunt de aproape 38.000 de angajați ai Ministerului de Interne, mobilizați din poliție, din jandarmerie, din poliția de frontieră și din celelalte categorii de angajați ai MAI. Ca număr de incidente, e un număr de incidente mic, 7 incidente. Singurul incident - s-a continuat campania electorală intr-o secție de vot. In rest, sunt incidente minore, procesul se desfășoară in condiții bune și am primit garanții ferme că toate efectivele sunt mobilizate și gata să intervină in orice situație. Reporter: Cum vi se pare prezența la vot pană in acest moment - 7,2%? Ludovic Orban: Așteptăm exercitarea dreptului de vot pană la finalul zilei. Reporter: Sunteți optimist? Ludovic Orban: Sigur, totdeauna am fost optimist. E și o zi diferită de ziua din primul tur. In primul tur a fost o vreme frumoasă, aproape o zi de vară, astăzi e o vreme de toamnă tarzie, cu ploi in multe zone ale țării. Sunt convins că, pană la finalul zilei, cat mai mulți romani vor decide să iși exercite dreptul de vot. Mulțumim, la revedere! 2019-11-24 12:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_20190305-dscf6708.jpgDeclarațiile premierului Ludovic Orban la vizitarea Uzinei Dacia de la Mioveni și întâlnirea de lucru cu reprezentanți ai managementului companiei și cu CEO Groupe Renault România, Christophe DridiȘtiri din 22.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratiile-premierului-ludovic-orban-la-vizitarea-uzinei-dacia-de-la-mioveni-i-intalnirea-de-lucru-cu-reprezentanti-ai-managementului-companiei-i-cu-ceo-groupe-renault-romania-christophe-dridi Galerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: /.../ domnului preşedinte pentru că m-a invitat şi a permis această discuţie, din punctul meu de vedere extrem de importantă. In Romania, industria auto este o industrie vitală pentru dezvoltarea economică a Romaniei, o industrie care asigură 14% din PIB şi 26% din exporturile Romaniei. Este o industrie care creează sute de mii de locuri de muncă - doar Uzinele Dacia - Renault, pe langă angajaţii proprii pe care ii au, prin industria pe orizontală - furnizorii, companiile care furnizează produse - angajează peste 150.000 de oameni, şi in industria auto, in general, veniturile angajaţilor sunt venituri peste medie, care permit o viaţă decentă pentru toţi cei care lucrează in industria auto. Din acest motiv, am ţinut - practic, e prima vizită oficială la o companie din Romania, şi această vizită este aici, la Dacia - Renault, pe care o consider una dintre cele mai importante companii din Romania, bijuteria coroanei să-i spunem, şi o companie care din punctul nostru de vedere trebuie susţinută in activitatea sa de către guvern, motiv pentru care am abordat o problematică foarte variată. In primul rand, necesitatea dezvoltării infrastructurii, pe care noi o resimţim in egală măsură ca şi cei din industria auto, dezvoltare a infrastructurii care să prevadă atat dezvoltarea infrastructurii rutiere, cat şi a infrastructurii feroviare, de asemenea a infrastructurii portuare, astfel incat practic toate vanzările realizate de producătorii auto să fie avantajate, nu dezavantajate de modul in care sunt transportate toate produsele. Evident că am prezentat stadiul actual pe cele cinci tronsoane de pe Sibiu - Piteşti; de asemenea, am discutat şi le-am prezentat celor de la Dacia - Renault avansul, progresul pe care il avem legat de drumul expres Craiova - Piteşti, de asemenea intenţiile noastre privitoare la dezvoltarea infrastructurii de transport pe toate axele. De altfel, am primit din partea reprezentanţilor companiei un set de 12 priorităţi in materie de dezvoltare a infrastructurii, priorităţi care sunt considerate de către think-tank-ul din cadrul CAROM priorităţi fundamentale pentru a asigura suportul in infrastructură pentru o dezvoltare economică rapidă. In mod evident, am discutat despre o serie de decizii guvernamentale, cum este continuarea Programului Rabla şi chiar o posibilă mărire a numărului de unităţi care pot fi achiziţionate prin Programul Rabla pană la un număr de 70.000 de unităţi. De asemenea, din analiza care mi-a fost prezentată, este clar că pentru o maşină care este fabricată in Romania există un rezultat foarte benefic inclusiv pentru bugetul statului, bugetul statului caştigand aproximativ 3.700 de euro, dacă reţin exact calculul, in timp ce pentru maşini vechi, la mana a doua sau la mana a treia, practic nu există un caştig real şi este mult mai benefic şi mult mai util să incurajăm cumpărarea de maşini noi, de preferinţă cumpărarea de maşini noi produse in Romania. Sigur că am abordat şi alte aspecte, şi chiar domnul ministru al transporturilor le-a dat o veste bună privitoare la un deranj pe care il aveau in Portul Constanţa, şi sper ca ordinul ministrului să fie respectat, să se poată derula toate operaţiunile in Portul Constanţa fără să mai afectăm interesele companiei. De asemenea, am discutat perspectivele de dezvoltare a industriei auto. Industria auto va suferi modificări rapide, este nevoie de o colaborare foarte apropiată intre reprezentanţii industriei auto şi factorii guvernamentali pentru a găsi soluţii comune de adaptare, astfel incat chiar să fim, dacă este posibil, cu un pas inaintea altora - iar in acest sens, clar, ca premier, mi-am declarat deschiderea totală pentru a discuta orice fel de proiect de adaptare, orice fel de proiect care poate fi benefic pentru modernizare şi pentru a permite dezvoltarea industriei auto. De altfel, am şi convenit asupra unui mod de lucru: fomarea unui grup de lucru care să ţină legătura cu reprezentanţii industriei auto in mod operativ şi să evalueze periodic toate evoluţiile şi măsurile care sunt necesare pentru a putea realiza o adaptare cat mai rapidă la trendul care există la nivel mondial. Pe scurt, mă opresc aici. Dacă aveţi să-mi puneţi intrebări, vă rog! Reporter: Aş vrea să vă intreb, domnule prim-ministru, dacă aţi vorbit cu ministrul de resort şi v-a spus, pe perioada mandatului, caţi km de autostradă vrea să inaugureze. Lucian Bode: Dar intrebaţi-mă, că răspund... Ludovic Orban: Obiectivul nostru este să deblocăm, să accelerăm, să pornim rapid toate proiectele de infrastructură de care are nevoie Romania. Şi in acest sens, deja in două săptămani domnul ministru a mișcat o serie de lucruri inainte - dovadă că am fost la ordinul de incepere , care practic permite lucrarea pe tot frontul pentru tronsonul 2 de pe drumul expres Craiova - Pitești, tronson foarte important, care conține centura Balșului și centura Slatinei - se știe foarte clar că traversarea Balșului la o oră de varf reprezenta o adevărată probă de rezistență psihică pentru toți cei care se deplasau pe drumul respectiv; de asemenea, și traversarea Slatinei era foarte mult ingreunată. Ca atare, lucrurile sunt incepute. Există un front de lucru total in ceea ce privește Sibiu - Pitești - evident, am prezentat stadiul actual și mai ales care sunt paşii pe care vrem să-i intreprindem pentru accelerarea procedurilor de a ajunge cat mai rapid in fază de construcție pe toate cele cinci tronsoane de pe Sibiu - Pitești. Vă readuc aminte, că nu știu dacă mai țineți minte, dar in aprilie 2007 am fost pe centura Piteștiului, pe autostrada de centură a Piteștiului, și am anunțat că lucrările la autostrada de centură, la care 52% era progresul in momentul respectiv, vor fi gata in șase luni, adică in octombrie. Toți aţi ras de mine - imi aduc aminte nişte articole care făceau mișto de mine - și, cu toate astea - nu mai țin minte exact pe cat octombrie - , in octombrie a fost gata lucrarea. Şi nu numai că a fost gata, dar ţineţi cont că zece ani de zile nu a fost necesară nicio intervenție de intreținere, adică lucrările au fost realizate de o calitate extrem de bună, și la fel urmărim, impreună, să facem toate lucrările care vor urma. Reporter: Asta e foarte bine, domnule prim-ministru. Atunci, avansaţi o dată şi pentru cele discutate astăzi? Ludovic Orban: Ştiţi cum e? Asta cu avansarea de date se poate face in momentul in care ştii foarte clar ai niște certitudini - legate de finanțare, legate de soluția tehnică. Am să vă dau numai un exemplu: știţi foarte bine din cele cinci tronsoane de pe Autostrada Sibiu - Pitești, tronsoanele 2 şi 3, care-s cele mai complexe, care reclamă lucrări de artă - tunele, viaducte -, au fost supuse la două revizuiri şi pană la urmă s-a revenit la studiul de fezabilitate care a fost finalizat in mandatul meu, in 2008. Asta numai așa, ca să vă dau un exemplu. Deci, 11 ani de zile aproape s-a bătut pasul pe loc și nu s-a mișcat nimic in direcția respectivă. Dar aici, de exemplu, așteptăm acordul experților de la /.../ pentru documentația de licitație care va fi lansată cat de curand. Ca atare, nu poţi să avansez termene foarte precise. In mod evident, impreună cu ministrul transporturilor, cand avem date despre fiecare proiect o să avansăm un grafic pe care vom urmări să-l punem in practică. Reporter: In 2008 speraţi ca in 2020 să fie gata autostrada - cand eraţi ministrul transporturilor Ludovic Orban: Dacă aș fi rămas ministrul transporturilor, puteţi fi sigur că era gata - ne plimbam deja pe Sibiu - Pitești, ne plimbam și pe autostrada de centură a Bucureștiului și pe multe alte proiecte; şi pe drumul expres Craiova - Piteşti. Pentru că in momentul in care am plecat, pentru drumul expres Craiova - Piteşti adoptasem documentația tehnico-economică - aceeaşi documentaţie tehnico-economică care /.../ după poveştile cu Autostrada Sudului, după toate nerealizările, pană la urmă s-au intors tot la documentația tehnico-economică din perioada respectivă. Ar fi fost gata și drumul expres Craiova - Pitești. Cu siguranță, ne vom mişca cat se poate de repede. Vă repet: pornim, deblocăm, accelerăm, mişcăm lucrurile inainte, asigurăm pe fiecare proiect planul de finanțare, astfel incat să nu existe niciun fel de obstacole pentru constructori in realizarea proiectelor și, evident, asigurăm şi toate condițiile procedurale necesare astfel incat constructorii să nu mai aibă opreliști de tot felul, mai ales din partea instituțiilor statului, in realizarea obiectivelor. Reporter: Domnul director v-a spus cat pierde uzina la fiecare transport? Ludovic Orban: Evident, evident. Vom diminua, numai că, vă repet, acum noi nu putem intoarce timpul inapoi. Noi nu putem să facem altceva decat să luăm proiectele de unde sunt și să le facem cat mai repede, să le realizăm. Reporter: Domnule prim-ministru, i-aţi intrebat, aţi discutat cu cei de la Dacia şi despre cat ii costă producţia in Romania? Pentru că au tot fost idei, zvonuri lansate legate de faptul că ii costă foarte mult forţa de muncă aici şi că o parte a activităţilor ar putea fi transferată in alte ţări, in care producţia are costuri mai mici, taxele sunt mai mici... Ludovic Orban: Nu am abordat acest subiect. Şi, din punctul nostru de vedere, avem incredere că echipa de conducere de la Dacia - Renault ştie să administreze foarte bine afacerile, astfel incat ele să fie superprofitabile. Şi mai mult decat atat, in perspectiva acestui guvern pe care il conduc echipa trebuie să ştie că suntem nişte parteneri serioşi, care atunci cand ne angajăm pe respectarea unor inţelegeri noi ne ţinem de cuvant. Reporter: Cu siguranţă, dar este o masă mare de oameni care lucrează aici; este important pentru forţa de muncă. Şi ei spun că taxele costă /.../ Ludovic Orban: V-am dat răspunsul. Reporteri: Mulţumim frumos! Ludovic Orban: Dacă nu mai aveţi intrebări, vă dorim o seară bună! Reporter: Mai am eu una. Ludovic Orban: Spuneţi, vă rog! Reporter: Foarte bine spuneaţi la inceput, este nevoie şi de infrastructură feroviară. Ştiu că au fost nişte probleme, nu foarte demult, cu cele două staţii, /.../, Goleşti, dacă ne poate spune domnul ministru ce s-a rezolvat cu... Ludovic Orban: Vă referiţi la staţii? La ce staţii vă referiţi? Reporter: Da, era vorba de nişte /.../. Ludovic Orban: Aici, problema noastră este să modernizăm infrastructura feroviară la standarde europene - asta este problema noastră de bază -, in special pe anumite axe, pe axele prioritare şi pe coridoarele de transport, şi asta vom face. Vă mulţumim! Bună seara! 2019-11-22 20:32:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_20190303-dscf6385.jpgPremierul Ludovic Orban a fost prezent, alături de ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, la Balş, la înmânarea ordinelor de începere a lucrărilor drumului expres Craiova - Piteşti, tronson 2, km 17+700 - km 57+550Știri din 22.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/premierul-ludovic-orban-a-fost-prezent-alaturi-de-ministrul-transporturilor-infrastructurii-si-comunicatiilor-lucian-bode-la-bals-la-inmanarea-ordinelor-de-incepere-a-lucrarilor-drumului-expres-craiova-pitesti-tronson-2-km-17-700-km-57-550Galerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Am ținut să fiu prezent astăzi, aici, la inmanarea celor două ordine de incepere a lucrărilor care mai erau necesare pentru a putea preda in integralitate și a indeplini in integralitate toate procedurile pentru incepera și realizareaa lucrărilor de construcție pe cele două loturi de pe tronsonul doi al drumului Expres Craiova - Pitești, pentru că este un proiect inceput in mandatul de ministru pe care l-am avut intre aprilie 2007 și decembrie 2008. Repet toată istoria, se foarte clar că, in momentul in care compania Ford a decis să investească in Craiova, au existat discuții, negocieri intre guvernul liberal din acea perioadă și compania Ford, in urma căror discuții s-a ajuns la semnarea unui memorandum, pe care l-am semnat in calitate de ministru al transporturilor și, printre alte elemente care erau cuprinse in acel Memorandum de ințelegere, Guvernul Romaniei s-a angajat să realizeze drumul expres Craiova - Pitești, evident, cu obiectivul de a asigura legătura cu Coridorul IV pan-european, prin intermediul unui drum expres, pentru constructorul american. Din 2008 pană de curand, acest proiect a rămas numai pe hartie. Toate guvernele care s-au succedat au ignorat necesitatea acestui proiect, faptul că era pregătit și că, mai ales, aveam un angajament față de un investitor extrem de important, cel mai important din zonă, să realizăm acest drum expres. Din momentul in care mi-am pus semnătura pe Memorandumul de ințelegere, am demarat in cea mai mare viteză procedurile de licitație pentru selectarea unui consultant care a realizat studiul de fezabilitate și, in urma realizării studiului de fezabilitate, au fost aprobați, in guvernul din acea vreme, indicatorii tehnico-economici. Sigur că, dacă noi am fi continuat guvernarea, drumul expres ar fi fost gata, probabil, de prin 2011-2012; n-am fi astăzi in situația in care să constatăm că, măcar pe unul din cele patru tronsoane, se poate intra in lucrările de construcție, in forță, fără să mai existe probleme de natură procedurală sau de altă natură. In ceea ce privește drumul expres in integralitatea sa, evident că i-am solicitat ministrului transportului să-mi facă o informare completă și trebuie să vă spun că primul tronson, de la Craiova la Răducăneni, dacă nu mă-nșel, incă nu este finalizat proiectul tehnic. Adică, butaforia pusă la cale de foștii guvernanți inainte de alegerile europarlamentare a fost defapt o mare păcăleală care a fost dată către romani, către cetățenii care sunt interesați de realizarea acestui proiect. Trebuie să fim foarte clari, pentru a se putea ajunge in faza de construcție, in faza lucrărilor de execuție, sunt de parcurs niște pași. După cum bine știți, licitația a fost organizată pe sistem design and build - proiectare și execuție, adică consorțiul caștigător, evident, prima parte a contractului, trebuie să realizeze proiectul tehnic, proiectul tehnic trebuie aprobat de beneficiar, de Compania de autostrăzi, in plus, trebuie realizate toate celelalte proceduri care sunt specifice și care rezultă in urma studiului de fezabilitate a documentațiilor tehnico economice și a proiectului tehnic. Ce pot să vă spun? Deci, primul tronson de la Craiova nici pană astăzi nu are proiectul tehnic finalizat. Acolo a fost necesară modificarea proiectului tehnic datorită unui aviz condiționat care a fost dat de Romgaz. S-a ajuns la o ințelegere intre constructor și Romgaz privind modificarea proiectului tehnic. Acest proiect tehnic trebuie să ajungă la Romgaz. Conducerea Romgaz ne-a asigurat că va trata cu celeritate acordarea avizului pentru acest prim tronson, astfel incat să poată să fie aprobat proiectul tehnic și să fie parcurşi toți pașii necesari pentru a se ajunge efectiv la faza de construcții. In ceea ce privește celelalte două tronsoane, tronsonul 3 și tronsonul 4, este demarată procedura de licitație și suntem față de clarificări, dacă nu mă inșel, domnul Scarlat, in care companiile cer clarificări privitor la documentația de licitație și condițiile pe care trebuie să le indeplinească. Sigur, şi aici va trebui compania să se miște cu viteză maximă și, de asemenea, să aibă grijă să fie extrem de riguroşi in procedura de selecție, astfel incat să nu creăm temeiuri pentru contestări la CNSC sau in instanțe, pentru că in condițiile in care ai o documentație serioasă, respecţi foarte clar criteriile de selecție, selectezi constructorul cel mai bun, care are cea mai bună ofertă, posibilitatea de apariție a contestațiilor se diminuează foarte mult. Am incredere, cel puțin pe aceste două loturi din tronsonul 2, că viteza de execuție va fi chiar mai mare decat cea prevăzută in contract. De asemenea, am stabilit şi am discutat cu domnul ministru al transporturilor să nu existe niciun fel de problemă legată de planificarea financiară, astfel incat să putem să asigurăm fluența lucrărilor, să n-apară intarzieri in realizarea lucrărilor și să contribuim la o realizare a lucrărilor cu o viteză cat mai mare. Evident, cele două tronsoane, cele două loturi din tronsonul 2 sunt foarte importante pentru că ele cuprind centura Balșului și centura Slatina. Ştim foarte bine că mai ales tranzitul Balșului, traversarea Balșului reprezintă principalul obstacol pe care il intampină toți aceia care se deplasează de la București spre Craiova, spre Turnu Severin sau spre Timișoara, Caransebeș, Lugoj. De asemenea, centaura Slatinei e foarte importantă pentru că va scoate in afara municipiului Slatina traficul greu și traficul de tranzit, ceea ce va imbunătăți probabil condițiile de trafic in municipiul Slatina. Dacă mai aveți completări, domnule ministru. Lucian Nicolae Bode: Nu, aş vrea să-l rog pe reprezentantul antreprenorului, pentru că de prea multe ori au fost păcăliţi antreprenorii de către guvern, trebuie să recunoaştem, la fel cum s-a intamplat şi pe tronsonul 1. Eu ii consider, ii găsesc de bună credință pe cei de la Tirrena Scavi, dar duși pe cateva zone de domeniu public și, cu acea mascaradă ce erau să facă, ei normal că nu pot intra acolo, stadiul fizic este 1%, atat, pe tronsonul 1, ei trebuie să-și parcurgă pașii. Astăzi suntem alături de antreprenor, spunandu-i că pe cei 40 de km, cele două loturi, nu are nicio problemă. De aceea, l-aș invita, dacă dorește, să ni se adreseze, un răspuns la solicitarea domnului prim-ministru dacă este posibil și in ce etape să dăm in trafic, spre exemplu, varianta de ocolire Balș in primă etapă și, bine, in cele 24 de luni să finalizați tot obiectivul. Victor Constantinescu, reprezentantul Tehnostrade: După cum ştiţi, acest proiect este impărţit in două loturi. Fiecare lot are 24 de luni de execuţie. Nu vom depăşi aceste 24 de luni de execuţie nici pe lotul 1, nici pe lotul 2 cu nici măcar o zi. Lucian Nicolae Bode: Mulţumesc pentru această asumare publică. Şi, legat de Balş, dacă este posibil ca anul viitor, spre exemplu, să finalizaţi această componentă, varianta ocolitoare Balş. Victor Constantinescu, reprezentantul Tehnostrade: Facem tot posibilul, dar nu ne putem angaja. Lucian Nicolae Bode: In condiţiile in care nu aveţi nici un blocaj din partea noastră, din partea beneficiarului. Victor Constantinescu, reprezentantul Tehnostrade: Tehnic, incercăm, dar chiar dacă nu sunt blocaje financiare din partea dvs, e acel pod de 550 m care nu putem fi convinş că il vom termina. Lucian Nicolae Bode, reprezentantul Tehnostrade: Prezența noastră aici este să vă convingă că la sfarșitul anului viitor ne-am dori să finalizați varianta de ocolire Balș. Victor Constantinescu, reprezentantul Tehnostrade: Incercăm, dar nu e un angajament. Lucian Nicolae Bode: Mulţumesc. Dacă sunt intrebări. Ludovic Orban: Trebuie să oferi un bonus. Lucian Nicolae Bode: Ne uităm in contract. Ludovic Orban: Ne uităm in contract. Ştiţi cum e, important e să respectați prevederile contractuale. Dacă se poate realiza mai repede, şi cred că se poate realiza mai repede, asta v-o spun, că am evaluat din punct de vedere tehnic, ar fi foarte bine. Important e să fie de calitate, să respectați intru totul condițiile de calitate care sunt impuse. Victor Contantinescu, reprezentantul Tehnostrade: Domnule prim-ministru, din cate ştiţi această firmă, la calitate nu se face rabat. Deci, toate lucrurile care sunt, nu ne place să ne intoarcem să facem niște reparații care n-au niciun sens, preferăm din prima să lucrăm exact cum trebuie. Iar dacă reușim să strangem programul, acele 24 de luni, fiți convins că o vom rezolva pentru că dacă folosești mai puțin timp, ai un caştig. Ludovic Orban: Normal. Dacă aveți intrebări. Reporter: Domnule ministru, CNAIR a spus marți pentru Oltenia TV, dar și pentru colegi din presa națională, că pe tronsonul 2, pe cele două loturi, deja se lucrează. Dvs aţi semănat astăzi aceste... Ludovic Orban: N-aţi fost atentă la ce v-a zis: completarea cu ultimele ordine de lucrări, astfel incat să fie predat intreg amplasamentul. Reporter: Sunt lucrări, da? Ludovic Orban: In anumite tronsoane, probabil da. Lucian Nicolae Bode: Sunt 22 de secţiuni. Astăzi au primit ordinul de incepere pentru ultimele patru. Se lucrează pe optsprezece. Reporter: Durează pană iese ordinul ăsta sau de ce e timing-ul ăsta acum... Lucian Nicolae Bode: Păi tocmai ce a fost inmanat ultimul ordin, deci nu mai durează că s-a terminat. Reporter: Nu, nu, pană cand se emite acest ordin, cam care e procedura? Lucian Nicolae Bode: Ordinul de incepere se dă... Ludovic Orban: Păi, trebuie să indeplineşti toate condiţiile, cand sunt indeplinite toate condiţiile. Reporter: Adică, nu puteaţi să aşteptaţi pană luni sau marţi să-l aduceţi? Ludovic Orban: Păi, dacă era gata acum, am făcut-o astăzi. Reporter: După alegeri, asta vroiam să spun... Ludovic Orban: N-are nici o legătură. N-are nici o legătură subiectul. Reporter: Să inţelegem că puteau fi făcute astfel de acţiuni ca astăzi 22, adică pentru fiecare bucată... Ludovic Orban: Nu, pentru că astăzi practic există front de lucru pe toată lungimea celor două loturi din acest tronson. Şi acum, ca să fim cinstiţi, şi ca să facem o diferenţă intre, repet... Lucian Nicolae Bode: Acţiunea Bordura. Ludovic Orban: Reporter: Am inţeles. Aş vrea să-l intreb pe constructor dacă a terminat cumva proiectul tehnic mai devreme, pentru că spuneaţi că efectiv construcţia ar fi trebuit să fie incepută in decembrie, nu? Victor Constantinescu, reprezentantul Tehnostrade: Da. Reporter: Deci, in decembrie se scurg cele 24 de luni de realizare. Victor Constantinescu, reprezentantul Tehnostrade: Exact. Reporter: Deci, aţi terminat proiectul tehnic mai devreme. Victor Constantinescu: Da. Nu e problemă. E in verificare. Adică noi l-am terminat şi l-am transmis la consultanţă, la inginer, să-l verifice. Are şi dansul nevoie de o anumită perioadă. Nu astăzi i-am pus proiectul in braţe, el trebuie să-l pună bun de execuţie. Ca să pună bun de execuţie, trebuie să pună şi o semnătură şi nimeni nu va semna fără să verifice. Reporter: Practic, in acest moment, aveţi finalizate toate hartiile, tot ce ţine de partea de hartii. Puteţi lucra incepand de maine şi in cele 24 de luni să inţelegem că finalizaţi totul? Victor Constantinescu: Da. Reporter: Ce v-ar putea impiedica să duceţi mai departe spre finalizare acest proiect? Ludovic Orban: Nimic. Reporter: Poduri, podeţe? Ludovic Orban: Nimic. Reporter: Situri arheologice? Reporter: Siturile, cele trei situri arheologice? Ludovic Orban: Am inţeles că descărcarea prevăzută pe cele trei situri e pe luna ianuarie. Lucian Bode: Sunt 360 de metri pe cele trei situri. Victor Constantinescu: Nu mă afectează cele 360 de metri, siturile arheologice nu mă afectează in execuţie, adică nu mă blochez dacă aici am situl arheologic, nu trec mai departe. Trec mai departe, imi fac lucrările imi fac pregătitoarele şi tot absolut, in aşa fel incat să putem să ne incadrăm in termenul de 24 de luni. Reporter: Vorbeaţi de acest pod peste Olt. Vă creează probleme aici proiectarea sau ceva de genul ăsta? Victor Constantinescu: Deci dacă v-am spus că proiectul este terminat şi este in verificare, vă daţi seama că nu ne creează absolut nicio problemă in momentul de faţă. Ludovic Orban: S-au mai făcut poduri peste Olt, s-au mai făcut poduri peste Olt. Victor Constantinescu: E o lucrare mai complexă, e o lucrare mai intinsă, mai mare. Reporter: Faceţi-mă să inţeleg: proiectul tehnic acum este in avizare, adică cineva trebuie să dea bun de execuţie pe el sau deja este dat in... Florin Bode: Vă rog. Domnul director de la CNAIR. Sorin Scarlat: Haideţi să vă lămuresc. Dacă astăzi am emis ordinul de incepere inseamnă că avem autorizaţie de construcţie. Dacă avem autorizaţia de construcţie, inseamnă că avem un proiect tehnic aprobat. Ludovic Orban: Inseamnă că e avizat. Reporter: De asta intrebam, că dansul mi-a spus că este la ei in evaluare. Ludovic Orban: Nu a inţeles intrebarea. Victor Constantinescu: Evaluarea ce inseamnă? Nu poate să imi dea bun de execuţie, cum v-am mai spus şi imi cer scuze, dar nu aţi fost atentă, inainte de a-şi pune bun de execuţie şi a pune o semnătură trebuie să verifice şi această operaţiune se face in momentul de faţă. Reporter: Pot fi făcute verificări de acum inainte pe şantier? Veţi veni să vă asiguraţi că se lucrează? Pentru că aşa cum discutam şi inainte, s-a mai tot demarat lucrarea aceasta şi a inceput greu. Ludovic Orban: In primul rand, in echipa guvernamentală se găseşte un ministru al transporturilor, care cunoaşte foarte bine problematica in domeniu şi cunoaşte stadiul pe fiecare proiect, atat pentru proiectele incepute, cat şi pentru proiectele care incă nu au inceput vizibil. Ca fost preşedinte al Comisiei de transporturi, ca om care a avut o preocupare constantă pe zona dezvoltării infrastructurii de transport, domnul Bode este un om care stăpaneşte foarte bine problematica şi ştie ce trebuie făcut şi nu uitaţi că şi eu, in calitate de premier, am trecut nu printr-un mandat complet de 4 ani, dar printr-un mandat de un an şi opt luni. Ştiu foarte clar ce trebuie făcut şi voi fi alături de ministru şi de toţi cei care sunt implicaţi in realizarea proiectelor de infrastructură. Am experienţa, ca să zic aşa, deblocărilor, eliminării piedicilor şi blocajelor, care de cele mai multe ori sunt produse de oameni care deţin funcţii publice. De-a lungul timpului, dacă stăm şi vedem de ce s-a blocat un proiect sau altul, in mare parte se datorează unor alte instituţii, entităţi publice, datorită unor oameni care nu ştiau ce trebuiau să facă sau care nu au făcut ceea ce ii determina legea să facă. In momentul de faţă, pentru noi, dezvoltarea infrastructurii de transport este fundamnetală, pentru că inapoierea proiectelor, intarzierea proiectelor de dezvoltare a unei infrastructuri moderne de transport şi aici nu mă refer numai la tronsoanele de autostradă, mă refer la tronsoanele de cale ferată, uitaţi-vă că toată Europa se umple de trenuri rapide, de căi ferate rapide şi noi incă nu am finalizat nici măcar modernizarea coridorului care face legătura intre portul Constanţa şi Curtici. De asemenea, avem Dunărea, care reprezintă o cale de transport vitală şi care poate să confere Romaniei un avantaj extrem de mare, pentru că, repet, Romania este o poartă de intrare-ieşire in Europa, portul Constanţa oferă condiţii foarte bune, iar noi trebuie să dezvoltăm toate căile de transport pe toate formele - transportul rutier, feroviar şi fluvial - pentru a permite utilizarea acestui avantaj strategic pe care il are Romania. Lucrările de asigurare a condiţiilor de navigabilitate ale Dunării sunt lucrări care iară le-am lăsat de prin 2008 pregătite, cu 400 de milioane de euro care existau pe axă de finanţare pe Programul Operaţional Sectorial de Transporturi şi pană acum nu s-a făcut nimic, se mai sapă din cand in cand 100 de metri cand mai apare cate un damb, peste care nu pot să treacă barjele, dar o lucrare sistemică, făcută in baza unei documentaţii tehnico-economice serioase şi a unui proiect serios nu a inceput şi, evident, noi urmărim să inceapă o astfel de lucrare. Reporter: Că tot suntem in Oltenia, s-a mai vorbit despre un drum expres Craiova - Targu Jiu. Care este stadiul acestui proiect? Ludovic Orban: Următoarea prioritate pe care o avem legată de Oltenia este asigurarea legăturii fie pe drum expres, fie pe profil de autostradă intre Calafat și Lugoj, pentru a asigura conectarea la Coridorul de transport european. Asta este prioritate. Sigur, mai sunt și alte proiecte, dar in ceea ce privesc prioritățile, asta reprezintă o prioritate, pentru că pe langă drumul expres Craiova - Pitești, care asigură legătura la Coridorul 4 pan-european, dar mai degrabă ajută pentru deplasarea spre portul Constanța, pentru piața din est, legătura pentru piața din vest cea mai bună este crearea unei legături care să asigure Calafat - Craiova pană la Lugoj și care să se ducă pe Coridorul 4, pană la Nădlac, ca să asigure ieșirea din țară. Reporter: Ce alte proiecte, care tot la fel au fost tărăgănate şi blocate, mai sunt pe lista dumneavoastră pentru deblocare? Ludovic Orban: Păi aici sunt multe, dar evident sunt cateva prioritare: inchiderea Coridorului 4 pan-european este fundamentală; Sibiu - Pitești - cele cinci tronsoane de la Sibiu - Pitești. Şi aici trebuie să fac o paranteză. In 2008, s-a finalizat studiul de fezabilitate, s-a aprobat documentația tehnico-economică, cand eram ministru al transporturilor, pentru toate cele cinci tronsoane din Sibiu - Pitești. După două tentative de revizuire, ce credeți că s-a intamplat cu SF-ul? S-au intors la SF-ul care a fost făcut in mandatul meu și la soluțiile tehnice din mandatul meu pe tronsoanele 2 și 3, tronsoane care prevăd tunele și viaducte. In momentul de faţă, pe Sibiu - Pitești e incheiat un singur contract, contractul Boița - Sibiu, tronsonul 1 parcă e, pe tronsonul 2, 3 așteptăm din partea experților BEI pasa să confirme soluția și, evident, să accepte documentațiile pentru pregătirea licitației. Pentru tronsonul 4 și 5 sunt situații diferite. Am ințeles că pe tronsonul 4 e un proces in urma unei adjudecări Ludovic Orban: Pe 5, pe 5 e finalizată adjudecarea, dar e un proces care sperăm să se termine cat mai repede și pe tronsonul in 4 suntem tot in fază de clarificări, de evaluare chiar a ofertelor tehnice depuse. Adică cel puțin trei tronsoane estimăm să intre să se semneze contractele pană la inceputul anului viitor, iar pe celelalte două tronsoane la inceputul anului, cat mai repede posibil, evident să lansăm licitațiile. Este vital tronsonul Sibiu - Pitești. De asemenea, autostrada de centură, pentru că nu poţi să inchizi Coridorul 4 dacă nu faci autostrada de centură, pentru că, in momentul in care finalizezi Coridorul 4, practic tot traficul se duce pe centură, care e centura actuală a Bucureștiului. Deci e vitală realizarea măcar a primului inel probabil prin zona de sud, care e prioritizat - sunt trei tronsoane pe zona de sud, unde se află in diferite faze și aici trebuie acordată prioritate. De asemenea, avem - nu vă interesează aici, in Oltenia, dar pe cei din Moldova ii interesează in mod vital realizarea autostrăzii Unirii Targu Mureș - Iași - Ungheni și nu numai Targu Mureș - Iași - Ungheni, ci finalizarea tuturor tronsoanelor intre Targu Mureș și Borș, unde şi aici mai avem incă nişte probleme, de exemplu, avem o problemă pe Suplacu de Barcău, acolo unde este lucrarea cu viaductul, unde s-a descoperit că firma care fusese selectată, o firmă croată, sau ce naţionalitate era, intrase in faliment şi s-a rămas fără constructor, iar viaductul care este inceput, pe care s-au pus pilonii de sprijin, cu cat stă mai mult, cu atat se degradează lucrarea şi acolo rapid trebuie reluate licitaţiile, in rest mai trebuie incheiate unul sau două contracte şi finalizate lucrările care sunt in curs de derulare. Evindent, avem prioritate, dar, aici, impreună cu ministrul, datorită balbaielilor incredibile care există de 15 ani de zile privitoare la legătura Comarnic - Braşov, va trebui, pană la urmă, să apelăm la expertiza, fie BEI, fie BERD, pe care să-i luăm parteneri in proiect şi să realizăm licitaţia, să stabilim modalitatea de finanţare, să realizăm licitaţia pe Comarnic - Braşov. Acestea sunt priorităţi absolute, iar ele sunt incluse in master planul pe care nu noi l-am prezentat, nu guvernul nostru, ci guverne anterioare, s-au dus la Bruxelles şi au spus, acesta este master planul, că cei de la Comisea Europeană ne-au spus, vă dăm bani, dar vă dăm bani dacă voi vă prioritizaţi investiţiile şi ne arătaţi pe ce folosiţi banii europeni pe care ii alocăm. De asemenea, suntem intr-o grabă foarte mare, pentru că există un risc foarte mare de dezangajare de fonduri europene. Anul viitor, estimarea riscului de dezangajare, dacă nu finalizăm procedurile la termen, este foarte mare, de aproape 3,2 miliarde de euro. Risc de dezangajare pe calea ferată, din programul de contectivitate, de asemena, din POIM avem un risc de dezangajare in cazul in care nu recuperăm toate intarzierile care au fost provocate de cei de dinaintea noastră. Lucian Nicolae Bode: Ca abordare generală, ca să fim foarte clari, in ceea ce priveşte infrastructura de transpor, infrastructura mare, guverul Ludovic Orban şi-a propus să deblocheze proiectele mari, pentru că sunt blocaje, aşa cum au fost prezentate aici, dar sunt in foarte multe proiecte mari blocaje, şi să le ducem cu un ritm accelerat inainte şi să le finalizăm pe cele pe care putem să le finalizăm, de exemplu Lugoj- Deva, lotul 3, este clar, luăm o decizie in zilele următoare şi finalizăm, dăm in trafic Lugoj - Deva lotul 3, cei 21,3 Km, am dat un exemplu de priect deblocat şi dat in trafic; iar cea de-a doua abordare este legată de proiectele mari, unde vrem să demarăm concret obiective mari de investiţii, şi aici autostrada Sibiu-Piteşti categoric este un obiectiv vital pentru Romania şi pentru tot ce inseamnă economia romanească, mergem de aici la Mioveni şi, fiţi convinşi că subiectul principal al discuţiei, dincolo de macroeconomie şi de politicile fiscale, va fi subiectul autostrăzi. Şi aceasta este abordarea noastră. Sigur, este un guvern de un an de zile, ne propunem lucruri foarte clare, bazate pe contract. Nu venim şi spunem, cum spunea doamna Plumb, dăm in trafic 180 km de autostradă in 2019, şi constata că, de fapt, are şantiere deschise pe 118 km, deci o minciună cat Casa Poporului de mare, dar, in fine, să fie sănătoşi, despre opoziţie numai de bine. Aceasta este abordarea noastră şi am spus incă de la momentul preluării mandatului şi domnul prim-ministru şi eu, am luat contractele la mană, am luat fiecare obiectiv, de aceea suntem şi astăzim aici, am inceput de la chestiuni concrete, suntem in această etapă, in 24 de luni ajungem in etapa finală şi, asumat, nu aşa cum aţi mai văzut, două zile bordura şi au plecat. Aşa ceva n-o să vedeţi niciodată in abordarea guvernului liberal. Reporter: La noi, in Oltenia, că un copil cu mai multe moaşe rămane nebotezat. Noi sperăm să nu, peste 24 de luni să mergem la Bucureşti pe drumul expres. Ludovic Orban: Dar ce inţelegeţi prin mai multe moaşe? Reporter: Păi, odată a venit PSD-ul, ne-a inbăiat cu borduri, acuma veniţi dumneavoastră cu... Ludovic Orban: Doamnă, veţi vedea. Dar cred că puteţi face o diferenţă. V-am explicat cu subiect şi predicat. Ca să poţi să ajungi in faza de execuţie, sunt foarte mulţi paşi care trebuie parcurşi: studiu de fezabilitate, aprobarea indicatorilor tehnico-economici, realizarea expropierilor, descărcări arheologice, practic rezolvarea tuturor problemelor legate de proiectul tehnic, de autorizaţie de construcție şi emiterea ordinii de inceperea lucrărilor. Aceștia sunt paşii care trebuie parcurşi. Degeaba te faci că dai drumul la o lucrare, cand tu nu ai amplasamentul predat către constructor, cand nu ai proiect tehnic, nu ai autorizație, nu ai ordin de incepere sau dai ordinul de incepere. Să vă uitați pe ordinul de incepere a lucrărilor, e dat - că nici ei nu pot să incalce legea, e dar numai pe intersecțiile dintre drumul expres și drumurile județene și drumurile comunale pe care le-au intalnit, că erau singurele spații pe care puteau efectiv să dea autorizațiile, să emite ordin de incepere a lucrărilor. Realizator: Şi, cel mai important, să fie bugetată lucrarea. Ludovic Orban: In privința asta nu există nici cea mai mică emoție. Planificarea pe care o facem include inclusiv planificarea bugetară, care este foarte importantă. Planificarea bugetară trebuie să anticipeze ritmul de realizare a lucrărilor, să permită alimentarea lunară a contului Ministerului Transporturilor și implicit a companiei - o parte din veniturile companiei sunt veniturile proprii, o parte vin de la Ministerul Transporturilor, fie din fonduri europene, fie din fondul de la bugetul de stat. Deci trebuie o planificare financiară astfel incat să poți să realizezi toate plățile la termen ca să nu blochez constructorul, nu așa cum se intamplă pe PNDL, de exemplu, in care de luni de zile nu s-a mai făcut nicio plată, s-au acumulat facturi sau situații de lucrări care trebuie plătite de peste 5 miliarde de lei și foarte mulți constructori in momentul de față sunt pe punctul de a pleca de pe lucrări pentru că nu și-au incasat banii. Şi trebuie să știți că PSD a lăsat PNDL fără niciun fel de bani, fără niciun leu. Practic noi trebuie, la rectificarea bugetară, să completăm fondurile pentru Ministerul Dezvoltării astfel incat să putem să plătim toate lucrările care au fost efectuate pană acum pe PNDL. Lucian Nicolae Bode: In ceea ce ne privește pe noi, pe Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, să știți că lucrurile la noi sunt extrem de simple. Nu au existat intarzieri - spre exemplu, astăzi am fost intr-o vizită la metrou, pe Magistrala M5, un obiectiv care trebuia să fie finalizat de ani și ani de zile, și cand l-am intrebat pe antreprenor care este relația intre stadiul fizic și cel financiar răspunsul a fost: Impecabilă. Dacă noi ne facem datoria și noi ne achităm de toate obligațiile contractuale așteptăm același lucru și de la antreprenor. Şi aici aveți o situație fericită, avem o situație fericită, un antreprenor roman, un antreprenor serios, care sunt convins că se va achita de obligațiile din contract. Deci noi nu avem o problemă cu plata lucrărilor executate, mai ales că este pe titlul 58, pe fonduri europene unde putem să plătim. Nu avem disponibile lucrări cați bani avem alocaţi. Reporter: Domnule premier, cand schimbaţi prefecii şi subprefecţii? Sunt emoţii in teritoriu. Ludovic Orban: Dar nu trebuie, nu sunt emoţii, nu, nicio emoţie, ii vom schimba. Nu am vrut să-i schimbăm ca să nu zică că vrem să afectăm procesul electoral. Ei erau pregătiţi pentru procesul electoral şi i-am lăsat să iși indeplinească atribuțiile astfel incat să fie alegeri corecte și să nu existe niciun fel de problemă. Sigur, orice guvern - prefectul este reprezentantul Guvernului in teritoriu - orice guvern are dreptul de a-şi alege proprii reprezentanţi in teritoriu. Reporter: O să veniţi cu schimbări şi la celelalte servicii deconcentrate? Ludovic Orban: Cine nu işi face treaba, poate să-şi facă bagajele. Reporter: Chiar dacă au concurs, că unii sunt cu concurs. Ludovic Orban: Să nu işi imagineze cineva că dacă a caștigat trucat pe vremea PSD-ului mă poate impiedica ceva să-l schimb din funcţie dacă nu e bun şi nu işi face treaba. Astea sunt vise. Reporter: Cum ii veţi evalua? Ludovic Orban: După activitate, in mod obiectiv, după ce trebuie să realizeze şi după măsura in care işi indeplinesc obiectivele care le sunt stabilite. Reporter: După activitatea din trecut sau incepeţi o evaluare din momentul acesta? Ludovic Orban: La mulţi, din păcate, trebuie să le evaluăm activitatea şi din trecut, că au făcut atatea prostii la comandă politică incat deja ar fi trebuit să-şi facă bagajele singuri. Dar o să discutăm caz cu caz cand voi mai veni prin judeţe. Reporter: E vorba de anumiţi directori de deconcentrate? Ludovic Orban: E vorba de mulţi, e vorba de mulţi. Deci s-a schimbat atitutinea, deci aici trebuie să inţeleagă că un om care girează o funcţie publică trebuie să fie in slujba contribuabilului, in slujba plătitorului de taxe, in slujba cetăţeanului roman şi trebuie să işi indeplinească toate obiectivele care ii sunt stabilite şi in mod evident să şi le indeplinească oferind servicii de calitate, prompte către cetăţeni. Simplu, nu e nimic complicat! Criteriile de evaluare a activității sunt in funcție de măsura in care se ating obiectivele și derulează procedurile, furnizează serviciile de calitate sau nu. Reporter: Proiectul de buget pentru anul viitor? Ludovic Orban: Deocamdată suntem concentrați. Sigur, se lucrează și la proiectul de buget pe anul viitor, dar noi vrem pană la sfarșitul lunii noiembrie să adoptăm rectificarea bugetară, că altfel e bai mare. Cum v-am şi descris, sunt foarte multe instituții, inclusiv guvernamentale, care nu au bani suficienți pană la sfarșitul anului să-și plătească salarii, să-și plătească cheltuieli de funcționare, nu e vorba de minuni. La fel, foarte multe primării. Incă la nivelul comunelor n-am făcut o evaluare, dar cel puțin pe orașe, 43 de orașe nu au banii pentru a incheia exercițiul financiar făcand toate plățile pentru cheltuielile de funcționare. Probabil comunele sunt mai multe. Estimarea noastră e că un număr de cel puțin 20% din localități nu au veniturile necesare şi, din păcate, au inceput să afecteze drepturi ale cetățenilor. Că guvernul a pasat responsabilitatea cheltuielilor sociale, in schimb nu le-a alocat și resursele financiare necesare pentru a plăti indemnizațiile pentru persoanele cu dizabilități, salariile asistenților personali şi deja sunt afectate persoane vulnerabile care practic trăiesc, iși asigură subzistență din aceste venituri şi nu putem accepta situația asta. Reporter: Pentru domnul ministru, avem o soluţie pentru animalele de pe străzi, de exemplu urşii, cum a fost acum? Ludovic Orban: Ce treabă are ministrul transporturilor? Ludovic Orban: Hai să vă spun eu cum e cu urșii. Deci, pe lotul 2 de pe tronsonul Lugoj-Deva, inițial s-a aprobat o documentație tehnico-economică, pe care a existat aviz de mediu, adică nu a existat nici un fel de problemă. S-a făcut proiectul, s-a licitat, s-a semnat contractul cu constructorul, au inceput lucrările, s-au făcut o parte dintre lucrări, după care ne-am trezit, de la urşi se trage, nu? Nu ştiu de ce, s-a descoperit că sunt niște urși acolo. Şi să vă spun care e rezultatul. Trebuie să schimbăm soluția tehnică, iar pe cei 9 km care se pare că sunt tranzitaţi de urși in mod special, pe ceilalți 14 km nu știu de ce nu erau, le plăcea numai prin zona aia să se plimbe urșii. Deci, asta inseamnă o creștere a costului lucrării cu vreo 200 de milioane de euro, nu am evaluarea exactă... Lucian Nicolae Bode: Cu 250 de milioane de euro. Ludovic Orban: Cu 250 de milioane de ori. Este ceva de noaptea minții. Reporter: Mai concret, domnule ministru, ce se va face pe aceşti bani? Explicaţi-ne să inţelegem, ce inseamnă să schimbaţi soluţia tehnică? Lucian Nicolae Bode: Noi ne referim la autostrada Lugoj-Deva lotul 2, ca să ştim exact despre ce vorbim. Acel lot, 28 de km, a fost licitat, a demarat construcția și s-au trezit, după ce au semnat un contract, undeva la 130 de milioane de euro, pe toți cei 28 de km, s-au trezit cu urșii. Urșii circulă pe 9 km din cei 28. Şi atunci ne-am trezit cu ridicarea costurilor la aproximativ cu incă 250 de milioane de euro. Mai concret, acolo va trebui să finalizăm documentația și să scoatem la licitație acel obiectiv, strict pe componenta celor 9 km, unde sunt acele tuneluri. Ludovic Orban: Trebuie să incheiem... Reporter: Asta am inţeles. Ce vă intrebam este cum veţi evita efectiv urşii? Ludovic Orban: Ascultaţi-mă, prin realizarea unei documentații tehnico-economice care să prevadă toate situațiile, inclusiv astfel de situații. Bun, acum trebuie elucidate imprejurările in care o au fost descoperiți urși după realizarea studiului de fezabilitate. Dar acum nu avem ce face, obiectivul nostru e să construim. Din cate am ințeles, proiectul fiind pe finanțare europeană, atata timp cat cei de la Comisia Europeană acceptă să finanțeze acest cost suplimentar, nu va genera pierderi pentru Romania și vom da drumul la lucrări. 2019-11-22 20:26:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_20190303-dscf6194.jpgPremierul Ludovic Orban a verificat stadiul lucrărilor de realizare a Magistralei 5 de metrou, Secțiunea Râul Doamnei-EroilorȘtiri din 22.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/verificarea-de-catre-premierul-ludovic-orban-a-stadiului-lucrarilor-de-realizare-a-magistralei-5-de-metrou-sectiunea-raul-doamnei-eroilorGalerie foto Declarații ale premierului Ludovic Orban şi ministrului transporturilor, Lucian Bode, după verificarea stadiului lucrărilor de realizare a Magistralei 5 de Metrou, Secțiunea Raul Doamnei-Eroilor Reporter: Cand consideraţi că se va da drumul la metroul din Drumul Taberei, după părerea dumneavoastră? Ludovic Orban: Conform celor discutate cu conducerea Metrorex şi cu directorii companiilor care au contracte cu Metrorex pentru finalizarea acestui obiectiv de investiții, practic, metroul poate fi dat in folosinţă anul viitor, aproximativ in luna iunie. Acestea sunt, ca să zic așa, angajamentele care sunt luate de constructori. Reporter: Aceste angajamente sunt luate de ani de zile. Din jumătate in jumătate de an tot promisiuni. Reporter: Cine răspunde dacă nu se realizează pană in iunie? Reporter: Nu ne interesează faptul că işi dă demisia ministrul! Ludovic Orban: Eu am convingerea că, in momentul de față, constructorii au toate condițiile pentru a finaliza lucrările in termenele care au fost convenite, atat condițiile, să spun, procedurale, cat și condițiile contractuale, cat și condițiile financiare pentru a putea finaliza la termen și vom urmări lucrările indeaproape, astfel incat ele să fie finalizate. Reporter: Ce mai e de făcut şi de ce s-a intarziat pană acum? Ludovic Orban: Din staţiile de metrou, mai sunt patru stații care trebuie finalizate. Au existat probleme de diferite naturi la stația Parcul Drumul Taberei, unde au fost necesare lucrări de deviere, unde am ințeles că a existat o intarziere și din cauza imposibilității de a avea acces la parcul Drumul Taberei, care era in cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene. De asemenea, am ințeles că mai e o problemă tehnică, care trebuie soluționată, legată de coborarea nivelului panzei de apă freatică, intre stația Parcul Drumul Taberei și Drumul Taberei. Aici am ințeles că există soluția tehnică deja convenită și este gata să fie implementată. De asemenea, trebuie finalizate lucrările la stația Eroilor și la stația Academia Militară, unde, la stația Academia Militară sunt necesare și lucrări, să spun, de altă natură. Reporter: Domnule prim-ministru, ştiţi a cata amanare de termen este aceasta? Ludovic Orban: Eu pot să vă spun că sunt legat de acest proiect incă din 2008. Procedurile de realizare a acestui proiect au fost, să spun, o parte a fost realizată in mandatul meu de ministru. Acum, nu pot să stau eu acuma să analizez ce s-a intamplat in 11 ani. Noi am venit acum, am constatat care e situația, am intrebat foarte clar ce condiții trebuie să indeplinim pentru realizarea lucrărilor in termenul convenit. Din punctul nostru de vedere, nu va exista niciun fel de problemă. Nu vreau să cred că e posibil, dar, dacă cumva nu se finalizează la termen, nu va fi in niciun caz răspunderea actorilor instituționali, ai beneficiarului, ci pur și simplu o proastă organizare. Dar... Reporter: Călătorilor nu le pasă cui e vina, important este cand se porneşte şi ce garanţii avem... Ludovic Orban: Stimată, doamnă, noi ne vom ocupa indeaproape de urmărirea derulării lucrărilor, astfel incat să fie gata. Reporter: Vă luaţi un angajament legat de finalizarea acestui proiect? Ministrul Cuc spunea că va demisiona. Veniţi şi dumneavoastră cu mandatul pe masă? Lucian Bode: Vă mulțumesc pentru intrebare și aș vrea să ințelegeți că am trecut in altă etapă de a face politică in Romania. Este inadmisibil să spui, să repeți obsesiv că acest obiectiv va fi dat in folosință la sfarșitul anului 2019, cand tu ştiai foarte bine că acest lucru nu se poate intampla. L-am intrebat pe fostul director, Aldea, de ce a dezinformat ministrul opinia publică? Şi mi-a spus că dansul i-a comunicat domnului ministru că nu se poate finaliza acest obiectiv, in schimb dansul a ținut morțiș să spună 2019. Astăzi, cand vorbim, vă prezint un document - de aceea spun că facem altfel de politică - , un document asumat sub semnătura conducerii Metrorex, sub semnătură, nu povești, in care aceste termene trebuie respectate. Vreau să știți că avem astăzi trei contracte, ca să nu tot discutăm de ce suntem aici, și unde/.... /riscăm să nu finalizăm in iunie 2020. Avem contractul pe structură, 95% finalizat, dar inceput in 2011, avea termen 2014; avem contractul pe finisaje, inceput in 2015, avea termen in 2017, astăzi este 73% finalizat, și avem contractul pe automatizări, proiectul tehnic este depus, are termen şase săptămani din momentul finalizării părții de structură, șase săptămani, in 15 aprilie. Constructorul, antreprenorul pe structură, mi-a spus foarte clar: finalizăm şi predăm către firma care se ocupă de automatizări. Cei care se ocupă de automatizări au şase săptămani să predea obiectivul. Am intrebat care este relația intre stadiu fizic și stadiul financiar. Răspunsul, vă rog să-l mai spuneţi odată... -: Este impecabilă. Lucian Bode: Impecabilă. Deci, atata timp cat relaţia este impecabilă şi noi ne achităm de aceste obligații, nu văd niciun motiv de ce nu ne-am incadra in aceste termene realiste, asumate sub semnătură. Am spus de la inceputul preluării mandatului, toți directorii de companii care vin la ministru și propun termene, și le asumă prin semnătură. Semnătura lor este echivalentă cu semnătura pe actul de demisie, dacă acest lucru nu se intamplă. Nu cred, nu cred. Am incredere in doamna Miclăuș și in conducerea Metrorex că acest obiectiv se va finaliza in iunie 2020. Reporter: Demisia nu incălzește pe niciun locuitor din cartier. Reporter: Domnule ministru, probele tehnice sunt de la momentul finalizării sau acest termen iunie 2020 include și... Lucian Bode: Iunie 2020 este termenul la care, sigur, vă vom invita să călătorim impreună pe această magistrală M5. Reporter: Vom avea cu ce călători? Trenuri? Lucian Bode: Da, ințeleg din ceea ce avem astăzi... Ludovic Orban: Deci e in curs de derulare o procedură de achiziție, care, in mod evident, nu se va finaliza, adică ramele nu vor fi livrate in termenul de deschidere, dar, discuțiile pe care le-am avut cu conducerea Metrorex, există garnituri care sunt disponibile și care vor circula pe noua magistrală, pe Magistrala 5, fără să afecteze tehnicitatea celorlalte magistrale. Evident, procedura trebuie derulată cat se poate de corect, cat se poate repede. Ofertele trebuie analizate, astfel incat să să ajungă cat mai rapid la semnarea contractului, in condițiile legii, și alegand cea mai bună ofertă, urmand ca termenul de livrare să inceapă la 24 de luni după semnarea contractului. Lucian Bode: Da, noi am cerut astăzi, cu această ocazie, am cerut conducerii Metrorex să urgenteze aceste proceduri. Așa cum spunea domnul prim-ministru, avem 24 de luni pentru prima ramă de la momentul semnării contractului, dar avem asigurate trenurile necesare pentru a circula pe această magistrală, din ceea ce Metrorex deține astăzi ca și flotă. Reporter: Litigiul financiar intre antreprenor și beneficiar poate devansa acest termen... Lucian Bode: Acest litigiu nu are nicio legătură cu ritmicitatea și cu progresul fizic. Noi mai avem, conform unei decizii definitive și irevocabile a instanței, de a achita 63 de milioane de lei, ii vom achita, iar proiectul trebuie să meargă inainte. Ai auzit care este relația pe acest proiect intre stadiul fizic și cel financiar. Impecabilă. Reporter: Acea panză freatică nu a apărut peste noapte; in cei opt ani de zile, pană acum, trebuia rezolvată. Ludovic Orban: Explicațiile pe care le-am primit sunt că soluția tehnică care a fost gandită inițial nu a dat rezultatele scontate și e necesară o altă soluție tehnică, care, evident, va fi pusă in practică cat mai repede. Reporter: Și dacă nu dă roade nici acea soluție? Ludovic Orban: Va da roade. Nu mai fiți așa pesimiști... Reporter: Păi dacă pană acum putea să... in opt ani de zile... Ludovic Orban: Eu sunt foarte increzător. Reporter: Domnule premier, care este scorul /.../? Ludovic Orban: Aș dori să nu dau declarații legate de alegerile prezidențiale in acest context. Obiectivul prezenței noastre aici este de evaluare a stadiului lucrării și de asigurare a capacității de finalizare a lucrărilor in termenul stabilit, pentru că sunt convins că locuitorii din Drumul Taberei s-au săturat de inconfortul creat de aceste lucrări care trenează de mult prea mult timp. Reporter: Aş vrea totuşi să vă intreb legat de un subiect destul de discutat in aceste zile - creşterea euro. Dacă pe dvs. vă ingrijorează această creştere a monedei Europene și devalorizarea leului. Ludovic Orban: In general, in economie, efectele unor decizii se simt in timp. Practic, evoluţia raportului leu-euro depinde in foarte mare măsură de evoluţia balanţei comerciale. Vă readuc aminte că incepand cu 2017, continuand cu 2018, continuand cu 2019, din cauza politicilor economice ale guvernelor PSD, deficitul comercial a fost intr-o continuă creştere şi riscă să atingă pe 2019 cifra de 18 miliarde de euro deficit comercial. Evident că asta afectează şi pune presiune asupra monedei naţionale pentru că, datorită creşterii importurilor, evident că e o nevoie mare de valută, de euro, mai ales avand aproape 80% din volumul schimburilor comerciale cu ţări din UE, vă daţi seama că asta permanent a afectat raportul leu-euro. Aceasta este cauza principală a scăderii leului in raport cu euro. Pe de altă parte, am incredere că Banca Naţională va avea capacitatea să ţină un echilibru intre leu şi euro... Reporter: Aţi discutat cu domnul Isărescu cand aţi fost la BNR? Ludovic Orban: Ştiţi foarte bine că am fost de două ori in ultima perioadă. Am avut discuţii foarte serioase cu guvernatorul BNR şi in mod evident am abordat şi aceste subiecte. Reporter: Este un aspect care vă ingrijorează? Ludovic Orban: Ingrijorarea trebuia să existe mai demult prin provocarea deficitului comercial, de politicile de stimulare artificială a consumului prin creştere acererii fără să aibă o bază reală in creşterea economică. Evident, această politică a generat cea mai mare inflaţie din UE, a dus la un deficit comercial de aproape 18 miliarde pe 2019, care, evident, duce la un deficit de cont curent, care trebuie finanţat. Deficitul bugetar, de asemenea, a trebuit finanţat şi asta a creat o nevoie foarte mare de bani pentru guvern pentru a finanţa deficitul bugetar, s-a ajuns in situaţia asta. Evident că venim cu soluţii, cu siguranţă. Urmărim cu maximă atenţie şi incercăm o corelare a politicilor guvernamentale cu politicile BNR, astfel incat să reducem astfel de efecte economice negative. Reporter: Domnule premier, aţi avut a două intalnire cu Hans Klemm in această dimineaţă. Care au fost subiectele discutate? Ludovic Orban: Ştiţi foarte bine că intre SUA şi Romania există un parteneriat strategic, un parteneriat strategic care funcţionează foarte bine. Relaţia este una dintre cele mai bune relaţii care au existat in ultimii 30 de ani şi, evident, am discutat de toate proiectele de interes comun in domeniul energetic, in domeniul militar, in domeniul securităţii, inclusiv al securităţii cibernetice, toate temele care sunt de interes comun şi care vizează proiecte comune. Reporter: Cand vom merge la celelalte staţii, domnule prim-ministru? La Academiei, la celelalte? Staţiile astea le-am văzut de vreo trei-patru ori, celelalte, niciuna nu am văzut cum arată. Ludovic Orban: Aveţi incredere şi dacă veţi vedea şi dacă nu veţi vedea staţii pană la finalizare, le veţi vedea la finalizare... Reporter: /...;/ salariul minim va creşte cu 7,2%, aşa cum aţi anunţat dvs? Ludovic Orban: Nu pot să vă dau această lămurire pentru că declanşăm negocierile cu partenerii sociali. Aşteptăm punctele partenerilor sociali. In ceea ce ne priveşte pe noi, pană luni vom avea scenariile, formulele care stau la baza propunerilor pe care le formulăm, care se bazează pe realităţi economice, pe indicatori economici obiectivi; evident, vom vedea, in dezbaterile pe care le avem cu societatea civilă, cu patronatele, cu sindicatele, care va fi rezultatul, ce argumente au şi ei privitor la salariul minim pe economie şi vom ajunge la un rezultat. Aşa cum ne-am propus, cat mai aproape de 30 noiembrie, adică pană la finele lunii noiembrie am vrea să ajungem la un rezultat, pentru ca mediul de afaceri şi angajaţii să ştie foarte clar care va fi salariul minim brut in 2020. Reporter: Aţi avansat 65% pentru alegeri. Vă menţineţi această variantă? Ludovic Orban: Obiectivul nostru este să depăşim procentul de 65%. L-am anunţat demult. Reporter: Vă mulţumim. 2019-11-22 13:42:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_20190303-dscf6007.jpgDeclarații ale vicepremierului Raluca Turcan și ministrului muncii și protecției sociale, Violeta AlexandruȘtiri din 20.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-ale-vicepremierului-raluca-turcan-i-ministrului-muncii-i-protectiei-sociale-violeta-alexandruGalerie foto 2019-11-20 19:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_20191120-dscf5470.jpgMesajul premierului Ludovic Orban cu prilejul Zilei Internaționale a Drepturilor CopiluluiȘtiri din 20.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-cu-prilejul-zilei-internationale-a-drepturilor-copilului- Se implinesc astăzi 30 de ani de cand Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Convenția cu privire la drepturile copiilor, 20 noiembrie fiind marcată de atunci ca Ziua Internațională a Drepturilor Copilului. Romania a fost printre primele state care au ratificat acest document, ce consacră principiul interesului superior al copilului, principiu inclus și in dreptul european referitor la drepturile copilului și pe care Romania, ca stat semnatar al Convenției ONU și ca stat membru al Uniunii Europene, s-a obligat să-l aplice. Cand vorbim despre copii și adolescenți, toți suntem de acord că trebuie să-i tratăm cu respect și că suntem datori să le asigurăm cele mai bune condiții pentru ca ei să crească frumos, in condiții de trai decente, să aibă acces nediscriminatoriu la sănătate și educație, să beneficieze de protecție specială in fața unor pericole la care pot fi expuși și cărora ei nu le pot face față. O societate in care copiii sunt sănătoși, educați și fericiți are perspective reale să se dezvolte in viitor. Ca părinte și ca prim-ministru, deopotrivă, consider absolut necesară mai multă asumare la nivel instituțional și individual in chestiuni care țin de viața și drepturile cetățenilor, inclusiv ale copiilor - intr-un cuvant: un stat cu adevărat funcțional, cu instituții capabile să asigure aplicarea legii, să pedepsească și, mai ales, să prevină abuzurile de orice natură impotriva copiilor, neglijențele care curmă vieți nevinovate, să ia măsuri care să reducă rata nedorit de ridicată a mortalității infantile, abandonul școlar, riscul de sărăcie și excluziune socială in randul copiilor. Accentul pe care Guvernul il va pune pe eficientizarea administrației și pe dezvoltare economică poate asigura copiilor viitorul pe care fiecare părinte și-l dorește pentru ei. LUDOVIC ORBAN Prim-ministru al Romaniei 2019-11-20 16:07:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-11-20-04-09-54big_sigla_guvern.pngÎntrevederea premierului Ludovic Orban cu reprezentanții Asociației Municipiilor din RomâniaȘtiri din 19.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/intrevederea-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-asociatiei-municipiilor-din-romaniaGalerie foto [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua, domnule președinte, domnilor primari! Vă mulțumesc că ați venit in număr mare. Practic, imediat după investire am luat legătura cu conducerea AMR-ului și am stabilit să avem această intalnire. Evident, e o primă intalnire in care să facem o evaluare a relațiilor intre Guvern și primarii de municipii, de asemenea, să discutăm detaliile legate de execuția bugetară, de proiectul de buget pe anul viitor, precum și orice alte subiecte pe care le considerați importante pentru a putea imbunătăți relația dintre Guvern și primăriile de municipii și pentru a putea să vă sprijinim in proiectele de dezvoltare ale comunităților locale pe care le conduceți. După cum vedeți, sunt insoțit de doamna vicepremier Raluca Turcan, domnul ministru al dezvoltării, care e cam... tăcut, evident, ministrul finanțelor. Să știți, veștile bune le dau eu, veștile proaste le dă ministrul finanțelor, ca intotdeauna, și de domnul Ionel Dancă, șeful Cancelariei. Vă invit să incepem discuția! Robert Negoiță: Domnule prim-ministru, inainte de orice, vreau să vă mulțumesc foarte mult pentru că ne-aţi invitat aici pentru această discuție, și asta cu atat mai mult cu cat ultimele două sau trei ocazii cand am venit aici, am venit neinvitați. Da, pentru că nu am reușit să stabilim niciun fel de intalnire, nu ni se răspundea mesajelor pe care le trimiteam. Este un semn de normalitate. Am venit aici cu speranțe că erorile care s-au intamplat, erorile făcute de fostele guverne pot fi indreptate și că administrația locală nu va mai fi atat de grav afectată, așa cum a fost in ultimii ani, mai ales, dar nu numai din perspectiva bugetului, pentru că, repet, bugetele locale au scăzut drastic in ultimii trei ani. Administrația locală este in foarte mare dificultate. Domnule prim-ministru, impreună cu colegii dumneavoastră, vă mulțumim foarte mult că suntem astăzi, impreună, aici! Este un pas mare către normalitate. Ludovic Orban: Am văzut aici un punctaj pe care il propuneți: stabilirea unui calendar de aprobare a Legii bugetului de stat pe 2020, evaluarea nevoilor reale ale municipiilor la rectificarea bugetului de stat, abrogarea alineatului 7 din Ordonanța 12 legat de excedente - am avut deja o discuție cu domnul ministru pe tema asta; asigurarea finanțării sistemului de protecție a copilului, a centrelor publice pentru persoane adulte cu dizabilități, finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav și indemnizațiile lunare ale persoanelor cu handicap grav la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor; stabilirea cotelor din impozitul pe venit ce revin unităților administrativ-teritoriale prin Legea finanțelor publice, transparentizarea activității ANAF, de asemenea constituirea, incepand cu 2020, a unui fond de creditare nerambursabilă pentru unitățile administrativ-teritoriale in vederea asigurării contribuției proprii a acestora la proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile. Avem acest element și in programul de guvernare - noi am spus că putem constitui un astfel de fond, dar in special pentru acele comunități locale care nu au resursele financiare pentru a putea asigura cofinanțarea, pentru că culmea e că exact comunitățile lipsite de resurse, care au cea mai mare nevoie de dezvoltare, au limitat accesul la fonduri europene datorită incapacității de a-și asigura resursele financiare. La punctul 8, identificarea modalităților de redistribuire a unor sume din exercițiul financiar 2014 in cadrul POR. Nu este Ministrul Fondurilor Europene aici - am avut această discuție, facem o evaluare foarte serioasă a capacității efective de absorbție pe fiecare program. De exemplu, pe POIM, unde știți foarte bine că avem problemele legate de demararea cu foarte mare intarziere a proiectelor pe infrastructură mare. De asemenea, avem mari probleme, abia sper că am rezolvat printr-o hotărare de guvern, săptămana trecută, chestiunea sumei forfetare pe care trebuie să o achite companiile de apă care trebuie să realizeze proiectele de extindere a rețelelor de apă și canalizare in faza a doua - ştiţi, era POS 1 de Mediu care acum e finanțat pe POIM, şi aici există o intarziere foarte mare in derularea proiectelor. De asemenea, pe alte programe vom face o evaluare. Evident că inclusiv pe POR să ştiţi că avem un risc de dezangajare pe anul ăsta de peste 300 de milioane de euro, pe care sper să il depășim. POR-ul, ulterior, poate să absoarbă fonduri cu o viteză mai mare decat alte programe - aici suntem deschiși la o discuție pe tema asta, singura problemă este să facem o evaluare realistă a sumelor care nu pot fi consumate in mod evident și care pot fi transferate către POR și mai ales va trebui să obținem acordul Comisiei Europene pentru a finanța anumite tipuri de proiecte care sunt in derulare, că dacă luăm proiecte noi va fi foarte complicat ca proiectele respective să deruleze toate procedurile, inclusiv de achiziție și ele să poată fi finanțate in exercițiul ăsta financiar și menținerea la 9 a plafonului disponibil pentru finanțări nerambursabile care pot fi contractate de către unitățile subdiviziuni administrativ-teritoriale la 1,7 miliarde. Dar aici nu ințeleg, deci a fost modificat plafonul de la 1,7 miliarde la 1,2 miliarde? Pe HG, nu? Robert Negoiță: 1,2 miliarde /.../ Ludovic Orban: 1,2 miliarde e plafonul. Am ințeles. OK. Calendar privind aprobarea legii bugetului de stat. Acum vă spun sincer că in momentul de față prioritatea o reprezintă ordonanța de rectificare a bugetului. Sigur că in paralel se lucrează și la pregătirea proiectului Legii bugetului de stat, in schimb e evident că termenul legal la care ar fi trebuit să prezinte guvernul bugetul respectiv, 15 noiembrie, din condiții obiective nu poate fi respectat. Noi ne-am propus să adoptăm totuși bugetul pană la sfarșitul anului. Ştiu situația, acum chiar știu situația in care vă găsiți. Adică pe primele 3 luni pană la adoptarea bugetului nu vi s-au permis utilizarea formulei actuale de repartizare a cotelor din impozitul pe venit, in schimb cheltuielile pentru persoanele cu dizabilități v-au fost transferate pe intregul an. Asta e o chestiune care arată cam care a fost atitudinea guvernului. De asemenea, noi am făcut calcule şi ştim că din transferurile de la bugetul de stat, din veniturile bugetelor locale, au fost afectate in 2018 peste 7 miliarde şi in 2019 cam tot atata, ca urmare a transferului cheltuielilor sociale. Sigur că aici va trebui să găsim soluţii raţionale şi care ţin cont de realitate. Vă spun din capul locului că realitatea bugetului, astăzi, este o realitate ingrijorătoare, se putea vedea din execuţia bugetară prezentată de Ministerul Finanţelor, dar realitatea este mai neagră cum arată. Iar aici, evident că nu putem să convenim asupra tuturor doleanţelor care există din partea bugetelor locale, dar vom incerca să reparăm cat de cat ceea ce a fost stricat de guvernarea anterioară - asta este in privinţa calendarului de aprobare a Legii bugetului de stat. Ce inţelegeţi prin luarea in consideare a nevoilor reale la rectificarea bugetului, domnule preşedinte, ca să inţelegem foarte bine...? Robert Negoiță: Domnule prim-ministru, v-o spunem cu foarte mult regret faptul că banii, mai ales din fondul de rezervă la dispoziţia primului-ministru, dacă nu mă inşel aşa se numeşte, aşa este formulat, au fost impărţiţi discreţionar. Nu a existat niciun fel de principiu, sau un set de principii, care să arate măcar o simulare de principialitate a impărţirii sumelor. Adică, s-au dat, aşa, nişte sume, fără niciun fel de criterii, adică, intr-un mod discreţionar. Şi s-au intamplat nişte dezechilibre in... Ludovic Orban: /.../ au găsit fondul de rezervă al Guvernului aflat la dispoziţia premierului epuizat complet, să ştiţi. In momentul in care am intrat in funcţie, n-am mai găsit niciun leu. Dar este adevărat că mai două-treimi din hotărarile de Guvern, din ultima perioadă ale Guvernului, au fost alocări din fondul de rezervă şi sunt de acord cu ce spuneţi dumneavoastră, că n-am găsit nicio noimă in aceste alocări. Asta este adevărat şi, de altfel, vă mărturisesc că inclusiv impărţirea sumei alocate suplimentar, de un miliard patru sute şi ceva de milioane, după rectificarea din august, iar alocările...n-am inţeles logica alocărilor sumelor respective. Robert Negoiță: Dar, domnule prim-ministru, au fost dezavantajate multe unităţi administrative, in sensul că au primit nimic, ceea ce considerăm că este profund in neregulă, este inacceptabil aşa ceva. Nevoile sunt mari, mai ales că suntem in prag de iarnă, pe zona de termie, mai ales, multe unităţi au de suferit şi riscăm blocaje in zone chiar de oraşe mari şi, care, aparent, n-ar trebui să aibă probleme, pentru că sunt oraşe cu potenţial, dar, din cauza amputării drastice a bugetelor locale, au inceput, din localităţi care se descurcau şi mergeau pe picioarele proprii, au inceput să aibă probleme grave, nu doar pe partea de investiţii, dar pe partea de funcţionalitate chiar. De aceea, am inţeles că este gol bugetul pe această zonă, in fondul de rezervă, dar sperăm ca dumneavoastră să indreptaţi lucrurile rele care s-au intamplat şi, acolo unde s-a primit zero şi erau nevoi, să se găsească o soluţie. Şi, mai mult decat atat, cred că trebuie să avem o abordare principială. Domnule, dacă se impart banii, să ştim criteriile... Ludovic Orban: Prima abodare principială... Robert Negoiță: ...care stau la baza alocării acelor sume. Ludovic Orban: Prima abordare principială este asta: atunci cand există o alocare de surse finanicare de la nivel guvernamental către autorităţile locale, alocarea asta să se facă transparent, cu consultarea structurilor asociative ale autorităţilor locale şi, evident, pe baza unor criterii. Pentru că, dacă nu există nişte criterii, orice alocare va fi suspectată că este alocare subiectivă. De asemenea, alocările să fie indreptate nu neapărat, să spun, către anumite tipuri de primării, indiferent că ele sunt primării de o culoare politică sau de alta. Aici, in ceea ce priveşte alocările, vă spun foarte clar, cine a luat bani pe fondul de rezervă, inseamnă că nu mai are nevoie de bani, pentru că, dacă i s-au alocat bani, şi-a primit suma de care avea nevoie, da, domnule ministru? Florin Cițu: Da, avem o situaţie acum, ne uităm, nu ştiu exact care a fost situaţia inainte, ştiu că fondul de rezervă acum are 4 milioane de lei in el, deci au fost banii distribuiţi inainte să ajungem noi acolo. Dar, acum, mă uit, m-am uitat la situaţie, am avut o intalnire şi cu Asociaţia Oraşelor, am văzut şi acolo situaţia şi ştiu şi primesc din ţară, de la foarte multe primării.., este exact discuţia despre cheltuieli de funcţionare, deci au restanţe la utilităţi şi cheltuieli pentru persoane cu dizabilităţi, acolo sunt problemele cele mai mari. Ne uităm cum să le includem la rectificare şi, după aceea, pentru distribuire, din punctul nostru de vedere, nu cred că există un criteriu, vom plăti ca să nu mai existe /.../, nu este vina unor primării că n-au avut banii aceia /.../, ne vom uita la primării. Dar, in fondul de rezervă, acum este gol, trebuie să găsim un mod de a face... Ludovic Orban: Prin buget trebuie găsit, nu din fondul de rezervă, vă spun foarte clar. Florin Cițu: Este foarte greu. Ludovic Orban: Pentru că nu poţi să laşi fondul de rezervă, pentru că ar insemna ..., nevoie localităţilor sunt mai mari decat capacitatea de a alimenta fondul de rezervă, plus alocările din fondul de rezervă sunt nişte alocări care sunt date in baza unor prevederi legale, care nu permit alocări arbitrare, care să nu ţină cont de... Ele trebuie direcţionate pentru anumite categorii de cheltuieli. Le mulţumim reprezentanţilor mass-media, vom sta la dispoziţia mass-mediei cu declaraţii după. 2019-11-19 17:07:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_en5a4392_resize.jpgPremierul Ludovic Orban a verificat stadiul lucrărilor la trei stadioane din București, în perspectiva găzduirii meciurilor din cadrul EURO 2020Știri din 18.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/premierul-ludovic-orban-a-verificat-stadiul-lucrarilor-la-obiectivele-de-investitii-in-perspectiva-gazduirii-meciurilor-din-cadrul-euro-2020Galerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban la Stadionul Steaua [Check against delivery] *** Declarații susținute de premierul Ludovic Orban la Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf [Check against delivery] Ludovic Orban: /.../ cu gazonul am inţeles că sunt necesare, sper să fie gata. Reporter: Un termen de finalizare ați aflat de la constructor? Ludovic Orban: Păi constructorul a spus că are termen de finalizare in 2021, dar sunt incredințat că vor finaliza mai repede, mai ales după cum s-au mişcat cred că va fi finalizat mai repede. Reporter: In ce proporție este gata, in momentul de față? Ludovic Orban: Vă poate da răspunsul domnul director. Director: Da, vă rog. Reporter: In ce proporție este gata, in momentul de față? Director: 27%. Reporter: Și unde ar fi trebui să fim cu procentul, acum? Director: La 15%, dacă ne referim la ordinul de incepere a lucrărilor. Dacă ne referim contractual, trebuia să fim undeva la 80%, dacă ne referim la contractul semnat după licitație. Reporter: De la momentul semnării contractului pană la emiterea efectivă a ordinului de incepere, de ce a durat atat de mult, care au fost procedurile birocratice? Ludovic Orban: Au apărut lucrări suplimentare, nu numai... Director: Nu neapărat. Da, nu neapărat birocratice. Deci după ce s-a analizat studiul de fezabilitate și noile cerințe impuse de UEFA s-a constatat că mai avem nevoie de 2.000 de metri pătrați de teren natural pentru a putea construi 4.800 de metri pătrați suplimentari, de construit, construcție, pentru a putea să putem să intrăm cu toate funcţiunile cerute de UEFA. Reporter: La ce valoare se ridică acest proiect, cu tot cu TVA? Director: Astăzi, in jur de 170 de milioane. Reporter: Preconizaţi că va mai creşte? Director: Dacă inflația nu ne face surprize, nu. Reporter: Domnule ministru, dacă imi permiteți, credeți că cele trei stadioane vor fi gata la timp? Ionuț Stroe: Permiteţi-mi, astăzi, ca pe fondul unui optimism afișat de toată lumea să fiu eu cel rezervat. Am oareşce semne de intrebare, pentru că nu putem angaja sau promite niște stadioane care, in momentul de față, sunt intarziate. Treaba noastră și a primului ministru este să monitorizăm la sange execuția acestor stadioane și să intervenim in cazul unor sincope... Ludovic Orban: A unor blocaje. Ionuț Stroe: A unor blocaje. De asta, astăzi, aș vrea să am această atitudine rezervată și și să ne facem treaba foarte bine astfel incat vremea sau alți factori să nu influențeze finalizarea acestor stadioane, care sunt pregătite pentru un eveniment la care nu ne permitem nici un fel de intarziere, EURO 2020. Este cu expunere internațională și ştiţi foarte bine ce inseamnă asta pentru Romania. Reporter: Domnule constructor, mai am cateva intrebări, informații tehnice, ce capacitate va avea? - să ne povestiți un pic. Director: O să aibă o suprafață construită de 122.000 de metri pătrați, iar număr de locuri 8.400. Reporter: La standardele care sunt deja in afară? Director: Da, da, la standardele UEFA. Chiar dacă aici aceasta arenă sau acest stadion este raportat la standarde standardele UEFA, de fapt acesta este Stadionul Național de Rugby unde a trebuit să ţinem cont și de normele internaționale pentru rugby. Reporter: Va putea fi folosit și pe cu alte evenimente sau este intru totul dedicat evenimentelor sportive? Ionuț Stroe: Aici vă pot răspunde eu, apropo, pentru că vom administra, la Ministerul Tineretului şi Sportului aceste stadion. Din păcate, in Romania /.../ Să completeze oarecum efortul statului. In mod obligatoriu, pană finalizăm aceste stadioane, trebuie să pregătim oameni, manageri in activitatea sportivă, in activitatea organizării de evenimente astfel incat viitorul administrator, fie că se numește Ministerul Tineretului și Sportului, MApN, Ministerul Transporturilor, Rapid, să gestioneze eficient și foarte, foarte corect aceste bunuri ale statului, pentru că, pană la urmă, e un efort al intregii societăți pentru construirea acestor stadioane și misiunea lor nu se incheie odată cu EURO 2020. Reporter: Domnule premier, in privinţa liniei de tren direct intre Gara de Nord şi Otopeni este o problemă, se aşteaptă o decizie? Ludovic Orban: Pe zona transporturilor sunt două proiecte - proiectul aeroportului, care, v-am spus ministrul Transporturilor, m-a informat că va depune toate eforturile să fie finalizat la termen. In ceea ce privește calea ferată, Aeroport - Gara de Nord, există acest litigiu care a apărut, depindem de decizia instanței - nu vreau să pun presiune asupra judecătorilor, dar cred că e necesară o judecată obiectivă in această speță și cat mai rapidă, pentru că nu poti să faci traseul căii ferate intr-un mod in care visează unii. Deci calea ferată are un anumit traseu care este prestabilit și care trebuie să rămană. Oricum, constructorul care are contractul are front de lucru, asta m-am asigurat in discuțiile cu ministrul Transporturilor, are front de lucru deci nu poate să spună că nu poate să lucreze in zonele care nu sunt afectate de litigiul care există in instanţă. Reporter: Dar a fost un proiect deficitar? Practic, se putea evita de la inceput printr-un management mai bun, o proiectare adecvată, să se evite totuşi această situaţie juridică complicată? Ludovic Orban: Sigur că da. In mod normal, cand faci studiul de fezabilitate și, evident, proiectarea, trebuie să ții cont de traseul pe care pot să il urmezi fără să afectezi proprietăți private sau să afectezi alte proiecte care urmează să intre in lucru. Vă mărturisesc că nu am la indemană, nu am la mine dosarul complet al al situației, dar oricand ministrul Transporturilor vă va sta la dispoziţie cu orice fel de detaliu legat de derularea acestui proiect. Reporter: Două clarificări... Gică Popescu: Daţi-mi voie sa vă clarific eu. Iniţial traseul căii ferate era printr-o altă zonă, insă nu s-a primit aviz de la ROMATSA pentru zona respectivă şi atunci s-a inlocuit acest traseu cu traseul pe care se construieşte acum calea ferată. Reporter: Mulţumesc. Două clarificări, domnule premier, ştiu că nu au legătură cu stadionul, dar sunt importante. In primul rand situaţia cu urşii pe care o avem in momentul de faţă - am văzut ce se intamplă la Ministerul Mediului. Părerea dvs care este in ceea ce priveşte soluţia? Ludovic Orban: Conform actelor normative, medicul veterinar ar fi trebuit să evalueze situaţia, prefectul ar fi trebuit convoace Comitetul pentru Situaţii şi trebuia luată decizia privitoare la soarta ursului, care e fie să fie tratat - mai ales că am inţeles că in judeţul Harghita există două centre unde se puteau face intervenţii-, fie să se ia decizia să-i fie curmate suferinţele. Au tergiversat foarte mult luarea acestei decizii - am inţeles că medicul veterinar nici măcar nu avea tranchilizante la el in momentul in care s-a dus acolo. Evident, eu am comunicat şi cu ministrul de Interne, şi cu ministrul Mediului; la Ministerul Mediului, la ora 11.05 s-a primit solicitarea de aprobare a deciziei și la 12.00 s-a luat decizia de a pune capăt suferințelor ursului. In ceea ce privşte Ministerul de Interne, i-am solicitat ministrului de Interne să analizeze acțiunea prefectului in acest caz. Am văzut că a dat declarații că a demarat procedura de schimbare din funcție. Reporter: Maine e şedinţă de guvern? Ludovic Orban: Nu am stabilit. Facem şedință de guvern cand există suficiente proiecte de acte normative care indeplinesc condițiile legale și ale hotărarii de guvern pe care le putem adopta. Reporter: In ceea ce priveşte Casa de Pensii, o clarificare. Spuneaţi, la un moment dat, că preşedintele Casei de Pensii este in concediu medical și am văzut datele pe care le-a făcut publice in videoconferință ministrul Muncii, spune că, in momentul de faţă, sunt 45 de mii de dosare care sunt... Ludovic Orban: Sunt intarziate faţă de termen. Cu siguranţă vom decide inlocuirea preşedintelui Casei de Pensii şi mai ales un proces de modernizare a Casei de Pensii, care este complet neadaptată secolului XXI și e necesară o fluidizare a procedurilor, e necesară o digitalizare şi o creștere a calității serviciului către pensionari. Reporter: Faţă de estimările iniţiale, domnule premier, cat au /.../ costurile celor trei stadioane? Ludovic Orban: Nu am valoarea in momentul de faţă, dar am inţeles că există un acord de actualizare care ţine cont, evident, de lucrările suplimentare care apar, de inflaţia care a apărut - să nu uităm că a apărut Ordonanţa 114 care a crescut practic costul forţei de muncă al fiecărei companii şi a fost necesară actualizarea contractelor. Sunt convins că orice reactualizare a fost făcută in conformitate cu prevederile legale şi că nu există niciun cost care să nu fie justificat. Manuela Pătrășcoiu: Deci valoarea stadionului Arcul de Triumf, după actualizare şi ajustare, după incheierea actelor adiţionale, va fi in jur de 160 de milioane de lei, cu TVA, cu taxe avize. Reporter: /.../ cele trei stadioane? Mă refer aici şi la Steaua /.../ Manuela Pătrășcoiu:: Tate trei vor fi aproximativ 160 de milioane de euro, vă spun in euro pentru că nu ştim cursul de... Reporter: Cel mai mult la Steaua, bănuiesc. Manuela Pătrășcoiu:: Steaua, pentru că este şi cel mai mare, da. Ludovic Orban: Bine, mulțumim! *** Declarații susținute de premierul Ludovic Orban la Stadionul Giulești [Check against delivery] Reporter: Sunteţi mulţumit de stadiul lucrărilor pe care le-aţi găsit la cele trei stadioane? Ludovic Orban: M-aţi mai intrebat. Mobilizarea constructorilor este foarte bună. Intarzierile se datorează fazelor de pregătire, in care s-a bătut pasul pe loc in ceea ce privește toți pașii premergători necesari pană să se ajungă la faza de construcție. Ați văzut și la Arcul de Triumf că, practic, a trebuit mărită suprafața pentru a respecta standardele, și la Steaua, practic, s-au pierdut ani buni degeaba... Dar, din momentul semnării contractelor, al emiterii ordinelor de incepere a lucrărilor, mobilizarea constructorilor e o mobilizare bună și vom urmări ca să aibă, practic, tot ceea ce au nevoie pentru a finaliza lucrările in termen. Reporter: Domnule premier, pe salariul minim ați mai făcut progrese? Cu ce soluții vezi merge? Ludovic Orban: Evident că da. V-am zis că, deja, am primit pe masă o analiză și așteptăm finalizarea studiului de impact. Maine, din cate știu eu, este convocat Consiliul tripartit, pentru o primă discuție. Vom veni cu analiza noastră și, evident, cu niște propuneri intre marje privitor la creșterea salariului minim. Evident, trebuie să ținem cont de factori obiectivi, și anume indicele de creștere a productivității, de creșterea salariului mediu brut, de rata inflației, dar, in același timp, trebuie să ținem cont și de impactul pe care poate să-l aibă creșterea salariului minim asupra profitabilității companiilor in mai multe ramuri in care sunt foarte mulți angajați cu salariul minim, astfel incat creșterea costului cu forța de muncă să nu afecteze profitabilitatea in ramurile respective. Sigur că vom veni cu o formulă, negociem și, așa cum ne-am angajat, obiectivul nostru e ca pană la sfarșitul lunii să dăm hotărarea de guvern privitoare la salariul minim. Reporter: /.../ vorbea de două variante care au rămas in momentul de față, variante care cuprind tot pentru studii medii și studii superioare, sau includ și zona de salariu minim pe ramură? Că e cam greu de făcut rapid studiul de impact. Ludovic Orban: Mi-este foarte greu să vă spun in momentul de față. Ce vă spun limpede este că nu poate exista decat un singur salariu minim. Conceptul de salariu minim este fundamentat astfel incat nu poţi să ai mai multe forme de salariul minim. In ceea ce privește salariul minim pe ramură, sigur că, probabil, creșterea salariului minim - in perspectivă, nu acum - va trebui gandită pe ramură și mai ales in funcție de... Că ştiţi cum e, creșterea indicelui de productivitate este diferită de la ramură la ramură și, intr-un fel, trebuie să se regăsească creșterea acestui parametru in creșterea salariului minim. Ca atare, in perspectivă - nu acum, pentru anul 2020 - ne vom gandi la o reglementare, care, de altfel, ne este solicitată de la nivelul Comisiei Europene din 2015. Reporter: Bun, dar pentru /.../ 2020 va mai exista această diferenţiere intre studii superioare şi...? Ludovic Orban: Vom anunţa public după finalizarea analizei cu grupul de lucru interministerial şi după intalnirile cu Consiliul tripartit, cu partenerii sociali. Reporter: Salariul minim in construcţii, că tot suntem aici... Salariul minim in construcţii va rămane la acelaşi nivel, va mai fi majorat de /.../? Ludovic Orban: Şi la această intrebare vă voi da răspuns după finalizarea analizei studiului de impact realizate de grupul de lucru şi după negocierile cu partenerii sociali. Reporter: Bugetul pentru anul viitor va fi votat eventual in parlament pană la finele anului? Ludovic Orban: Deja la Ministerul Finanţelor se lucrează in paralel la ordonanţa de urgenţă de rectificare a bugetului şi, in mod evident, lucrăm la fundamentarea proiectului bugetului pe anul 2020. Trebuie să ştiţi că fazele de pregătire ale bugetului care trebuia să se deruleze mai de mult nu au fost realizate in termen. De asemenea, noi va trebui să recuperăm intarzieri care au fost provocate, in ceea ce priveşte elaborarea bugetului, de cei care au guvernat pană la momentul instalării noastre. Sigur că obiectivul nostru este să finalizăm cat mai rapid şi, dacă este posibil, bugetul să fie adoptat pană la sfarşitul acestui an. Reporter: Aţi spus că un singur salariu minim. Lăsaţi de inţeles că ar urma să fie desfiinţat cel pentru studii superioare /.../? Ludovic Orban: Nu. Asta v-am spus că este concepţia mea legată de salariul minim şi că introducerea acestei diferenţieri nu se justifică, ca fundament. Asta nu inseamnă că pe 2020 vom aplica. Dar, vă repet, in perspectivă vom analiza cu foarte mare atenţie şi mai ales vom incerca să găsim o formulă obiectivă de creştere a salariului minim. Reporter: Legat de faptul că fanii /.../ sunt nemulţumiţi că sunt doar 14.000 de locuri /.../ Ludovic Orban: Vă daţi seama că studiul de fezabilitate şi proiectul s-au făcut in funcţie de condiţiile existente şi de limitările existente. Dacă se va putea, in perspectivă, să se mărească numărul de locuri, se va face. Dar, deocamdată, in faza actuală, este foarte greu să mai modifici proiectul. Oricum, cred că numărul de locuri care este prevăzut este un număr de locuri suficient, iar dacă echipa care va juca, va juca in cupele europene şi va fi public mai mare, poate să joace in cupele europene pe Stadionul Naţional. 2019-11-18 13:40:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_stadionul_steaua_(8).jpgVizita premierului Ludovic Orban la BrașovȘtiri din 15.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-la-implinirea-a-32-de-ani-de-la-revolta-anticomunista-din-15-noiembrie-1987-de-la-bra-ovMesajul premierului Ludovic Orban la implinirea a 32 de ani de la revolta anticomunistă din 15 noiembrie 1987 de la Brașov Se implinesc astăzi 32 de ani de la momentul Brașov 1987, cand muncitorii de pe platforma industrială brașoveană au avut curajul să se unească spontan in stradă pentru a spune nu comunismului. Intr-o perioadă neagră a istoriei noastre recente, in care orice formă de exprimare era inăbușită și aspru pedepsită de regimul totalitar, era pentru prima oară cand nemulțumirile oamenilor prindeau glas și au căpătat amploare, pe măsură ce și alți locuitori ai orașului s-au alăturat protestului. Cei care la 15 noiembrie 1987 și-au strigat in stradă revolta, la Brașov, față de un regim care-i umilea și ingenunchea pe romani, au fost anchetați, condamnați, bătuți, trimiși la muncă silnică, separați de cei dragi, iar pentru familiile lor a urmat calvarul. Incercarea autorităților comuniste de a ascunde adevărul despre această descătușare a nemulțumirii unui intreg popor a fost insă in zadar. Căderea dictaturii comuniste, in care puțini mai sperau, avea să vină in Decembrie 1989, după incă doi ani de frig, intuneric, frică și foame pentru romani. Suferințele prin care au trecut toți acești eroi, știuți și neștiuți ai luptei anticomuniste din Romania, nu trebuie uitate. Libertatea, democrația, statul de drept, revenirea in familia europeană și in lumea liberă, dreptul oamenilor la o viață demnă, dreptul la vot, sunt valori pe care le-am recaștigat și datorită lor. Cu toții, societate, instituții, clasă politică, avem datoria și responsabilitatea să le prețuim și să le apărăm. Le mulțumim, cu tot respectul cuvenit! Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei Galerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban la ceremonia depunerii de coroane in memoria participanților la revolta anticomunistă a muncitorilor brașoveni din 15 noiembrie 1987 [Check against delivery] Bună ziua, Mulțumesc că ați ținut să fiu prezent astăzi, aici, alături de dumneavoastră, in semn de aducere aminte, de respect pentru aceia care intr-o perioadă extrem de dificilă, pe finalul unei dictaturi care nu-i lăsa pe oameni nici să respire, au avut un curaj cu totul și cu totul remarcabil și și-au strigat nemulțumirile și au protestat impotriva abuzurilor, incălcării in picioare a demnității și libertății, impotriva condițiilor de viață extrem de proaste. Trebuie să-i păstrăm in memorie. Să ținem vie memoria lor pentru că mai ales generațiilor tinere care nu pot să ințeleagă cum funcționa regimul le este foarte greu să ințeleagă cat curaj iți trebuia să poți să protestezi și mai ales să ieși in stradă și să-ți strigi nemulțumirea impotriva unui regim opresiv, cat curaj și mai ales ce spirit de sacrificiu au avut cei care, in 15 noiembrie 1987, au ieșit in stradă și au protestat. Practic revolta muncitorilor, dar și a celor care s-au asociat muncitorilor de la Steagul Roșu, a reprezentat o primă lovitură dată regimului comunist și a arătat că oricată oprimare ar exista, oricat de perverse erau metodele forțelor de ordine de a menține la putere un regim care acționa impotriva oamenilor, pană la urmă acest regim se va prăbuși. Și după doi ani de zile, Revoluția din decembrie a pus punct acestui regim comunist, opresiv, care a impiedicat oamenii să aibă cu adevărat șansa la o viață mai bună. Eternă recunoștință eroilor, curajoșilor care, in 15 noiembrie 1987, au dat o lovitură extrem de puternică regimului comunist. Și aducere-aminte pentru cei care nu mai sunt. Și pentru toți cei care au rămas in viață, păstrați vie memoria! Și mai ales generațiile care urmează să ințeleagă că democrația, libertatea nu sunt un dat perpetuu, trebuie apărate in fiecare zi prin atitudinea noastră, prin sancționarea oricărei tendințe de a folosi puterea altfel decat in interesul oamenilor. Vă mulțumesc, domnule președinte! *** Galerie foto Conferință de presă susținută de premierul Ludovic Orban, după participarea la ceremonia de semnare a contractului de finanțare a proiectului de modernizare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov [Check against delivery] Ludovic Orban: Vă stau la dispoziție cu răspunsuri la intrebări, dacă aveți. Reporter: Pe site-ul Ministerului Sănătăţii ar fi trebuit să vedem şi astăzi proiectul, ordinul privind arondarea judeţelor Covasna şi Harghita la Spitalul Regional Braşov. Se pare că a fost retras, deşi ar fi trebuit să stea pană in data de 16. Ludovic Orban: Decizia care am luat-o la nivelul guvernului este ca toate proiectele de ordine, de hotărari de guvern, proiectele legislative care sunt in transparență, să fie reanalizate de miniștri. De asemenea, am solicitat președinților celor două camere ale Parlamentului să amane o perioadă proiectele legislative aflate in dezbatere, atat proiectele inițiate de fostul guvern, cat şi proiecte legislative inițiate de parlamentari, individual, pentru ca guvernul să poată să exprime punctul de vedere, pentru că asta se intamplă, procedural, de fiecare dată, atunci cand se schimbă guvernul, este normal ca noul guvern să-și exprime punctul de vedere privitor la proiectele legislative aflate in dezbaterea Parlamentului. Asta este, practic, motivația care a determinat ca unele proiecte care fuseseră postate deja, conform Legii 52, in vederea consultării publice și amendării lor de către cetățeni să fie retrase. Evident, pe toate proiectele pe care le vom considera că sunt benefice și utile le vom retransmite in transparență. Reporter: Dacă ne puteţi spune ce părere aveţi despre faptul că ministrul finanţelor a anunţat un deficit de 4% pană la finalul anului, considerand că ceea ce a văzut dumnealui acolo reprezintă o gaură, in condiţiile in care fostul ministru al finanţelor, Teodorovici, spunea că nu este decat un deficit; deci nu este gaură, este deficit. Ludovic Orban: Poate să-i spună cum vrea, realitatea este că noi am avut dreptate in tot ceea ce am spus la dezbaterea Legii bugetului de stat și de-a lungul anului 2019, inainte de a veni la guvernare, iar datele sunt foarte simple și foarte clare: deficitul este mult mai mare decat deficitul proiectat - vă readuc aminte că deficitul la nouă luni pe execuția bugetară publicată de Ministerul Finanțelor era de 2,6%; vă readuc aminte că anul trecut, pe 2018, deficitul la nouă luni era 1,6% și anul trecut s-a terminat cu un deficit de 3%, care a fost in realitate mai mare, pentru că au aplicat șmecheria plasării unor cheltuieli de pe anul 2018 pe anul 2019. In ceea ce privește date simple și concrete față de planul de incasări din impozite, taxe, planul de venituri pe care il aveau in Legea bugetului de stat, incasările la bugetul statului sunt cu 11 miliarde mai mici, cheltuielile sunt mai mari decat se aștepta, iar față de asta, am prezentat și intr-o emisiune TV, că sunt foarte multe cheltuieli care ar fi trebuit efectuate in conformitate cu prevederile legale și care nu au fost efectuate punand pe spinarea mediului privat menținerea fictivă a unui deficit sub 3% cand, in realitate, incă din luna a noua și luna a zecea, deficitul real este de peste 3%. Am dat cateva exemple de astfel de cheltuieli legale care ar fi trebuit făcute:1. rambursările de TVA. Se știe foarte clar că există prevederi legale și termen maxim de rambursare a TVA-ului. La ora actuală, rambursările de TVA restante, adică rambursările care nu au fost făcute la termen, depășesc suma de cinci miliarde, pe estimarea pe care o avem astăzi; deci aceste cheltuieli ar fi trebuit făcute. De asemenea, la Ministerul Dezvoltării, in cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală, PNDL 2, sunt lucrări efectuate, situații de lucrări avizate, plăți restante, ca să le spun să ințeleagă toată lumea, cam tot de cinci miliarde. In ceea ce privește decontarea cheltuielilor pentru concediile medicale și alte forme de plată care trebuiau făcute de Casa de Sănătate, de asemenea, acolo inregistrăm intarzieri foarte mari. Sunt situații in care nu sunt plătite, decontacte, concedii de acum 6 luni, 7 luni, 8 luni. Şi aici estimarea este in jur de 2,5 - 3 miliarde. In aceste condiții și mai ales ținand cont de faptul că, in primele zece luni ale anului, vechiul Guvern a executat bugetul, noi nu considerăm că avem absolut niciun fel de răspundere pentru acest deficit. Acest deficit a fost provocat de o planificare bugetară defectuoasă, de neatacarea focarelor mari de evaziune fiscală. Vă dau numai un exemplu, ca să ințelegeți: incasările bugetare, in țările europene - dar in toate țările europene - sunt de peste 30% din Produsul Intern Brut, veniturile bugetului statului. In Romania, pe 2019, veniturile bugetului reprezintă mai puțin de 26% din Produsul Intern Brut, ceea ce arată foarte clar că vechiul guvern a tolerat evaziunea fiscală și nu a avut capacitatea de a colecta veniturile statului, in conformitate cu prevederile legale. In fine, un alt lucru care este foarte important, este acela de generare a unor cheltuieli pentru hrănirea clientelei politice sau a unor cheltuieli care, in mod evident, au mai multă o bază electorală, decat să reprezintă o necesitate pentru societate. Vom pregăti rectificarea bugetară, pentru că aici trebuie să mai știți că un alt motiv al creșterii cheltuielilor se datorează faptului că sunt ministere, agenții, autorități, autorități locale, care nu au bani să iși termine anul bugetar, nu au bani pentru cheltuieli de funcționare, pentru cheltuieli absolut necesare, cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu plata indemnizațiilor persoanelor cu dizabilități și a salariilor asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități, care au fost puse in spinarea autorităților locale, fără să li se aloce resursele financiare necesare. De asemenea, sunt puse in pericol cheltuielile absolut necesare de iluminat public, de incălzire a școlilor. Şi aici va trebui să rectificăm bugetul și să alocăm resursele financiare către acești ordonatori de credite care nu au bani. V-am dat un exemplu foarte grav: in domeniul sănătății, Casa de Sănătate și-a consumat bugetul in proporție de 98% și nu are capacitatea de a avea resursele, pană la finalul anului, dacă nu se realizează rectificarea bugetară, pană la sfarșitul lunii noiembrie. Ca atare, indiferent cum i se spune, că e deficit, că e gaură, oricum i s-ar spune, realitatea este că PSD şi-a bătut joc de banii publici, PSD a adus in Romania intr-o situație in care nu poate fi evitată depășirea țintei de deficit pe care o avem ca obligație din tratatul Uniunii Europene, respectiv de 3% din Produsul Intern Brut și ne obligă pe noi la realizarea unui plan de măsuri care să reducă la maximum posibil acest deficit, intr-un timp destul de scurt. Reporter: Ce credeți că se va intampla cu salariile şi pensiile (...) ? Ludovic Orban: In ce ne priveşte, onorăm toate cheltuielile necesare ale bugetului. Sigur că ceea ce vom considera cheltuieli nenecesare, le vom face să dispară din cheltuielile bugetului. Salariile și pensiile vor fi plătite la termen, dar nu vom plăti in continuare salarii la cei care au intrat pe ușa din dos, in instituțiile publice, pe bază de carnet de partid sau pe bază de pile și rubedeniile clientelei politice a PSD-ului și cei care nu iși fac treaba. De asemenea, știți foarte clar că am declanșat un proces de refacere a capacității administrative a instituțiilor guvernamentale; un proces de reducere a dimensiunii aparatului birocratic, am inceput cu reducerea numărului de ministere, vom continua cu reducerea numărului de entități publice aflate in subordinea Guvernului și in subordinea ministerului, astfel incat să asigurăm o administrație cat mai eficientă, cat mai lipsită de proceduri inutile, o administrație care să asigure fluența tuturor proceselor administrative necesare pentru asigurarea de servicii de calitate și prompte pentru cetăţeni, o relație normală și firească cu mediul de afaceri, care să incurajeze orice fel de investitor care dorește fie să pună pe picioare o afacere, fie să iși dezvolte afacerea și care, in mod evident, să nu-l mai plimbe pe cetățeanul roman de la Ana la Caiafa, să-l pună să plătească costuri inutile, timp și alte categorii. Ca atare, cu siguranță vor exista pași pe care ii vom derula pentru a construi instituţii mai eficiente, care cu adevărat să aibă capacitatea de a genera și de a pune in practică toate politicile publice de care Romania are nevoie pentru dezvoltare. Reporter: Suntem in campanie electorală. Ce părere aveţi despre scandalul căștilor? Ludovic Orban: Un fake news marca PSD. PSD nu mai este in stare să facă altceva decat să ii mintă cu nerușinare pe romani, de altfel așa cum i-a mințit in ultimii 30 de ani. Să fii atat de nesimțit incat să minți in condițiile in care toți romanii l-au văzut pe președintele Iohannis in conferința de presă in care a răspuns la intrebări - toate intrebările puse de jurnaliști-, incat să vii cu un astfel de fake news, cu o astfel de minciună arată că sunt complet rupţi de realitate și sunt capabili de orice minciună și de orice nemernicie. De altfel, și vedeți că in timp ce RADET-ul a fost declarat de instanță in faliment, doamna Firea in loc să contribuie alături de noi la soluțiile pentru a asigura continuitatea furnizării agentului termic in București se ține de postări de tip fake news pe pagina sa de Facebook, de pe care ulterior a și șters postarea respectivă, pentru că şi-a dat seama că minciunea este mult prea gogonată ca să poată să și-o asume public. Reporter: Domnule prim-ministru, aţi anunţat in general depesedizarea intrării politice a PSD in ministere, agenţii naţionale etc şi vă dau un exemplu depesedizarea CNAIR. De exemplu, ca să dăm şi un exemplu concret, Horia Stancu a fost numit director in regim de urgență in august anul acesta. El, in calitate de vicepreşedinte PSD Braşov, fin de cununie al preşedintelui Marius Dunca a fost numit in regim de urgenţă fără a avea studii de specialitate, şef de regională, fără a fi ocupat inainte poziții relevante și fără experienţă de conducere. Pentru că tot aţi depus astăzi coroane de flori pe 15 noiembrie in amintirea celor care au participat atunci in anul 1987 şi, din ce ştiu, dumneavoastră eraţi student in ultimul an, dacă nu mă inşel, noiembrie 1987, la Braşov. Domnul acesta Stancu este şi nepotul direct al doamnei Maria Cebuc, /.../ Ceauşescu, cel mai dur lider comunist din Braşov atunci. Ea a şi cerut in regim de urgenţă preluarea de către anchetatorii bucureşteni a celor care au fost arestaţi in noiembrie şi duşi acolo pentru anchetă, aici se făcea o anchetă suficient de dură, suficient de aplicată şi impreună ştim ce s-a intamplat acolo, torturi, deportări, condamnări pentru liderii muncitorilor din 15 noiembrie. Cum vedeţi această situaţie şi dacă se incadrează in politica de depesedizare la nivel naţional /.../ in ministere, agenţii naţionale. Ludovic Orban: Evident, există la nivelul Guvernului, al administrației centrale, palierul funcțiilor de demnitate publică, adică funcțiile de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat, președinte, vicepreședinte de agenție. Obiectivul meu a fost de a decide pană la sfarșitul săptămanii viitoare schimbarea tuturor acestor pesediști care dețineau la momentul instalării Guvernului funcțiile de demnitate publică. In mare parte, e realizat acest obiectiv. In ceea ce privește aparatul funcționarilor publici, am reușit să oprim in aproape toate instituțiile - cred că una sau două au scăpat - concursurile trucate pe care le-au declanșat miniștrii, președinții de agenții și ceilalți conducători de instituții publice, in momentul in care am anunțat depunerea moțiunii de cenzură. De asemenea, fiecare ministru are obligația de a veni cu proiectul de hotărare de guvern privind organizarea și funcționarea ministerului și cu organigrama aferentă și vom folosi acest instrument pentru a da posibilitatea ca cei care nu au ce căuta in aceste ministere să nu iși mai găsească locul in aceste ministere. Restructurarea este cea mai simplă formă de a scăpa de aceia care nu au ce căuta intr-o instituție publică. In toate pozițiile vacante, fie de execuție, fie de conducere, se vor organiza concursuri, cu o procedură de concurs care va fi modificată, astfel incat să permită o publicitate largă a concursului, să se permită oricărui cetățean care vrea să candideze pentru ocuparea unei funcții publice de conducere sau de execuție să participe la concurs, să-și poată depune dosarul; de asemenea, concursurile vor fi organizate in mod transparent, pe baza unor criterii care vor fi cunoscute de toți candidații, iar in comisiile de evaluare nu vom lăsa numai reprezentanții palierului politic și vom incerca să aducem specialiști in recrutare de resurse umane, precum și reprezentanți ai mediului academic. Totodată, la toate interviurile din cadrul probei orale, că astea sunt mecanismele, toate aceste interviuri vor fi filmate și vor fi postate pe site, astfel incat să rămană o probă, iar dacă cineva se consideră nedreptățit in evaluare, pe baza filmării respective, să poată să arate că, de fapt, el a răspuns la intrebări, in contestațiile pe care le depun. In ceea ce privește companiile, companiile statului se află in două situații diferite: fie au conduceri care deja au fost desemnate prin procedurile prevăzute in Legea 111 de aprobare a Ordonanței 109 privind managementul corporativ, fie sunt in situația de a avea niște conduceri care nu sunt numite in urma acestei proceduri. Incep prin a vă spune că am oprit toate procedurile viciate, derulate pe repede inainte, pe care le-au declanșat foștii miniștri in diferite companii. Una dintre companii este chiar Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, unde domnul ministru Cuc demarase in procedură de urgență procesul de selecție a administratorilor și managerilor. Deci am oprit acest concurs, in cursul săptămanii viitoare vom schimba consiliul de administraţie, ulterior vom schimba managementul companiei, iar după schimbarea managementului companiei, după estimarea mea, in maximum două săptămani vom schimba toţi directorii de regionale. Evident, in privința șefilor de secții va trebui să verificăm ce stadiu contractual au, să vedem dacă ei au fost supuși vreunei proceduri de concurs in angajare, dar vă spun că și aici, oriunde vom simți incompetență sau clientelism politic, niciunul dintre cei care au fost puși pe pile sau pe bază de recomandare politică și care nu are capacitatea de a conduce nu va rămane. In multe alte companii... Ştiți povestea de la Transelectrica in care eu am fost obligat, in două ore, să iau o decizie de schimbare a Consiliului de supraveghere din același motiv. Pentru că expira mandatul Consiliului de supraveghere pus de Bădălău, fostul ministru al economiei - il știți pe Bădălău, ăla care la audierile domnului Virgil Popescu, ministrul economiei, a spus decat să privatizați companiile, mai bine le căpușați; asta a spus domnul Bădălău - deci dl Bădălău işi pusese un Comitet de supraveghere şi demarase procedura de selecție, pe repede inainte, pentru a selecta administratorii și managementul companiei și, practic, dacă nu schimbam Comitetul de supraveghere, eram pus in situația ca Comitetul de supraveghere pus de Bădălău să valideze toate procedurile de selecție care au fost derulate, profund viciate, in mod evident. Misiunea Comitetului de supraveghere este aceea de a anula procedura. Ştiţi foarte bine că la Transelectrica, comitetul ăla de supraveghere pe care l-am schimbat eu acceptase in funcția de manager, de CEO, pe unul care nici măcar nu avea studii superioare. Şi vom lua procedura, evident, respectand cu strictețe legea, avand un partener care intr-adevăr să aibă specializarea necesară și capacitatea de a selecta administrator și manager de cea mai bună calitate, pentru că Transelectrica și Transgaz-ul, după cum bine știți, au fost trecute in subordinea directă a premierului și a Secretariatului General al Guvernului. Evident, acest proces va urma și in ceea ce privește serviciile deconcentrate ale ministerelor sau ale altor autorități ale administrației publice. Vom face o testare profesională și peste tot unde oamenii nu vor corespunde exigențelor pe care le avem in materie de pregătire profesională, de aptitudini manageriale și de capacitate de realizare a obiectivelor pe care le au, ii vom schimba pe toţi. Sigur că vom organiza concursuri pentru ocuparea tuturor acestor poziții, indiferent că sunt funcții publice sau personal contractual. Reporter: A fost desemnat /.../? Ludovic Orban: Pentru a nu afecta alegerile, am luat decizia să nu incepem analiza prefecților, dar imediat după turul doi vom incepe analiza prefecților și, sigur, unii deja au inceput să demisioneze, alții au intrat in concedii de boală. Ii așteptăm să revină la lucru ca să-şi scrie demisia. Reporter: Legat de prima intrebare... /.../ deconcentratelor, agenţiilor naţionale, vor face un audit, mai ales cu privire la ultima perioadă in care s-au derulat contracte, tot aşa pe repede inainte... Ludovic Orban: Cu siguranță vom face un audit, deja a demarat in fiecare minister auditul - e un audit, practic, intern. Vom contracta evident firme specializate de audit și pentru auditul entităților din subordinea ministerelor și, implicit, in companiile in care lucrurile nu merg - iar aici trebuie să vă spun că situația companiilor de stat romanești este o situație extrem de dificilă - managementul catastrofal politic al PSD a dus foarte multe companii in situații critice in care e nevoie de măsuri extrem de drastice pentru a putea readuce companiile pe linia de plutire. Vă dau numai exemplul CFR Marfă. CFR Marfă este in situația in care există riscul declanșării procedurii de infringement pe ajutorul de stat care a fost acordat, de aproape 400 de milioane de euro, iar in cazul in care Comisia Europeană ia această decizie compania este pusă intr-o situație extrem de dificilă. Şi așa, compania pe care am lăsat-o pe profit operațional, a ajuns să aibă pierderi aproape in fiecare an de cand e PSD-ul la putere. Reporter: In bugetul pe 2020 sunt şanse să fie alocaţi bani pentru aeroportul Braşov? Ludovic Orban: Nu că sunt șanse, vă garantez că vom aloca bani de la bugetul de stat pentru susținerea aeroportului Brașov. Nici nu știu cum v-aţi imaginat că eu care sunt brașovean și care am sprijinit proiectul incă de pe la inceputuri, demult, de prin 2007, 2008, dacă vă aduceți aminte, m-a şi adus preşedintele Consiliului judeţean din vremea respectivă să particip la... Normal! Sprijinim realizarea aeroportului și chiar este necesar pentru că acuma trebuie să desţelenim situația legată de tronsonul de autostradă Comarnic-Brașov. Vă readuc aminte că, in perioada nu foarte lungă cat am fost ministru al transporturilor, pentru tronsonul Comarnic-Brașov am aprobat indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții și am lansat procedura de realizare a unui contract de concesiune de lucrări publice, de parteneriat public-privat, pe care l-am lăsat după realizarea preselecției, in care rămăseseră in competiție patru consorții, iar din 2008, de cand am plecat de la Ministerul Transporturilor, nu s-a intamplat nimic. De două ori a fost selectat același consorțiu, o dată Aktor cu Vinci, după aia Vinci cu Aktor și de fiecare dată consorţiul care a fost selectat nu a găsit finanțare. Nebuniile lui Dăncilă legate de Comarnic-Brașov după ce in primă fază, fără să anunțe Banca Mondială, care pusese convinsă de premierul anterior al PSD, de Tudose, să vină să managerieze proiectul ăsta, a renunţat la serviciile Băncii Mondiale, după care a anunțat prin Comisia de Prognoză, mai e un Minister al Transporturilor, adică mai e un CNAIR, după mintea PSD-ului, Comisia de Prognoză, care Comisia de Prognoză scoate din burtă diferite proceduri de adjudecare a unor contracte de PPP pe investiții mari de infrastructură. Deci au scos din burtă un consorțiu caștigător, care de fapt s-a dovedit că nu e caștigător, că nu s-a adjudecat nicio procedură, că nu s-a semnat niciun contract, iar după aia aceeași Vasilica Viorica Dăncilă a anunțat că vrea să o treacă nici ea nu știa bine ce să spună, pe lista investițiilor strategice, ca să fie finanțate din bugetul de stat. Trebuie să vedem exact care e situația legată de acest tronson Comarnic-Brașov, care din punctul nostru de vedere reprezintă o prioritate. Oricum sunt convins că vom ajunge de la București la Brașov mult mai repede cu avionul, pe aeroportul realizat de Consiliul Județean decat pe tronsonul de autostradă, dar ne propunem ca obiectiv să realizăm și acest tronson de autostradă, dar evident nu putem să o facem intr-o guvernare de tranziție care are o durată de maximum un an de zile și acest obiectiv nu poate fi asumat decat pentru un mandat de patru ani. Declarații susținute pe prim-ministrul Ludovic Orban după vizita la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov [Check against delivery] Ludovic Orban: Sunt investiții care duc la condiții civilizate, condiții salubre, ca să spun așa, care reduc riscurile de imbolnăviri sau riscurile de altă natură. Mi se pare un spital modernizat, in care cei care vor avea nevoie de ingrijire medicală vor fi ingrijiți in cele mai bune condiții. Reporter: Cu Unitatea de Primiri Urgență ce veți face? Ludovic Orban: Am ințeles că Unitatea de Primiri Urgență este intr-un proiect finanțat de Banca Mondială, in care titularul nu este Consiliul Județean, ci este Ministrul Sănătății. Luni voi vorbi cu ministrul Victor Costache să imi facă o informare rapidă despre stadiul proiectului și despre măsurile pe care le ia pentru a accelera derularea proiectului. 2019-11-15 11:34:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_ac3ef6bb-7a92-48c9-96ad-36d3ecd039b9.jpgÎntâlnire de lucru a premierului Ludovic Orban cu ministrul apărării naționale, Ionel Nicolae Ciucă, si cu ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri, Virgil Daniel PopescuȘtiri din 14.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/intalnire-de-lucru-a-premierului-ludovic-orban-cu-ministrul-apararii-nationale-ionel-nicolae-ciuca-si-cu-ministrul-economiei-energiei-i-mediului-de-afaceri-virgil-daniel-popescuGalerie foto *** Galerie foto Declarații de presă după intalnirea de lucru a premierului Ludovic Orban cu ministrul apărării naționale, Ionel Nicolae Ciucă, și cu ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri, Virgil Daniel Popescu [Check against delivery] Ludovic Orban: Am avut cu domnul general Nicolae Ciucă și cu ministrul economiei o discuție privitoare la stadiul derulării programului multianual de inzestrare a Armatei și la starea industriei de apărare. De asemenea, am discutat probleme concrete, legate de inechitățile din sistemul de pensii de serviciu ale militarilor care au fost induse de Ordonanța 57. Am discutat despre diurnele foarte mici ale militarilor romani aflați in misiuni și despre reorganizarea, eficientizarea activității Ministerului Apărării. Niște scurte concluzii - in primul rand, trebuie să vă informez despre deblocarea sumei de 2 miliarde pentru efectuarea plăților aferente contractului pentru rachetele Patriot, decisă impreună cu ministrul Finanțelor. M-am informat cu privire la derularea procedurii de achiziție a corvetelor și am ințeles că este o procedură contestată in instanță, care in momentul de față se află in fază de recurs. Așteptăm decizia instanței de recurs pentru a ști foarte clar ce trebuie făcut in continuare. Am discutat foarte multe detalii legate de programul de inzestrare, de posibilele cooperări pe care le putem realiza intre companii străine și companii romanești. In ceea ce privește relația dintre Ministerul Apărării și Ministerul Economiei, am convenit să existe anual prevăzută suma pe care Ministerul Apărării o va folosi, din bugetul pe anul respectiv, pentru comenzi și contracte cu companiile romanești din industria de apărare. Am avut discuții legate și de PESCO și de participarea Romaniei in programele, deocamdată de cercetare-dezvoltare din cadrul inițiativei pentru apărare de la nivel european și să fim cat mai prezenți, să incercăm să fim parte din proiectele de cercetare-dezvoltare și, evident, ulterior, de proiectare și de producere a diferitelor arme. In privința diurnelor militarilor romani aflați in teatrele de operații, cu siguranță ele vor crește. Urmează să stabilim, impreună cu Ministerul Finanțelor, cuantumul acestor diurne. Avem cele mai mici diurne dintre toate țările participante la misiuni. Pană și bulgarii au diurne mai mari decat noi, ceea ce este de neacceptat. Am ințeles că există un grup de lucru, care funcționează la nivelul Ministerului Apărării, pentru a incerca să inițieze un proiect de lege care să repare nedreptățile și inechitățile, care au apărut in calculul pensiilor de serviciu ale militarilor, in urma Ordonanței 57. Dacă am omis ceva, domnule ministru, oricand puteți să mă completați. Vă mărturisesc că am incercat să vă fac un rezumat al discuțiilor pe care le-am purtat. Vom atinge un procent de 2% din PIB pe anul acesta prin intermediul plăților de 2 miliarde care, practic, sunt ca și deblocate. Pentru bugetul pe anul viitor, normal, ne menținem același angajament, in conformitate cu decizia consensuală care a fost luată, ca urmare a inițiativei președintelui, pentru a ne respecta angajamentul in fața partenerilor noștri din NATO. 2019-11-14 18:02:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_govlo-10.jpgMesajul premierului Ludovic Orban transmis cu prilejul zilei Dobrogei și al sărbătoririi a 141 de ani de la unirea Dobrogei cu RomâniaȘtiri din 14.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-transmis-cu-prilejul-zilei-dobrogei-i-al-sarbatoririi-a-141-de-ani-de-la-unirea-dobrogei-cu-romaniaUnirea Dobrogei cu Romania a reprezentat un act de indreptare morală și istorică, datorat curajului şi sacrificiului romanilor in Războiul de Independenţă. Procesul de transformare, modernizare și de unificare a Dobrogei cu celelalte provincii istorice a contribuit, in mod definitoriu, la clădirea națiunii romane, fundamentată pe coeziunea cetățenilor și solidaritatea in jurul valorilor și proiectelor comune, dar și pe acceptare și toleranță. In contextul unei Uniuni Europene in care naționalismul tinde să caștige adepți și să facă uitate idealurile comunității, Dobrogea este un model de conviețuire etnică, o cale de urmat pentru multi-culturalitate și toleranță, o lecție a acceptării aproapelui. Mozaicul etnic și cultural dă putere acestei regiuni istorice și o distinge prin diversitate. Dobrogea și dobrogenii, impreună cu toți ceilalți romani, trebuie să ducă mai departe crezul și valorile care au făcut posibilă Unirea de acum 141 de ani: un stat puternic, democratic, capabil să-și apere cetățenii și să le asigure respectarea drepturilor fundamentale. Impreună, cu idealuri și proiecte comune, asumate cu responsabilitate de instituții publice, cetățeni, societate civilă și clasa politică, ne putem dezvolta ca popor și ca țară. Adevărata unire stă in modul in care cetățenii, alături de instituțiile statului, reușesc să se armonizeze și să conviețuiască in pace și ințelegere, fapt dovedit de Dobrogea de-a lungul anilor. La mulți ani, dobrogeni! La mulți ani, Dobrogea! LUDOVIC ORBAN Prim-ministru al Romaniei 2019-11-14 12:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-11-14-12-34-13big_sigla_guvern.pngParticiparea premierului Ludovic Orban la preluarea mandatului de ministru al tineretului și sportului de către Marian Ionuț StroeȘtiri din 12.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-preluarea-mandatului-de-ministru-al-tineretului-i-sportului-de-catre-marian-ionut-stroeGalerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban, de vicepremierul Raluca Turcan și de ministrul Tineretului și Sportului, Ionuț Stroe Ionuț Stroe: (...) Primul domeniu de interes pentru mine este finanțarea, pentru că avem mari probleme in ceea ce privește finanțarea acestui domeniu. Și pentru sport, din punctul meu de vedere trebuie să existe un mix de finanțare, atat din bani din zona publică cat și din zona privată. Prin urmare, mi-aș dori o lege a sponsorizării modificată, care să cointereseze mediul privat, care să aducă bani in zona sportului; mi-aș dori să stabilim un cadru legislativ unitar care să stabilească finanțarea sportului de către stat, pentru că acum avem mai multe posibilități și de multe ori ne-am incurcat in ele; mi-aș dori să avem o bugetare multianuală pentru domeniul sportului, știți bine; este cvasi-necesar să avem un plan multianual, acumulările se fac in timp, pregătirea sportivilor se necesită ani de zile și cred că am putea avea ceva. Nu in ultimul rand, in zona finanțării, mi-aș dori să eliminăm prevederile toxice ale ordonanței 114 pentru că inainte de această ordonanță sportul romanesc iși găsea finanțare in acele taxe de viciu. O altă zonă cheie este dialogul permanent, atat cu federațiile cat și cu ONG-urile și cu mediul asociativ de tineret; imi doresc ca aceste forme de asociere să fie parte a deciziei centrale, mi-i doresc alături, vom crea și bineințeles vom acționa impreună. Descentralizarea este incă un domeniu de interes pentru mine, este un domeniu care ține, deopotrivă, atat de tineret cat și de sport, este o temă incremenită de ani de zile, s-a vorbit foarte mult, dar vreau să spun de la bun inceput că imi doresc eliminată filosofia centralistă in care Ministerul Tineretului și Sportului este proprietar, este decident, este jucător și știți foarte bine la ce mă refer. Sportul de masă - poate că ar fi trebuit sau poate o parte dintre dvs v-ați fi așteptat să incep cu acest lucru - este un domeniu extrem de important; trebuie să-i facem pe toți in această țară să conștientizeze că sportul face parte practic din viața socială a tinerilor din Romania; de această activitate depinde educația lui, depinde formarea lui ca viitor adult, depinde chiar sănătatea lui, aceste lucruri trebuie să le definim; este o urgență, este o prioritate și aici imi doresc o relație foarte bună și extrem de eficientă cu Ministerul Educației din Romania. Tehnologizare, digitalizare. Suntem in Secolul XXI și din păcate, nu există in momentul de față la nivelul acestui minister, o situație digitalizată in legătură cu numărul de sportivi activi legitimați cu competițiile existente, cu nevoile. Lucrurile acestea trebuie să l rezolvăm foarte rapid pentru a ne putea planifica activitatea; pentru a ști, in timp real, care sunt datele statistice, situațiile, care sunt nevoile sportului romanesc. Nu in ultimul rand, transparență totală in impărțirea banilor. Există și am văzut discuții, există chiar intrigi - am văzut că in decursul anilor că au existat- după cum se finanțează sau se premiază sportul in Romania; din partea mea, vă asigur că totul va fi expus public, transparent, afișat pe site-ul instituției și bineințeles discutat. In zona de tineret, și cu asta am să inchei, există o chestiune de suflet pe care aș vrea să v-o expun incă din acest moment, o realitate pe care prea puțini o expunem public: tinerii din această țară pleacă. Știm foarte bine că fenomenul migrației populației tinere din Romania ne afectează și există un impact socioeconomic negativ, ce să mai spun de impactul demografic. Deci, pană la urmă, ritmul acesta accelerat - practic in ultimii 5 ani de zile, aproape că am ajuns să avem plecați in afara țării o treime din populația tanără - , ar trebui să fie punctul de inceput al discuției noastre viitoare in legătură cu politicile de tineret. Mi-aș dori să introduc - pentru că e prima oară cand se vorbește despre acest lucru - această temă a migrația populației tinere din Romania, pe agenda guvernului iar Ministerul Tineretului și Sportului să fie un actor extrem de activ in această chestiune, bineințeles in colaborare cu multe alte ministere care au competențe sau se pot implica. Plecand de la chestiunea aceasta, aș vrea să definesc două din obiectivele majore pe care le urmăresc: demararea lucrului la Strategia națională pentru tineret, pentru că ce am avut pană acum a fost cu o aplicabilitate extrem de redusă și a fost o poveste frumoasă fără niciun fel de finalitate, precum și deblocarea Legii tineretului care se află din păcate de una de zile in dezbatere parlamentară, este un document care va clarifica foarte bine care sunt responsabilități și obligațiile instituțiilor statului in domeniul politicilor publice pentru tineri atat la nivel central cat și la nivel local. E nevoie și aici să lămurim lucrurile. Evenimentele majore le știți, aș puncta doar două dintre ele: Euro 2020 și Jocurile Olimpice de la Tokyo sunt priorități pe care e punctez incă de la inceput. Vreau să vă asigur pe toi de totala mea deschidere, de capacitatea de dialog pe care o voi impune la nivelul instituției pe care o voi conduce și de totala transparență care va caracteriza activitatea mea in cadrul acestui minister. Doamnă viceprim-ministru, domnule prim-ministru, aveți cuvantul. Raluca Turcan: Buna ziua și bine v-am găsit! Mi-am dorit să vin la instalarea domnului ministru Ionuț Stroe din mai multe motive: o dată, pentru că este tanăr și deschis față de problemele legate și de tineret și de sport, iar in același timp, pentru că sunt o fostă sportivă de nivel mediu - am făcut vreo 10 ani de arte marțiale - și imi dau seama cat de important este, pentru copiii din Romania, să găsească in ministrul tineretului și sportului un susținător al sportului de masa, al investiției in baze sportive, al colaborării cu Ministrul Educației Naționale, al colaborării deschise cu federațiile sportive, in așa fel incat tinerii să se simtă, intr-adevăr, atrași de sport și să simtă că principiul care in America funcționează, și anume: un dolar investit in sport salvează trei dolari la Sănătate se aplică și in Romania, cu investiții dar și cu deschidere din partea Ministerului Tineretului și Sportului. Evident, problemele legate de tineret sunt multe, iar dvs aveți sarcina dificilă să transformați politici publice in politici aplicate pentru tineret, să incercăm să prevenim migrația tinerilor atat de mare din Romania; aici aveți toată susținerea noastră, pentru că, intr-adevăr, avem o nevoie vitală de politici active la nivel de guvern pentru a diminua din migrație, pentru a crea oportunități pentru cei care pleacă in străinătate să se intoarcă in Romania, precum și pentru a crește accesul și deschiderea față de sport și pentru probleme de tineret către generațiile care vin. Ne dorim din suflet un mandat de succes pentru domnul ministru al tineretului și sportului, Ionuț Stroe iar din punctul nostru de vedere, ca parteneri de guvernare, există tot sprijinul și toată deschiderea! Ludovic Orban: Bună ziua. Mă bucur să fiu astăzi alături de voi, aici. Am ținut in mod special să particip la instalarea oficială a ministrului tineretului și sporturilor, domnul Ionuţ Stroe. Ştiu că sunt cateva lucruri foarte importante și anume: pregătirea pentru Campionatul European de Fotbal, căruia ii acordăm atenție maximă posibilă. De asemenea, pentru Olimpiadă; aici, probabil, necesitățile de finanțare sunt diferite, mai ales pentru disciplinele la care vom avea reprezentanți care intră in competiție. De asemenea, cred că sunt cateva lucruri aici de rezolvat. A vorbit domnul ministru de patrimoniul uriaș pe care il deține MTS şi de care iși bate joc. Am fost in tot felul de locații, lăsate in paragină, care nu folosesc nimănui, active care, dacă ar fi utilizate in mod inteligent, ar puterea să genereze chiar și business-uri care să poată să finanțeze domeniul sportiv. Nu mai vorbesc de ceea ce are nevoie fiecare sport - bază de pregătire, de antrenament. Sigur că in ceea ce privește susținerea activității organizațiilor de tineret, și aici sunt cateva lucruri care trebuie lămurite, că păstrăm, așa, o inerție de 30 de ani legată de niște structuri care s-au constituit in anii tulburi de după revoluție și care și-au pierdut orice reprezentativitate și care cumva trebuie clarificată. Evident, voi fi alături de domnul ministru și de federații. Mens sana in corpore sano - este o maximă foarte cunoscută. Ar trebui să incepem să facem educație și către părinți, să ii ajutăm să ințeleagă că practicarea unui sport incă de mic, de către copii, nu numai că duce la o structură fizică mai sănătoasă și mai de perspectivă, dar dezvoltă o competitivitate de care omul are nevoie in viață. Pentru că viața este o competiție şi, dacă nu incepi să concurezi de mic și nu ințelegi - competiție cu regulile, evident - că trebuie să fii competitiv, trebuie să faci și performanță, după aceea inclusiv in viața adultă, in competiția de pe piața economică, in competiția de pe piața muncii /.../, omul are șanse mult mai mari dacă are o pregătire sportivă și dacă știe ce inseamnă să fii bun, să tinzi spre primul loc. Vă mulțumesc și vă stăm la dispoziție cu intrebările. Reporter: Am două intrebări pentru domnul prim-ministru și o intrebare pentru domnul ministru. Domnule prim-ministru, nu trebuie să ne mai ascundem in spatele cuvintelor, este rușinos faptul că in momentul de față Bucureștiul este singura capitală europeană care nu are o sală polivalentă, modernă, mă refer, lucrările la patinoarul Flamaropol au fost sistate, nimeni nu știe din ce motiv, iar de 15 ani, cred că din 2004 cred că se intampla lucrul acesta, doamna Elisabeta Lipă, președinta Federației Romane de Canotaj, la vremea respectivă sportivă de performanță, cerea realizarea unei piste olimpice. Se pare că s-a identificat zona, undeva in lacul Pantelimon se poate face o pistă olimpică acolo, atat pentru canotaj, cat și pentru caiac-canoe. Care vor fi prioritățile, din acest punct de vedere, pentru guvernul pe care il conduceți, aceasta ar fi prima intrebare. A doua intrebare este legată de buget. Tot timpul s-a spus că sportul este ruda săracă a Romaniei. Veți avea o altă politică față de sportul romanesc? Și pentru domnul ministru, ne-am intalnit in prima zi de mandat, dacă vă aduceți aminte, și ați rezolvat in doar cateva ore o chestiune foarte importantă pentru sportivii olimpici. Din luna iulie, premierile care se cuveneau sportivilor de la canotaj, nu intraseră in buzunarele lor /.../. Ce veți face pentru a nu mai exista astfel de situații și pentru a nu mai exista astfel de intarzieri. Ludovic Orban: Proiectul sălii polivalente a inceput in perioada in care eram viceprimarul Capitalei. Cred că şi indicatorii tehnico-economici au demarat in perioada respectivă, era prin 2007, vă readuc aminte, 2006-2007. Suntem in anul 2019 şi nu s-a ajuns la soluţii. Am să vă spun din capul locului, doamna Firea vrea să facă sala polivalentă prin CNI. Voi analiza cu maximă atenţie această solicitare, pentru că Bucureştiul este cel mai bogat oraş din Romania, iar CNI-ul, care incasează taxe şi impozite pentru a susţine investiţii, mai degrabă trebuie să susţină investiţii in comunităţi locale care nu au resursele necesare. De altfel, faptul că nu s-a construit această sală polivalentă se datorează unui management catastrofal la nivelul Primăriei Capitalei, care este demonstrat şi de blocarea lucrărilor la Patinoarul Flamaropol, din motive care ţin de managementul proiectului respectiv, de beneficiar mai degrabă, decat de constructor sau de alte situaţii. In ceea ce priveşte pista olimpică, cred că e o chestiune pe care putem să o adăugăm in priorităţile noastre. Referitor la buget, mi-e foarte greu să vă dau răspunsul la această intrebare, pentru că in fiecare zi mai descoperim cate o gaură şi cate o cheltuială care trebuia făcută, adică plăţi care trebuia făcute şi care nu au fost făcute. Vă dau, aşa, trei exemple scurte, ca să vă daţi seama despre ce e vorba. Deci, rambursări de TVA - peste cinci miliarde neonorate, intarziate faţă de termenul legal. Lucrări pe PNDL, situaţii de lucrări avizate spre decontare - de peste cinci miliarde, care datează de luni de zile şi niciun leu in buget pentru decontările respective. Concedii medicale - neplătite de şase luni de zile de către Casa de Sănătate. Toate aceste cheltuieli trebuia efectuate, trebuia plătite şi nu au fost făcute. Ca atare, mi-e foarte greu să vă dau un răspuns. Sigur că vom incerca să alocăm resurse financiare mai importante, fiind vorba de un an olimpic. Acum, vrei, nu vrei, clar trebuie să existe o creştere, dar trebuie să ne gandim, cum a spus şi domnul ministru, şi la mecanisme de implicare a capitalului privat in susţinerea activităţii sportive, a federaţiilor, şi la sisteme inovative, inclusiv trebuie să găsim soluţii pentru a putea beneficia şi de bani europeni in proiecte care să poată să fie folositoare sportului. Aici pot să vă asigur, chiar in ce mă priveşte personal, nu am făcut carate decat un an şi jumate, nu am făcut 10 ani; nu am jucat fotbal, am jucat handbal, am fost la atletism, am făcut gimnastică sportivă trei ani şi jumate, adică sunt un om care, chiar dacă acum funcţia mă obligă să nu mai fiu atat de activ in sport, am făcut sport şi apreciez in mod deosebit, şi activitatea sportivă a avut o mare influență asupra formării caracterului și spiritului și cred că trebuie să acordăm o mare atenție educație sportive. Ionuţ Stroe: Primele și recompensele materiale pe care sportivii de inaltă performanță trebuie să le primească trebuie definite ca priorități zero. Un sportiv, in cariera lui, muncește evident pentru a avea performanță, pentru a aduce, nu ştiu, glorie și recunoaștere, atat lui, cat și clubului sau ţării, dar, mai mult decat atat, este o motivație pentru orice sportiv in a stabili performanța. Din punctul meu de vedere este un element esențial in a aborda problematica acestui minister și mă refer atat la cuantum, cat și la promptitudinea cu care guvernul, prin Ministerul Tineretului și Sportului, trebuie să răspundă acestor chestiuni, dar și la transparență. După ce am avut situația de la canotaj și, bineințeles, alte situații care mi-au fost sesizate in legătură cu premierea sportivilor in Romania, mi-am dorit să am o evidență cat mai clară a situației, pentru că am văzut că sunt foarte multe intarzieri la acest capitol. Vă spun sincer că mi-aş fi dorit să găsesc aceste lucrul pe site-ul Ministerului, nu să aștept două zile pentru a avea această situație. Deci, incă odată subliniez, premierea sportivilor - prioritate zero, este un lucru care il motivează pe fiecare in cariera lui, promptitudine din partea ministerului și transparență totală. Am să analizez și hotărarea de guvern care reglementează acest lucru, ca să stabilim și cuantumul sau să-l actualizăm și să vedem, vă spun sincer, și cat de relevante sunt competițiile in care acești oameni merg, pentru că am văzut că sunt sume similare, iar competițiile, din păcate, sunt diferite ca pondere in activitatea sportivă. Rețineți acest lucru și trăgeţi-mă de manecă, dacă nu se va intampla rapid chestiunea aceasta. Reporter: Aş vrea să ne intoarcem puţin la buget, pentru că avem solicitarea celor de la Sindicatul Național Sport și Tineret care cere guvernului să aloce 1% din PIB pentru acest minister. Credeți, domnule prim-ministru, că se poate aloca 1% din PIB pentru Ministerul Tineretului și Sportului? Ludovic Orban: Vă spun aşa, deci 6% la educație, 4% la sănătate - cererile vi le spun aşa! - 1% la cercetare, 1% la sport, 6% pentru infrastructură, deci ajungem la 20 şi ceva la sută alocările. Or, eu trebuie să vă spun, cheltuielile obligatorii, nu cheltuielile care /.../, adică: salarii, pensii - cheltuielile obligatorii reprezintă peste 20% din PIB in condițiile in care bugetul reprezintă.., după execuția bugetară pe primele nouă luni, noi colectăm mai puțin de 27% din PIB, venituri la bugetul de stat. Sigur, am spus că vom aloca mai mult ţinand cont de faptul că e un an olimpic și nu vă pot da un procent din PIB, nu intru in campionatul ăsta de a garanta procente din PIB. Mai aveți intrebări? Dacă nu mă intrebați, m-am intalnit ieri cu Gică Popescu, pe care l-am găsit consilier onorific al primului ministru, şi care mi-a explicat cu ce se ocupă, că e un fel de un CEO pe implementarea proiectelor necesare pentru Campionatul European de Fotbal și am luat decizia să continui colaborarea cu Gică Popescu. Evident, n-are culoare politică, s-a implicat in proiectul acesta pentru că trebuia cineva care, să zic, venea un pic din exteriorul administrației să impingă lucrurile inainte și să le vadă dintr-o perspectivă. Eu am rămas foarte plăcut surprins că a inceput să cunoască foarte multe detalii tehnice, chestiuni de contractare, de stadiu de lucrări și, ca atare, vom continua colaborarea. Sigur, președintele Comitetului interministerial, din ce am ințeles, este ministrul tineretului și sportului. Sunt convins că impreună vom pregăti toate lucrurile pentru Campionatul European. Reporter: In această idee eram și noi curioși că este o problemă stringentă in privința Campionatului European cu aceste stadioane, se tergiversează, se lungește. Ce mai puteți repara, să fie cat mai multe gata la timp? Dacă știți stadiul in care se află Giulești... Ludovic Orban: Deci, este posibil, evident nu toate patru stadioane, că la stadionul Dinamo nu este reglementată situația juridică. Sunt trei stadioane: Rapid, Ghencea și stadionul de la Arcul de Triumf, care sunt realizabile. Din discuțiile pe care le-am avut este posibil ca la momentul derulării Campionatului cel puțin două să fie in stare de funcțiune, nu finalizate integral, dar cu tot ceea ce ține - terenuri de joc, vestiarele. Sigur, cu calea ferată - deși aia nu e o condiție intrinsecă - este un mic blocaj, pe care sunt convins că il vom depăși. De asemenea, este proiectul celor 400 de baze sportive aferent, care, de asemenea, este un proiect care se va derula și care este finanțat. Cred că, dintre investiții, asta rămane problema, cu investiția de la stadionul Dinamo. Am văzut că mai există discuții, că galeria rapidiştilor e supărată că sunt 4.000 de locuri in minus. Așa a gandit proiectantul. Acum, nu pot să mă apuc să schimb proiectul la jumătatea drumului ca să mai pun 4.000. Oricum, dacă o să ajungă in Liga I și vor juca in Cupele Europene, că numai atunci a fost numărul maxim de.. sau la derby-uri, or să folosească Stadionul Național. Reporter: In ideea in care oricum ne-am angajat de a fi gata și atunci, asta spun, măcar dumneavoastră puteți să salvați imaginea... Ludovic Orban: Din perspectiva noastră, noi am semnat contractele, din perspectiva noastră, noi vom asigura tot ce are nevoie constructorul pentru a-și finaliza lucrările la termen. Reporter: Domnule prim-ministru... Nu, eu vreau să vă rog ceva, atat şi inchei. Domnule prim-ministru, domnule ministru, domnule vicepremier, rugămintea mea este, dacă tot v-aţi gandit la o strategie pe termen lung, ceea ce este extraordinar, aș vrea să vă gandiți foarte mult la reorganizarea sistemului național sportiv cu baza in școală, pentru că sportul școlar și universitar, din păcate, care ar trebui să fie puntea de lansare spre sportul de performanță, este inert. Avem 3 milioane de elevi, avem 500 de mii de studenți și, din păcate, in jurul de 250 de mii de sportivi legitimați in Romania, din care 13 mii de elevi și 1.000 de studenți sportivi. Dacă anul acesta lansați o strategie, un plan de dezvoltare cu măsuri pe termen lung, gandiţi-vă că vom putea avea sport universitar cam in 8-12 ani, incepand din anul acesta. Pentru că necesită timp, investiții și in acest caz Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar are și o strategie. Vă rog foarte mult să luați in considerare această idee. Vă mulțumesc. Ionuţ Stroe: Nu trebuie să mă rugaţi, pentru că, pană la urmă, segmentul de populație căreia noi ne adresăm, ca minister, este cel tanăr, cel incadrat in forme de invățămant. Aici parteneriatul cu Ministerul Educației este vital, pentru a avea competiții sportive, pentru a inregimenta cat mai mulți copii, cat mai mulți tineri din școală, din liceu, din universitate in activitatea sportivă. Evident, curricula pe care o stabilește Ministerul Educației trebuie să fie una care să includă și să pună sportul acolo unde trebuie și, doi la mană, modul in care vom organiza și le vom da acestor tineri posibilități de a intra in competiție, de a se organiza, am dat exemplu, in momentul audierilor, campionatelor universitare, campionatelor școlare din alte țări, este o chestiune pe care și noi trebuie să o aducem. Pană la urmă, incă o dată o spun, in privința sportului de masă şi in ceea ce priveşte populația tanără, pentru orice tanăr cred că sportul este parte a vieții sociale, contribuie enorm atat la formarea lui, atat la educarea lui și, bineințeles, și la chestiunea de sănătate, dar, mai ales, poate sportul de masă să ne ofere și ce spuneaţi dumneavoastră, baza de selecție pentru viitor. Evident că nu trebuia să mă rugați, ci este o chestie extrem de importantă pe agenda mea. Este o responsabilitate pană la urmă, o obligație. Mulțumim. 2019-11-12 11:46:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-11-12-11-50-54big_15_resize.jpgMesajul premierului Ludovic Orban cu prilejul Zilei Veteranilor din Teatrele de OperațiiȘtiri din 11.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-cu-prilejul-zilei-veteranilor-din-teatrele-de-operatii- Marcăm astăzi Ziua Veteranilor din Teatrele de Operații cu sentimentul că sacrificiul eroilor romani căzuți la datorie, profesionalismul, curajul și dedicația celor care ne-au reprezentat cu cinste in misiuni și in teatre de operații din afara granițelor ne invață ce inseamnă respectul și iubirea de țară. Romania le dedică lor această zi, aceeași in care Europa marchează 101 ani de la semnarea Armistițiului intre puterile Antantei și Germania, care avea să pună capăt Primului Război Mondial. Acel moment al istoriei a căpătat, pentru Romania, și mai multă valoare prin Marea Unire care a urmat la 1 Decembrie 1918, datorată sacrificiilor făcute de militari, dar și de toți romanii. Curajul și determinarea celor care au luptat pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Romaniei, aprecierea de care militarii romani de astăzi se bucură in randul partenerilor și aliaților noștri externi ne dau incredere că moștenirea noastră istorică și interesele țării sunt apărate cu profesionalism și responsabilitate. Ii omagiem pe cei căzuți in luptă. Pe cei aflați in teatrele de operații ii asigur de respectul meu, le mulțumesc pentru modul in care ne reprezintă și ii așteptăm sănătoși acasă la incheierea misiunilor. Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2019-11-11 18:16:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-11-11-06-17-18big_sigla_guvern.pngÎntâlnire de lucru pentru analizarea modului în care s-au desfășurat alegerile pentru Președintele României în turul 1 și evaluarea măsurilor necesare pentru turul 2Știri din 11.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/intalnire-de-lucru-pentru-analizarea-modului-in-care-s-au-desfa-urat-alegerile-pentru-pre-edintele-romaniei-in-turul-1-i-evaluarea-masurilor-necesare-pentru-turul-2-participa-reprezentantii-institutiilor-publice-responsabile-din-cadrul-mai-mae-sts-aepGalerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua. Vă mulțumesc că ați răspuns convocării rapide. Am ținut să facem această analiză. In primul rand, vreau să vă felicit, chiar au fost niște alegeri fără probleme, bine organizate, in care au fost incidente minore, atat pe plan intern, cat și in diaspora. Softul a funcționat bine, nu? Pană la urmă a fost certificat. /.../ Mă bucur că, pană la urmă, Biroul Electoral Central a permis transparența că altfel am fi avut foarte multe suspiciuni. Dumneavoastră ați inclinat balanța decisiv, din cate țin minte, in Biroul Electoral Central./.../ In diaspora, domnule ministru? Bogdan Aurescu: Nu au fost probleme. Ludovic Orban: Asta voiam să vă spun. Foarte mulți care au venit la vot, după aceea au povestit, inclusiv mie mi-au povestit, că au fost complet uimiți că pot să voteze intr-un minut jumătate, intr-un minut, că nu au stat la cozi. Cred că e o reparație morală firească pe care trebuia să o facem pentru frații noștri. Practic, și romanii din diaspora sunt romani și trebuie să avem grijă de respectarea drepturilor lor, să le asigurăm condiții optime pentru a-și putea exercita dreptul de vot. La Interne am văzut mobilizarea, intervențiile rapide, cred că m-aţi şi uimit cu centrul de comandă. O să dăm un tur de masă şi, mai ales, vreau să stabilim toate detaliile pentru pregătirea turului doi, pentru că e important să fim la fel de atenți, de mobilizați, să asigurăm o corectitudine exemplară și toate procedurile să se desfășoare in baza legii și in conformitate cu standardele inalte ale democrației. Le mulțumesc celor din mass-media! *** Galerie foto Declarații de presă susținute de șeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă ​[Check against delivery] Ionel Dancă: Bună ziua din nou! O să vă comunic concluziile după intalnirea de lucru a prim-ministrului Ludovic Orban cu responsabilii pentru organizarea alegerilor din primul tur. Este evidentă o imbunătăţire a modului de organizare a alegerilor. Am avut alegeri desfăşurate in condiţii civilizate de vot, atat in ţară, cat şi in străinătate, ca efect al măsurilor legislative adoptate in Parlament, la solicitarea preşedintelui Romaniei şi promovate de către PNL in Parlament. Măsurile au avut efecte vizibile pentru cetăţenii din străinătate, care s-au putut bucura de posibilitatea de a-şi exprima opţiunea de vot fără umilinţe la cozi interminabile şi condiţii absolut degradante. La fel, in ţară, nu s-au inregistrat incidente majore. Au fost organizate alegerile cu participarea tuturor structurilor responsabile, intr-o manieră, spunem, exemplară pentru acest tip de scrutin. De altfel, acest lucru se poate constata inclusiv din reducerea consistentă a numărului de infracţiuni semnalate şi confirmate şi impotriva cărora s-au deschis cauze penale. Vorbim de doar 42 de situaţii, dar şi dintre acestea, multe au avut mai degrabă rolul de descurajare a unor infracţiuni in timpul votului, dar asta nu inseamnă neapărat că acestea se vor și confirma cu o rezoluţie din partea procurorului de caz. In ceea ce privește organizarea alegerilor pentru turul doi de scrutin, sunt cateva chestiuni care trebuie lămurite in zilele care urmează. Avem semnalate posibile deficiențe in ceea ce privește procedura de inlocuire a delegaților și a membrilor supleanți in birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate. In acest sens s-a convenit ca reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe impreună cu Autoritatea Electorală Permanentă să inainteze o adresă către Biroul Electoral Central, astfel incat să fie permise și in străinătate, așa cum se intamplă și in țară, inlocuirea persoanelor care și-au anunțat intenția de a nu participa la următorul tur de scrutin, inlocuirea acestora să poată fi făcută și de către alte persoane, inclusiv de personalul de rezervă al Ministerului Afacerilor Externe pregătit in acest scop. Este o situație la care ne așteptăm, pentru că, evident, reducerea numărului de candidați pentru partidele care participă la turul doi de scrutin va fi evidentă. Vor fi doar două partide care vor avea delegaţi și reprezentanți in secțiile de votare. Prin urmare, in străinătate ne așteptăm la o reducere a numărului de delegați din partea celorlalte partide și acest lucru ar putea genera anumite probleme, drept pentru care Autoritatea Electorală Permanentă va solicita Biroului Electoral Central remedierea sau rezolvarea chestiunilor de ordin procedural, pentru a inlesni inlocuirea persoanelor respective. De asemenea, au fost discutate chestiuni care se repetă cu prilejul scrutinurilor electorale și care necesită soluții pe termen mediu și lung. Vorbim despre faptul că in acest an s-a demonstrat, la nivelul secțiilor de votare din străinătate, utilitatea semnăturii electronice in procesul de vot, și acest lucru ar trebui inclus și pentru votul efectuat in țară. De asemenea, este necesară o regandire a procesului de numărare a voturilor și a proceselor verbale. In acest moment, in continuare, din păcate, este o procedură stufoasă, birocratică, ce ține personalul din secțiile de votare ore in șir atat la procesul de numărare, cat și la procesul de predare. Asta in situațiile in care după 16 ore de lucru in secțiile de votare este clar că este un efort supraomenesc din partea lor și este nevoie de o regandire a acestui proces, și se are in vedere identificarea unor soluții, astfel incat să fie simplificată această procedură. De asemenea, se discută și analizăm posibilitatea ca acolo unde există situații reclamate pentru inlocuirea unor delegați in secțiile de votare, acest lucru să fie simplificat astfel incat să nu mai fie nevoie de o decizie a Biroului Electoral Central. Această situație a avut, in prima zi de vot in străinătate, un efect cel puțin intarziat in ceea ce privește aprobarea deciziilor de inlocuire, Biroul Electoral Central pentru străinătate avand fixate in prealabil doar două ședințe pentru astfel de decizii. In opinia noastră, aceste decizii se pot lua atat in timp real de către Biroul Electoral Central sau chiar la nivelul președintelui secției de votare. Acestea au fost concluziile ședinței de astăzi privind organizarea alegerilor pentru turul II de scrutin și avem incredere că vom avea parte din nou de o organizare foarte bună pentru cetățenii care doresc să iși exprime opțiunea de vot la alegerile prezidențiale. Dacă sunt intrebări. Dacă nu, mulțumesc! Vă doresc o zi bună! Acestea au fost informațiile de la ora 16:00, de la guvern. 2019-11-11 17:10:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-4310.jpgMesajul premierului Ludovic Orban la 24 de ani de la plecarea dintre noi a lui Corneliu CoposuȘtiri din 11.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/mesajul-premierului-ludovic-orban-la-24-de-ani-de-la-plecarea-dintre-noi-a-lui-corneliu-coposuGalerie foto Participarea prim-ministrului Ludovic Orban la ceremonia de depunere a unei coroane de flori la statuia lui Corneliu Coposu *** Mesajul premierului Ludovic Orban la 24 de ani de la plecarea dintre noi a lui Corneliu Coposu - Corneliu Coposu rămane in memoria societății romanești o pagină de istorie prin forța, determinarea și puterea credinței de a milita pentru libertate și democrație. Demnitatea și curajul cu care și-a apărat convingerile politice și democratice, in pofida anilor grei de temniță, l-au așezat in galeria marilor oameni de stat și iubitori de țară. Lider vizionar și bun roman, Corneliu Coposu a fost intre primii oameni politici care, in anii 90, a văzut drumul Romaniei alături de statele europene și euroatlantice. Și-a pus viața in slujba reconstruirii țării pe baze democratice și a tras un puternic semnal de alarmă pentru a ne arăta că o Romanie liberă nu se poate clădi fără a apăra zi de zi valorile democratice și a-i lăsa in trecut pe urmașii regimului comunist. Spiritul civic dovedit la alegerile de ieri și opțiunile foarte clare ale romanilor din țară și din afara granițelor arată că suntem pe drumul corect in raport cu viitorul european al Romaniei. Insă lupta trebuie dusă mai departe, cu onestitate, cu credința in principiile binelui și cu puterea exemplului personal, care să educe tinerii in spiritul valorilor universale, așa cum ne indruma seniorul in testamentul său politic. Dumnezeu să il odihnească in pace! Ludovic Orban, Prim-ministru al Romaniei 2019-11-11 14:44:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-4257.jpgDeclarații de presă susținute de Ionel Dancă, șeful Cancelariei prim-ministruluiȘtiri din 11.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/declaratii-de-presa-sustinute-de-ionel-danca-eful-cancelariei-prim-ministruluiGalerie foto Galerie foto [Check against delivery] Ionel Dancă: Astăzi, prim-ministrul Ludovic Orban a avut o ședință de lucru cu miniștrii responsabili pentru elaborarea Hotărarii de Guvern privind nivelul salariului minim pentru anul următor, respectiv cu ministrul finanțelor publice, Florin Cițu, și ministrul muncii, Violeta Alexandru. A fost analizată propunerea fostului guvern și s-au evaluat consecințele pe mai multe planuri privind impactul acestei creșteri a salariului minim pentru sectorul economic, pentru sectorul public și, in continuare, se vor face analize la nivelul modului in care o astfel de măsură trebuie aplicată fără a afecta profitabilitatea companiilor și fără a determina costuri care nu pot fi susținute de mediul privat in anul următor. Principalele direcții de analiză pentru stabilirea nivelului salariului minim pentru anul 2020 vor avea in vedere o serie de indicatori obiectivi legaţi de activitatea economică, care să răspundă, pe de o parte, nevoii de a crește nivelul salariului minim și de a crește puterea de cumpărare a romanilor, iar, pe de altă parte, această majorare să nu afecteze activitatea economică din mediul privat. In această analiză se va ține cont de creșterea economică pentru anul in curs, de nivelul inflației, de indicele de productivitate și, de asemenea, o analiză calitativă asupra impactului, mai ales in zona sectoarelor economice unde există forță de muncă preponderent angajată la nivelul salariului minim. O decizie va fi luată după consultarea partenerilor sociali, a patronatelor, a sindicatelor și obiectivul Guvernului Ludovic Orban este ca acest proiect de hotărare de guvern să fie inaintat in dezbaterea guvernului pentru a fi avizat și adoptat pană la sfarșitul lunii noiembrie, astfel incat companiile să aibă predictibilitate privind planurile de afaceri pentru anul viitor. De asemenea, astăzi, premierul Ludovic Orban a avut o intalnire cu aparatul de lucru al Guvernului, aflat in subordinea și organizarea Secretariatului General al Guvernului, pentru o evaluare a modului de lucru la nivelul guvernului și pentru a identifica măsurile care pot duce la o eficientizare a acestui aparat de lucru, pentru a elimina dublurile in activitatea diverselor departamente și pentru a reduce costurile inutile cu funcționarea acestui aparat. In cadrul discuției avute cu premierul Ludovic Orban au fost evidențiate mai multe situații care necesită adoptarea unor măsuri urgente și care, din păcate, au fost lăsate in mod iresponsabil nerezolvate de fostul guvern și aș menționa aici elaborarea și adoptarea hotărarii de guvern-cadru pentru acordarea de despăgubiri pentru județele afectate de inundații, in urma deciziei Comisiei Europene și a Parlamentului European de acordare a acestor despăgubiri in sumă de aproximativ 9 milioane de euro. Este vorba de o despăgubire solicitată de europarlamentarii Partidului Național Liberal și care a fost aprobată și care a rămas blocată de fostul guvern și pană in acest moment nu s-a elaborat, nu a fost elaborat cadrul normativ pentru acordarea acestor despăgubiri. Prin urmare, premierul a cerut direcțiilor din subordinea Secretariatului General al Guvernului urgentarea adoptării acestei hotărari de guvern, astfel incat să intre in prima ședință de guvern din această săptămană. De asemenea, o altă situație care, din nou, denotă o atitudine absolut de neinţeles pentru un guvern, care trebuie să susţină dezvoltarea mediului economic şi progresele in ceea ce priveşte percepţia investitorilor pentru piaţa din Romania este faptul că, de mai multe luni de zile, Comitetul interministerial pentru aderarea Romaniei la OECD este fără coordonare, arătand o lipsă de interes absolut scandaloasă faţă de acest obiectiv, un obiectiv extrem de important pentru atragerea de investiţii in Romania, respectiv acela de aderare a Romaniei la organizația economică și de cooperare a ţărilor dezvoltate. In acest sens, premierul Ludovic Orban a cerut structurilor responsabile elaborarea unui plan național de acțiune pentru a urgenta procedurile in vederea aderării Romaniei la acest for internațional. Nu in ultimul rand, la nivelul Agenției Digitale, care, așa cum știți, in urma Ordonanței de Urgență adoptată săptămana trecută pentru restructurarea Guvernului, se va reorganiza și se va transforma in Autoritatea pentru Digitalizarea Romaniei. Există mai multe regulamente și directive europene care nu sunt aplicate și, ca urmare, a fost declanșată procedura de infringement impotriva Romaniei. Mă refer aici la Directiva serviciilor 123/2006 care nici pană astăzi nu are o reglementare in acord cu dispozițiile europene. Prin urmare, premierul Ludovic Orban a cerut, atat la nivelul Secretariatului General al Guvernului, cat și la nivelul Cancelariei Prim-ministrului, să se elaboreze un plan de reorganizare a Secretariatului General al Guvernului și a Cancelariei, astfel incat să fie eficientizată activitatea structurilor din subordinea directă a prim-ministrului, in vederea unei mai bune utilizări atat a posturilor din aceste structuri, cat și a banilor publici care sunt cheltuiți pentru funcționarea acestui aparat, in sensul maximizării rezultatelor. Acestea au fost informațiile legate de activitatea Guvernului pană la ora 13.00. Dacă sunt intrebări. Reporter: In ceea ce privește această hotărare de guvern pe care o reclamați fostului cabinet că nu a fost aprobată, știți că există o ordonanță de urgență care a fost aprobată de fostul cabinet și care este cadrul pentru Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene in data de 4 noiembrie. Deci cadrul a fost creat, această hotărare legal nu aveau cum să o aprobe in condițiile in care guvernul nu a mai existat. Ionel Dancă: Ordonanța respectivă privind fondul de solidaritate european a fost adoptată cu o intarziere extraordinar de mare, efectiv pe ultima sută de metri. /...;/ Este vorba de nivel de reglementare diferit. Ordonanța care stabilește inființarea acestui fond, după care trebuie adoptată hotărarea de guvern care il operaționalizează. Sunt nivele de reglementare diferite. Reporter: Corect. Dar a fost aprobată și hotărarea de guvern urma să fie aprobată și /...;/ Ionel Dancă: /...;/ a fost aprobată cu intarziere, pe 4 noiembrie. Noi vorbim de un fond de solidaritate pe care Romania trebuia să-l inființeze cu mult timp inainte. Nu există cadru acum pentru acordarea despăgubirilor. Fără hotărarea de guvern nu se poate operaționaliza fondul respectiv, iar ordonanța a fost aprobată cu intarziere. /...;/ Reporter: In ceea ce privește operaționalizarea la nivelul cheltuielilor Secretariatului General al Guvernului, in momentul de față, in afară de aceste schimbări pe care le-ați făcut la nivelul secretarilor de stat, al subsecretarilor, la nivelul aparatului de lucru al Guvernului ce modificări mai propune actualul premier? Nu știu...;o serie de restructurări, o serie de modificări in organigramă. Sunt foarte multe comitete pe care in momentul de față actualul cabinet le-a moștenit de la celelalte cabinete. Mai urmează să fie reduse, resuscitate, se renunță la o parte din ele? Ionel Dancă: Rezultatul acestei reorganizări va fi făcut public in urma analizei care in momentul de față este in plin proces de desfășurare. Evident că, exact cum ați spus dumneavoastră, sunt fel de fel de comitete și comisii cu funcții mai mult sau mai puțin utile care, in momentul de față, noi credem că au fost gandite să răspundă unor nevoi mai mult politice decat din motive pur-administrative și hotărarea acestui guvern este să facem curat la Palatul Victoria in toate aceste structuri, astfel incat in urma acestei analize să rezulte o organigramă suplă, eficientă pentru acoperirea nevoilor aparatului de lucru al guvernului. Reporter: Și incă o clarificare, spuneați de o organigramă suplă și eficientă, ați găsit pană acum vreun exces, un excedent de angajați intr-o zonă a Guvernului? Ionel Dancă: Ințeleg intrebarea dumneavoastră. Da, sunt mai multe zone unde există nevoia de reorganizare și de comasare a mai multor direcții și departamente, dar acest lucru vi-l pot comunica doar la finalul analizei. Reporter: Bună ziua! Vă rugăm să ne spuneți ce variante de lucru sunt acum pe masa discuțiilor privind salariul minim pe economie, ințeleg că o variantă este acea lăsată de fostul guvern cu o creștere netă de 100 de lei lucru a salariului minim pe economie, care sunt celelalte variante care ar fi luate in calcul? Ionel Dancă: Dacă intrebarea dumneavoastră are in vedere diverse scenarii privind cuantumul salariului minim, nu a fost purtată o discuție legată de cuantumul salariului minim, ci a fost o dezbatere și o analiză pe impactul acestor măsuri la nivelul economiei și al aparatului public. In momentul in care vom avea definitivată această analiză, cu siguranță ea va cuprinde mai multe scenarii legate de cuantumul salariului minim și in funcție de discuțiile pe care le vom avea cu partenerii oficiali va rezulta o decizie. Reporter: Deci impactul despre care vorbiți se referă la această creștere de 100 de lei net sau in sine creșterea salariului minim? Ionel Dancă: Sunt mai multe scenarii luate in calcul. Deocamdată este o hotărare de guvern lăsată moștenire de fostul guvern, se face analiză atat pe această propunere, cat și pe alte propuneri. Reporter: (...) Tot despre salariul minim vreau să vă intreb. Cumva se va respecta calendarul și se va introduce această majorare incepand cu 1 ianuarie 2020? Iar a doua intrebare: cand vor avea lor intalnirile cu sindicate, patronate vizavi de acest subiect? Ionel Dancă: In perioada imediat următoare vor fi astfel de discuții, este o urgență, iar așa cum am spus obiectivul este ca, pană la finalul lunii, să avem o decizie asumată, astfel incat companiile, mediul de afaceri să poată să iși facă planurile pe anul viitor. Evident, vorbim despre o aplicare cu 1 ianuarie 2020. Reporter: Fiți puțin mai precis: ce anume analizează guvernul in momentul de față, cu ce variantă veți merge atunci cand mergeți la consultări cu partenerii sociali? Cu o majorare de 100 de lei sau ce altă sumă luați in calcul? Ionel Dancă: Nu am decis astăzi cuantumul salariului minim care va fi avansat in discuțiile cu partenerii sociali. Acesta va fi comunicat in urma analizei la care am făcut referire mai devreme. Reporter: Ce analizați mai exact? Ionel Dancă: Analizăm in momentul de față nivelul de creștere economică, indicele de productivitate, nivelul inflației reclamă o creștere a salariului minim. Care trebuie să fie aceasta pentru a acoperi și a fi sustenabilă? Pe de o parte, să acopere inflația - evident este un obiectiv prioritar -, iar pe de altă parte trebuie să fie sustenabilă această creștere; și atunci luăm in calcul indicatorii care ne arată că o astfel de creștere poate fi sustenabilă. Deci, indicele de productivitate, creșterea economică - acestea sunt coordonatele analizei in momentul de față. Reporter: Și cand veți avansa suma cu care crește salariul minim? Ionel Dancă: Cat de repede! Vă dați seama că este o prioritate. Astăzi, la prima oră am avut ședința aceasta de lucru, in cursul acestei săptămani credem că putem finaliza analiza și demara discuțiile cu partenerii sociali. Reporter: Una dintre confederațiile sindicale propunea ca odată cu creșterea salariului minim să se reducă contribuțiile, astfel incat să se compenseze cumva. Este și aceasta o variantă de lucru? Ionel Dancă: Nu a fost luată in calcul sau in discuție o astfel de variantă. Mai precis, nu a fost in discuție o astfel de variantă. Reporter: Și poate fi luată ulterior o astfel de discuție? Ionel Dancă: In discuțiile cu partenerii sociali. Nu a fost astăzi in discuție, dar poate să apară in discuțiile cu partenerii sociali. Dacă nu mai sunt intrebări, vă mulțumesc! 2019-11-11 14:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_1573472490big_5.jpgÎntâlnire de lucru, la sediul Ministerului Afacerilor Interne, pentru organizarea procesului de votareȘtiri din 09.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/intalnire-de-lucru-la-sediul-ministerului-afacerilor-interne-pentru-organizarea-procesului-de-votareGalerie foto Declarațiile prim-ministrului Ludovic Orban după intalnirea de lucru, la sediul Ministerului Afacerilor Interne, pentru organizarea procesului de votare [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună ziua! Am participat personal la şedinţa Comisiei Tehnice de la nivelul Ministerului Afacerilor Interne privitoare la pregătirea alegerilor de maine. Din punctul nostru de vedere lucrurile stau bine. Pentru asigurarea celor peste 18 mii de secţii de votare şi aproape 15 mii de centre de votare, locaţii in care se votează, sunt mobilizate efective de peste 37 mii de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne din toate armele, Poliţie, Jandarmerie, Poliţie de Frontieră şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Este asigurată paza la toate secţiile de votare, de asemenea este asigurată paza pentru toate transporturile privitoare la materialele electorale care au fost distribuite. Sigur, la momentul şedinţei incă nu erau finalizate procedurile de transmitere a tuturor materialelor electorale către toate secţiile de votare, dar procesul era in curs, erau doar 8 judeţe şi municipiul Bucureşti in care nu fusese finalizată, dar, după cum merg lucrurile, nu avem nicio indoială că in termen vor fi distrbuite toate materialele electorale către secţiile de votare. Am discutat de toate detaliile legate de organizare, de sigilarea secţiilor de votare după constituirea birourilor electorale. Readucem aminte că intre orele 18:00 şi 20:00, cand se intrunesc birourile electorale la nivelul fiecărei secţii de votare, trebuie trebuie transmise toate cererile pentru urnă mobilă - şi atrag atenţia managerilor de spitale, să aibă grijă ca toţi cetăţenii romani care sunt spitalizaţi să li se permită dreptul de vot, să se transmită cererile de urnă mobilă la fiecare secţie de votare care cuprinde spitale pe raza secţiei de votare. In linii mari, lucrurile mi se par foarte bine pregătite. Am și făcut un tur al centrului de comandă, cu toate cele trei componente ale sale. Oamenii sunt la post și pregătiți să iși facă datoria. Dacă aveți intrebări, vă stăm la dispoziție. Reporter: Aveţi situaţii de președinți sau locţiitori care au renunțat la această calitate și dacă da, cum ați rezolvat aceasta sau cum s-a rezolvat această situaţie? Ludovic Orban: In ceea ce ne privește, nu putem şti lucrul acesta decat la ora 18:00, in momentul in care se constituie birourile electorale ale secțiilor de votare. Aceasta e mai puțin treaba, să spun, a Ministerului Afacerilor Interne, cat treaba Autorității Electorale Permanente. Din punctul de vedere al ministerului, lucrurile sunt pregătite. Evident, trebuie pregătită orice situație in care un președinte renunţă, trebuie inlocuit cu un alt președinte sau locțiitor. Reporter: La ultimele alegeri europarlamentare, timpul pentru a inregistra o persoană pentru a vota, precum și procedura de vot, de fapt, dura cam zece - douăsprezece minute. Acum ... Ludovic Orban: Procedura este fluidizată. Reporter: Cam cat ar dura? Ludovic Orban: Procedura este fluidizată, nu am făcut cronometrarea pe operațiunea de vot, dar este clar că numărul de tablete și, mai ales, faptul că se derulează un singur vot, nu mai este și referendum, durata va fi destul de mică și probabilitatea de aglomerare a secțiilor de votare a scăzut. Oricum, președinții birourilor electorale trebuie să ia toate măsurile pentru a asigura fluidizarea, să folosească toate tabletele care au operator de tabletă, care a primit autorizația din partea Autorității Electorale Permanente. Reporter: /.../ la alegerile europarlamentare din mai a durat destul de mult. Se poate asista la o fluidizare in cazul acestui vot pe liste suplimentare, pentru că au existat probleme și cu operatorii de pe tablete. Ludovic Orban: Da, se datorează faptului ca fiind alegeri naționale - și europarlamentarele și prezidențialele - orice om poate să voteze in orice secție, dacă nu se găsește in localitatea sa, dacă se găsește in altă localitate decat in localitatea de reședință și aici lucrurile, v-am spus, depind de numărul de operator de tablete și de... din cate sunt organizate lucrurile, este posibil ca procedurile să dureze mult mai puțin. Reporter: Ce se va intampla cu situația legată de acele plicuri trimise in străinătate, inclusiv plicuri cu buletine de vot pentru turul 2? Ludovic Orban: Acum, eu cred că orice cetățean roman nu trimite votul pe turul 2 in turul 1. Așa s-a considerat că este procedural corect. Normal că fiecare cetățean care votează prin corespondență, iși păstrează buletinul de vot pentru turul 2, pentru a vota in turul 2. Reporter: Referitor la votul din diaspora, vi s-au... Ludovic Orban: Am auzit că PSD contestă această procedură, dar PSD dacă ar fi dorit, avand majoritate parlamentară la momentul respectiv, ar fi trebuit să asigure o prevedere legală mult mai clară. S-au trezit acum. Oricum, au adoptat de forță cererile președintelui și modificările legii, care, iată, cel puțin in diaspora produce efecte extrem de favorabile și permit fiecărui roman din strănătate să voteze in condiții normale, firești, fără cozi, fără să fie umiliți. Reporter: Referitor la votul din diaspora, vi s-au comunicat anumite probleme? Au apărut informații că sunt membri de la anumite secții de votare care nu s-au mai prezentat și acest lucru ar putea ingreuna procesul de votare și e posibil să apară cozi. Ludovic Orban: In cursul zilei de ieri au fost in jur de 130 de cereri de inlocuire și aproximativ 100 de cereri de suplimentare. Din păcate, Biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate s-a intrunit numai de două ori și a luat extrem de greu decizia in cazul foarte multor cereri de inlocuire sau de suplimentare, a luat decizia de-abia la a doua intrunire seara, cand aproape s-a inchis procedura de vot. Incepand de astăzi, cererile de inlocuire au un regim special, nu pot fi inlocuiți membri ai partidelor care sunt membri acreditați din partea formațiunilor politice decat in anumite situații excepționale, reglementate de lege, dar, in schimb, se poate cere suplimentarea. Aici, dl ministru Aurescu a solicitat președintelui Biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate soluționarea cu celeritate a cererilor de suplimentare, astfel incat să putem să asigurăm in toate secțiile de votare numărul de membri necesari pentru a garanta un proces de votare fluid. Reporter: Dar vorbim de președinți de secții, de observatori de la partide... Ludovic Orban: In privința președinților de secții, MAE a pregătit angajați ai ministerului de extene care sunt de rezervă. In cazul in care nu se prezintă un președinte sau un locțiilor, acesta este inlocuit de către unul dintre anagajații care sunt ținuți in rezervă. Reporter: Mulțumim. Ludovic Orban: Cu mare plăcere! 2019-11-09 17:43:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-3944.jpgÎntâlnire de lucru, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, pentru organizarea procesului de votare în străinătateȘtiri din 09.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/intalnire-de-lucru-pentru-organizarea-procesului-de-votare-in-strainatate-la-sediul-ministerului-afacerilor-externeGalerie foto Declarațiile de presă ale premierului Ludovic Orban la sediul Ministerului Afacerilor Externe [Check against delivery] Reporter: De ce ați venit la MAE? Ludovic Orban: Am venit la MAE ca să facem o evaluare a modului in care decurge procesul de votare la secțiile de votare din străinătate și să vedem dacă mai sunt necesare măsuri in cazul in care apar situații care reclamă decizii rapide, pentru a asigura cele mai bune condiții de desfășurare. Din fericire, procesul decurge in bune condiții, modificările la lege sunt modificări care dau rezultate. Procesul de votare se derulează in condiții bune. Sigur că au apărut mici situații. Mi-a spus domnul ministru de viteza foarte lentă de reacție a Biroului Electoral, in cursul zilei de ieri, in cazul inlocuirilor de delegați la secțiile de votare, respectiv a suplimentărilor de delegați la secțiile de votare. Neavand decat două ședințe, Biroul Electoral pentru secțiile din străinătate a aprobat foarte tarziu solicitările de inlocuire. Astăzi, au fost in jur de 130 de cereri de inlocuire și tot cam atatea de suplimentare - 113, dacă țin bine minte. Astăzi sunt 100 de cereri de suplimentare care sperăm să fie aprobate cat mai repede, pentru a asigura personalul necesar derulării in bune condiții la nivelul fiecărui Birou Electoral de secție de votare. Reporter: Asta ce inseamnă? Că practic 200 de oameni nu au venit, nu s-au prezentat (..) Ludovic Orban: In prima zi a existat posibilitatea de inlocuire. Incepand de astăzi și maine, inlocuirea se face numai in situații excepționale, dar suplimentările se pot discuta. Inlocuirile se fac atunci cand titularul care reprezintă un partid politic in Biroul Electoral al secției de votare nu se prezintă; se formulează din partea partidului o cerere de inlocuire. Aceste cereri sunt importante, pentru că nu toate secțiile au reprezentanți din partea fiecărui partid. Sunt multe secții care au 5,6,7 reprezentanți și, pentru derularea in bune condiții a procesului electoral, este nevoie de o cat mai largă reprezentare și pentru a nu lăsa secții cu numere foarte mici de reprezentanți. De asemenea, situația operatorilor de tabletă, pană in prezent, este relativ bună. Este adevărat că, probabil, numărul de romani care vor veni la vot in diasporă, numărul cel mai mare va veni maine. Dar, cel puțin ieri și astăzi, titularii de tablete dintre membrii Birourilor Electorale ale secțiilor de votare au dreptul să utilizeze tabletele. Este suficient și, practic, procesul electoral a fost fluid. De asemenea, domnul ministru a pregătit un corp de rezervă, nu din personalul diplomatic, ci dintre voluntari, pentru că au fost președinți și locțiitori care s-au oferit voluntar. In cazul in care apar situații in care președinții și locțiitorii să nu se prezinte maine la vot, să fie inlocuiți rapid cu cei care sunt in rezervă, minimum 47 de oameni, am ințeles. 2019-11-09 15:38:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-11-09-03-40-17big_1.jpeg Întâlnirea premierului Ludovic Orban cu guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur IsărescuȘtiri din 08.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/intalnirea-premierului-ludovic-orban-cu-guvernatorul-bancii-nationale-a-romaniei-mugur-isarescuGalerie foto Intalnirea premierului Ludovic Orban cu guvernatorul Băncii Naționale a Romaniei, Mugur Isărescu [Check against delivery] Ludovic Orban: Am făcut o analiză a situaţiei economice, o analiză privitoare la deficite - deficitul comercial, deficitul bugetar - o analiză privitoare la inflație și evoluțiile in domeniul inflației, cu toate consecințele legate de dobanzi, de creditare. In mod evident, interesul și obiectivul comun pe care il avem este acela de a corela politicile guvernamentale cu politicile BNR, pentru a asigura echilibrele macroeconomice şi pentru a crea un fundament solid pentru dezvoltarea economică. Principalul rezultat al acestei discuții este decizia de comunicare permanentă, de coordonare a măsurilor atat la nivel guvernamental, cat și in zona politicilor aplicate de Banca Națională, pentru a crea acest pilon solid pentru dezvoltare. Reporter: Spunea guvernatorul că se aşteaptă să aveţi o colaborare, să nu aibă acest guvern o politică fiscală discreționară. A cerut asigurări in acest sens? Ludovic Orban: Aici nu e vorba de a cere asigurări, şi asta v-am explicat, ci de un dialog permanent, o informare reciprocă privitoare la orice fel de intenție care există in mediul politicilor fiscale, al politicilor bugetare, in domeniul politicii de investiții publice. Am atins foarte multe aspecte legate de ceea ce s-a intamplat și, mai ales, de consecințe și am discutat și despre soluții posibile pentru indreptarea stricăciunilor produse. Reporter: La ce soluţii...? Ludovic Orban: De la soluții de natură fiscală, pană la soluții legate de... Reporter: Confiscarea averilor credeţi că se va face mai repede? Ludovic Orban: /.../ Imediat vorbim. Reporter: Vorbeaţi de declaraţii de fiscalitate pentru politicieni, la un moment dat, in plus față de cele de interese. Ludovic Orban: Nu numai pentru politicieni, eu m-am referit in ansamblu, la orice cetățean. Urmărind cum acționează fiscul in alte țări, mie mi se pare normal să aplicăm și noi acelaşi lucru. Dacă tu ai proprietăți pe care nu le poţi justifica pe baza veniturilor obținute, raportate la taxele și impozitele pe care le-ai plătit la stat, in mod normal fie plătești impozitul aferent achizițiilor respective, fie statul să-și recupereze banii din bunurile pe care le-ai dobandit fără să fi avut veniturile legale corespunzătoare impozitelor pe care le-ai plătit. Reporter: Concret, la soluţii fiscale: in momentul de față, spunea guvernatorul că vrea să... Ludovic Orban: Soluţiile fiscale le vedeți in programul de guvernare. Guvernatorul știe despre aceste soluții fiscale, și anume: Ordonanța 114, reglementările din domeniul energetic, din comunicații, din sistemul financiar-bancar, reglementările care afectează funcționarea Pilonului II de pensii și alte reglementări. Reporter: Şi in ceea ce privește partea salarială, spunea guvernatorul, după ce a fost intrebat de o declarație, chiar unuia dintre membrii BNR, Lucian Croitoru - care spunea că, in momentul de față, vorbim chiar de posibilitatea inghețării salariilor... Guvernatorul a spus că poate să fie o idee bună, dar dumneavoastră cum vedeţi această idee? Ludovic Orban: Discuţia pe care am avut-o este legată de a menține in limite cat mai rezonabile deficitul bugetar. Reporter: Nu mi-aţi raspuns la intrebare in ceea ce privește inghețarea salariilor. Ludovic Orban: V-am răspuns. Reporter: Guvernatorul vorbea de ajustări care ar trebui făcute pentru ca deficitul să nu explodeze anul viitor, odată cu majorarea salariilor bugetarilor, odată cu creșterea pensiilor... Ludovic Orban: Avem cateva obiective simple. In primul rand, imbunătățirea colectării - nu e admisibil ca in Romania să colectăm 27% şi ceva din Produsul Intern Brut. Uitați-vă la toate celelalte țări europene in care, practic, bugetul, veniturile bugetului sunt de la minim 31-32% din PIB. Avem cea mai mare evaziune fiscală, mai ales pe TVA; asta e clar, evaziunea fiscală pe TVA este evidentă pentru oricine. Și imbunătățirea colectării reprezintă un obiectiv realizabil. De asemenea, un control al cheltuielilor - de la cheltuielile de personal, pană la cheltuielile cu materiale și servicii. Evident, nu vorbim despre afectarea drepturilor salariale - și am discutat de foarte multe ori pe tema asta. Dar noi am anunțat clar: exact cum am redus numărul de ministere, acest proces de optimizare a funcționării administrației, de refacere a capacității administrative, de simplificare instituțională este un proces care, cu siguranță, va menține in sistemul public acei oameni care sunt competenți, care iși fac treaba, care prestează servicii de calitate către cetățeni. Vor urma, probabil, reduceri, inclusiv pe partea de cheltuieli de personal. In anul 2019, pe primele nouă luni, cea mai mare creștere de cheltuieli o reprezintă creșterile cu cheltuielile de personal, care sunt peste 26% - 26-27%. Reporter: Reducere de cheltuieli de personal inseamnă concedieri sau ingheţarea salariilor sau tăieri? Ludovic Orban: Inseamnă restructurări, v-am spus. Inseamnă restructurări ale aparatului administrativ care să fie conforme cu viziunea asupra modului in care trebuie să funcționeze optim fiecare instituție guvernamentală. De altfel, am și anunțat că in ultimii trei ani de zile au intrat pe ușa din dos foarte mulţi angajaţi - a şi apărut gluma aia: cu cat concediem secretari de stat, se repopulează Teleormanul, dacă ţineţi minte bine gluma respectivă. Au fost foarte mulți angajați pe uşa din dos, fără niciun fel de concurs. Repet, am reușit să oprim concursurile și procedurile pe Legea 115 aproape in toate instituțiile publice, deci clientela pesedistă nu va putea fi fixată in funcții ca urmare a unor simulacre de concurs. In mod clar restrangem cheltuielile - pentru că orice simplificare administrativă duce la reducerea cheltuielilor, inclusiv cu numărul de miniștri, de secretari de stat, cu cabinetele lor, cu toți angajații din instituțiile respective, și, cu siguranță, vom avea și aici niște reduceri de cheltuieli. De asemenea, vom fi foarte atenți la o creștere a absorbției de fonduri europene, pentru că toate decontările pe care le realizăm la nivelul Uniunii Europene reprezintă, de fapt, venituri, și cu o absorbție mai bună a fondurilor europene creștem partea de venituri. Adică avem soluții pe care le-am gandit și suntem convinși că putem echilibra situația. Reporter: Este timp in acest an pentru incheierea bugetului? E timp scurt, mai puţin de două luni. Ludovic Orban: Domnul ministru al finanţelor, după finalizarea analizei, săptămana viitoare, probabil marţi sau miercuri, vă va prezenta situația in amănunt. Cert este că fotografia, exact cum anticipam, este o fotografie mult mai proastă decat așa cum au lăsat să se ințeleagă cei care au condus guvernul. Reporter: Guvernatorul spunea că e optimist. Mugur Isărescu v-a contrazis; spunea că nu este pe marginea prăpastiei economia, ci poate fi... Ludovic Orban: Dar cine a zis aşa ceva?! Am spus eu că e pe marginea prăpastiei economia? V-am spus că situația este mult mai proastă /..../. Anul trecut, deficitul bugetar in perioada similară era la 1,6%, acum a ajuns la 2,8%, la 10 luni. Uitaţi-vă la date. Reporter: Aveţi datele deja pe 10 luni? Ludovic Orban: Nu sunt, dar sunt estimate, avem estimările. Sigur, ele vor fi finalizate, dar ele sunt estimate și atata va fi deficitul - adică ai o creştere a deficitului de 1,2. Asta este o inrăutățire dramatică a situației bugetare și asta ne arată foarte clar că există riscul ca deficitul bugetar să se apropie de 4%, ceea ce ar fi un lucru extrem de grav. Reporter: Veţi introduce noi taxe sau le veţi majora pe cele existente? Ludovic Orban: Aveți toată politica noastră fiscală inclusă in programul de guvernare și politica fiscală, evident, nu prevede introducerea de noi taxe. Vreau din nou să fac o precizare. La conferința de presă de la Ministerul Mediului - așa se nasc fake news-urile - am fost intrebat de taxa de mediu și am zis: sigur, studiem, analizăm, vedem in ce măsură /.../. Dar am spus un lucru: ne vom consulta cu Comisia Europeană și, decat să introducem o taxă care să nu fie in conformitate cu legislația europeană, să-i punem pe romani să plătească taxa respectivă și, după aceea, să trebuiască să le dăm banii inapoi, eventual să ii mai punem și pe drumuri, mai bine nu băgăm nici o taxă. Această afirmație nu a fost luată. Oricum, in cursul anului viitor, in mod evident, nu va apărea nicio taxă nouă. Vă repet, politica fiscală a guvernului este prevăzută in programul de guvernare și v-am detaliat care sunt măsurile fiscale pe care le avem in vedere. Reporter: Ce ați discutat cu domnul ambasador Klemm? Ludovic Orban: Am avut o intalnire cu o delegație americană, condusă de un congresmen care este in comisia Congresului pe probleme de securitate. La această intalnire a participat, normal, și excelența sa domnul ambasador Hans Klemm. Am discutat despre colaborarea in domeniul apărării, colaborarea in domeniul siguranței, securității, colaborarea in domeniul securității cibernetice și alte teme legate de intărirea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite ale Americii. Reporter: Domnule Orban, spuneați că veți face o analiză a modului in care au fost numiți ultimii consuli, inainte de a pleca Viorica Dăncilă de la Palatul Victoria. Ludovic Orban: Cu siguranţă, domnul Bogdan Aurescu - care acum este extrem de prins, pentru a incerca să remedieze orice disfuncţionalitate in pregătirea alegerilor de duminică şi, de asemenea, are şi o serie de alte probleme de rezolvat - va veni cu măsurile. De altfel, din analize deja ştiu că s-au şi pregătit nişte propuneri, dar vor fi anunţate public de domnul ministru Bogdan Aurescu. Reporter: Revenind la buget, există posibilitatea ca, in situaţia in care se depăşeşte 3% deficitul in acest an, să negociaţi cu Comisia Europeană? Ludovic Orban: Mai e cineva in Romania care işi imaginează că deficitul nu va depăşi 3%? Se va depăşi cu siguranţă 3%. Sigur, acum nu trebuie să ne panicăm. Lucrul ăsta, de fapt, s-a văzut pe execuţia bugetului, numai comparand execuţia pe 2019 la trei luni, la şase luni, la nouă luni, cu execuţia bugetului pe 2018. De altfel, o altă informaţie era ritmul de creditare, care reflecta nevoia de a acoperi un deficit in creştere. Sigur, vom discuta la nivelul Comisiei Europene, vom prezenta ce am găsit şi ce plan avem de remediere a situaţiei. Și am convingerea că partenerii noştri de la nivel european vor inţelege foarte bine situaţia şi bunele nostre intenţii. Reporter: Şi nu vor declanşa o procedură de infringement, adică e posibil? Ludovic Orban: Vom vedea. Reporter: Acesta e un obiectiv, să negociaţi cu...? Ludovic Orban: Avansaţi imediat nişte lucruri despre care trebuie să vorbim la momentul potrivit. Cu siguranță, va fi investită o nouă Comisie Europeană, relaţia pe care o avem cu preşedintele Comisiei Europene şi o mare parte din Comisia Europeană este o relaţie de incredere reciprocă, vom colabora astfel incat Romania să aibă parte de un tratament corect şi de o relaţie cat mai bună cu noua Comisie Europeană. Reporter: Spuneaţi de o nouă şedinţă de guvern pană in alegeri. Mai luaţi in calcul, avand in vedere imbolnăvirile bruşte ale prefecților? Ludovic Orban: Nu este necesar, am rezolvat problema şi de la Arad, şi din celelalte judeţe; apăruse şi la Teleorman o problemă. Reporter: Cum aţi rezolvat? Ludovic Orban: S-au insănătoşit unii din ei. Reporter: De votat, unde veţi vota? Ludovic Orban: Unde sunt arondat la secţia de vot, in comuna Dobroeşti, la şcoala din comuna Dobroeşti. Reporter: Mai trimiteți specialişti in medicină de la MAI la Arad, avand in vedere că s-au insănătoșit...? Ludovic Orban: S-a insănătoşit un subprefect /.../. Reporter: /.../ un deficit de 6,1% din PIB in 2021. Guvernatorul spunea că situaţia nu ar fi totuşi atat de grea. Ludovic Orban: Suntem noi la guvernare, sub nicio formă, asta este o evaluare cu care nu suntem de acord şi care nu reflectă situaţia reală. Reporter: Şi dacă vorbim de legea bugetului de stat pentru anul vitor, ne putem aştepta la o ţintă de deficit care este sub 3%? Ludovic Orban: Acest lucru nu putem să il prezentăm opiniei publice decat după finalizarea proiectului de lege a bugetului de stat. Oricum, cu siguranţă, in proiectul legii bugetului de stat deficitul va fi mai mic decat deficitul care va exista in acest an. Reporter: Domnule Orban, aş reveni la un subiect de interes maxim pentru cetăţeni /.../. Confiscarea extinsă ştiţi bine că s-a blocat, Codul penal a fost modificat astfel incat confiscarea averilor ilicite să fie mai dificilă, cand putem vedea nişte paşi concreţi pentru ca acea declaraţie de fiscalitate despre care aţi vorbit să devină realmente...? Ludovic Orban: Asta v-am spus: căutaţi subiecte noi. Aveţi destule subiecte referitoare la politica guvernamentală. In ceea ce priveşte recuperarea prejudiciilor, există la ora actuală o autoritate care a fost infiinţată, care trebuie operaţionalizată şi care trebuie să inceapă să recupereze prejudiciile care rezultă in urma unor decizii de condamnare. In mod evident, orice imbunătăţire a legislaţiei in acest domeniu va fi iniţiată de guvernul nostru, dar după o analiză foarte serioasă, pe care o va face ministrul justiţiei, evident, impreună cu ministrul finanelor şi cu cei de la ANAF, care au cat de cat o specializare in recuperare de creanţe. Reporter: In ceea ce priveşte ANAF, dacă tot este ministrul finanţelor aici, v-a propus vreo schimbare in ceea ce priveşte conducerea ANAF? - aţi spus că o evaluaţi şi vreţi să creşteţi colectarea. Ludovic Orban: Imediat ce terminăm, şi probabil astăzi voi termina prima parte a curăţeniei, adică să finalizez secretari, subsecretari de stat... Reporter: Caţi sunt pană acum? Ludovic Orban: Urmează a analiza. Am mai semnat astăzi, nu ştiu dacă s-au publicat in Monitorul Oficial, vreo 35-40. Reporter: 35, pe langă cei de ieri? Reporter: Pe langă cei 40? Ludovic Orban: Am mai semnat. Reporter: Ne apropiem de 80, 100? Ludovic Orban: Nu ştiu şi incă mi se mai pregătesc decizii. Recunosc că am lăsat la ministerul de interne, care e implicat in organizarea alegerilor, decizia pe săptămana viitoare, dar domnul ministru al finanţelor a rămas cu un singur secretar de stat. Reporter: Şi, in ceea ce priveşte şeful ANAF, cum faceţi, cum vă descurcaţi? - că trebuie deja să vă gandiţi la o conectare, să colaboraţi. Florin Ciţu: Avem discuţii separate in fiecare zi, avem un plan de colectare pentru returnarea TVA. O să vă spun mai multe detalii săptămana viitoare, dar in fiecare zi mă intalnesc cu ei. Ludovic Orban: Săptămana viitoare il veţi avea la dispoziţie, vă mulţumim! 2019-11-08 17:23:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-3819.jpgPremierul Ludovic Orban: Guvernul României susține întărirea și dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu SUAȘtiri din 08.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/premierul-ludovic-orban-guvernul-romaniei-sustine-intarirea-i-dezvoltarea-parteneriatului-strategic-cu-suaGalerie foto Prim-ministrul Ludovic Orban a avut astăzi, la Palatul Victoria, o intrevedere cu Terri Sewell, membru al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA, și Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite ale Americii in Romania. Cele două părți au convenit aprofundarea și dezvoltarea Parteneriatului Strategic intre Romania și Statele Unite ale Americii in toate dimensiunile sale, cu accent asupra cooperării in domeniile militar și securitate. Totodată, premierul Ludovic Orban a subliniat deschiderea spre dialog a Guvernului Romaniei, pentru a asigura un mediu stabil și atractiv investitorilor. 2019-11-08 16:50:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_ef821a62-d1cb-46a0-a2b3-17c082c7f10c.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la evenimentul ”Topul Național al Firmelor Private din România”Știri din 08.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-topul-national-al-firmelor-private-din-romaniaGalerie foto Declaraţii ale premierului Ludovic Orban la Topul Național al Firmelor Private din Romania [Check against delivery] Ludovic Orban: Excelența voastră, domnule Klaus Iohannis, domnule preşedinte al Consiliului Naţional al Intreprinderilor Mici şi Mijlocii, domnule Jianu, doamnelor şi domnilor! Anul trecut, cand am venit la dumneavoastră, eram in altă poziţie, eram in poziţia de lider al principalului partid de opoziţie. Iată că, astăzi, ca prin minune, vin intr-o altă postură şi n-are rost să vă mai repet ceea ce v-am spus anul trecut. Ce vă garantez este că guvernul nostru este un guvern pro business, este un guvern care va susţine iniţiativa individuală, care va susţine investitorii şi care va avea grijă ca mediul de afaceri să fie un mediu infloritor şi ca orice om care vrea să pună pe picioare o afacere, sau vrea să-şi dezvolte propria afacere, să aibă cu adevărat un partener in instituţiile statului roman. Ne uitam la situaţia pe care am găsit-o. Am descoperit - sigur ştiţi foarte bine - că suntem pe minimum de investiţii din ultimii 10 ani de zile, am ajuns la un minim istoric de investiţii publice in ultimii 10 ani de zile. Cu toate astea, deficitul bugetar este un deficit foarte mare, de 2,8%, la 10 luni, și, in realitate, acest deficit bugetar este mascat, pentru că deficitul bugetar este mai mare. Am să vă spun cum a fost menţinut, totuşi, sub 3% - foarte simplu: pe spinarea mediului de afaceri, o şmecherie utilizată este intarzierea rambursărilor de TVA către firme. La ora actuală mi-e greu să calculez intarzierea medie care există, dar este foarte mare. Este, probabil, de peste 90 de zile intarzierea rabursărilor de TVA. Sumele restante care trebuiau plătite către firme din rambursările de TVA se cifrează la cel puţin 5 miliarde. Adică guvernul a menţinut deficitul folosind banii firmelor, care ar fi trebuit să se intoarcă la firme, a privat firmele de aceşti bani pe care puteau să-i folosească in rulaj, sau puteau să-i folosească in investiţii. O altă şmecherie: neplata lucrărilor, atat pe Ministerul Transporturilor, cat şi pe Ministerul Lucrărilor Publice. De exemplu, situaţia la Programul Naţional de Dezvoltare Locală: există lucrări efectuate, care trebuiau să fie plătite, de peste 5 miliarde. Adică firme private au efectuat lucrările şi aşteaptă cu lunile să li se plătească lucrările efectuate, iar in perioada asta, in loc să primească banii pentru lucrările efectuate, ei, probabil, ca să-şi menţintă ritmul de lucru, trebuie să se imprumute, spre a-şi menţină cash-flow-ul. Acestea sunt atitudinile fostei guvernări şi mijloacele prin care incearcă să mascheze un adevăr extrem de dureros. Am discutat cu domnul preşedinte Jianu şi cu mai mulţi reprezentanţi ai mediului de afaceri şi vă anunţ aici, in premieră, că am luat decizia să constitui un consiliu consultativ cu mediul de afaceri, care să participe la fundamentarea oricărei decizii la nivel guvernamental și in care vocea mediului privat, vocile autorizate ale mediului privat să poată să-şi spună punctul de vedere pe orice fel de act normativ care are impact asupra mediului de afaceri. Vreau să vă spun că nu este un act formal, ci chiar pozițiile care vor fi exprimate in acest consiliu consultativ al mediului de afaceri vor fi poziții de care vom ţine cont in deciziile pe care le vom lua. Prima operațiune pe care trebuie să o facem și in care voi cere ajutorul mediului de afaceri este operațiunea de reducere a birocrației. Trebuie analizate care sunt toate franele, procedurile inutile - pentru că foarte multe proceduri sunt inutile - trebuie analizate exact toate procedurile prin care se blochează diferitele inițiative, să se stabilească termene clare pentru fiecare din tipul de proceduri, să incercăm să fluidizăm toate aceste proceduri, astfel incat relația cu administrația să nu ducă la frane pentru mediul de afaceri, ci pur şi simplu să fie o relație normală, in care guvernul să fie arbitrul care să asigure egalitate de șanse pentru toţi și, evident, respectarea legii, pentru că asta este fundamentală pentru toți. Debirocratizarea inseamnă, in mod evident, și o reducere a numărului de acte normative, pentru că visez la o Romanie in care să legiferăm exhaustiv, să nu fie necesar ca in fiecare lege să apară n hotărari de guvern și ordine de ministru ca legislație secundară, care să introducă noi reguli care, de multe ori, să afecteze chiar reglementările care sunt cuprinse in proiectul de lege. O dereglementare este necesară, pentru că izvorul foarte multor proceduri birocratice există chiar in aceste reglementări din legislația secundară, care de multe ori depășesc sau chiar incalcă cadrul legal. In ceea ce privește stabilirea salariului minim, din 2015 partenerii din Uniunea Europeană ne-au cerut să stabilim un mecanism și o formulă, dacă vreţi să ii spunem, adică să intemeiem creșterea salariului minim pe baza unor indicatori obiectivi: indicele productivității, rata inflației...;, adică să nu scoți din burtă, așa cum s-au scos creșterile de salariu minim. Ştiți cum e vorba aia, că drumul spre iad e pavat cu bune intenţii. Pentru că stabilirea salariului minim se intoarce tocmai impotriva celor pentru care măsura este luată, deoarece foarte mulţi işi pierd locul de muncă dacă salariul minim se duce mult mai sus decat nivelul la care este suportat, deoarece foarte multe companii, in momentul in care nu mai au profitabilitate, fie işi incetează activitatea, fie se mută in altă parte, unde găsesc mană de lucru mai ieftină. Mai mult decat atat, aici ar trebui făcute analize foarte serioase, pentru că mărirea salariului minim reprezint un cost pentru fiecare companie, că nu poţi să măreşti numai salariul minim. Există o grilă de salarizare, care este stabilită in funcţie de ierarhia şi de valoarea muncii fiecărui angajat din firma respectivă. Or creşterea costului nu e numai creşterea costului cu salariul minim pe persoanele care au salariul minim, ci este o creştere a costului care iţi afectează toţi angajaţi din companii şi acest lucru trebuie evaluat, in momentul in care iei decizii legate de creşterea salariului minim. Sigur că vom creşte salariul minim, dar vom creşte salariul minim astfel incat să facem bine economiei, să generăm, pe de-o parte, şi un avantaj pentru cei care lucrează pe salariul minim, să aibă o creştere de salariu minim, dar, pe de altă parte, să dăm un stimul mediului de afaceri şi in niciun caz să nu creăm o frană sau un handicap pentru mediul de afaceri. Un alt lucru care cred că este foarte important şi care vă afectează: este foarte clar că in Romania e o criză pe piaţa forţei de muncă şi, mai ales, e o criză cu mană de lucru calificată. Şcolile profesionale, distruse acum 15 ani de zile, au generat efectele de astăzi. Modul in care se face cifra de şcolarizare... Și aici trebuie să vă spun că legea spune foarte clar: in momentul in care stabileşti o cifră de şcolarizare, in orice domeniu, trebuie să consulţi autorităţile locale şi mediul de afaceri, pentru că trebuie să existe o corelare intre nevoile pe care le au investitorii, firmele din fiecare zonă a ţării şi ce pregăteşti in şcoală. Este fundamentală relansarea invăţămantului profesional şi tehnic, şi prin investiţii de la stat, acolo unde nu există companii, dar şi prin sistemul dual folosit in ţările germane. Şi vreau să vă spun că special am inglobat in Ministerul Educației agenția care fusese formată, pentru că invățămantul dual nu se face cu birocrați, invățămantul dual se face creand stimulente pentru investitori ca să formeze parteneriate cu instituțiile de invățămant, astfel incat, in urma acestor parteneriate, să rezulte o mană de lucru calificată și care, intr-adevăr, iși poate găsi loc pe piața muncii. S-a dat legea prevenției şi evident că legea prevenției o respectă numai unii, e numai pentru unii. De multe ori statul s-a comportat pentru unii mumă, pentru alții ciumă. Amnistia fiscală a fost dată pentru cei care nu și-au plăti taxele și impozitele, in schimb, cei care și-au plătit taxele și impozitele la termen au fost tratați ca cetățeni de mana a doua, chiar ca niște fraieri. Pe noi ne interesează să stimulăm, chiar prin beneficii de natură fiscală, bunii contribuabil și pe cei care iși plătesc taxele și impozitele la termen, nicidecum să-i stimulăm pe cei care nu-și plătesc taxele și impozitele. Statul are nu știu cate organe de control, de la organele de control din domeniul financiar pană la ANPC, DSV, Direcția de Sănătate Publică. Firmele sunt de multe ori sub un bombardament de controale care se desfășoară fără nici o noimă, fără nici un fel de plan și care, de fapt, se știe foarte bine că nu urmăresc respectarea legii, ci urmăresc ca unii băieți care sunt de la control să-și mai facă plinul, că nu le ajunge leafa. O altă situație pe care trebuie să o tratăm intr-un fel: in nici o țară europeană nu există raportul intre salariul mediu in sectorul public și salariul mediu in sectorul privat precum in Romania, adică salariul mediu in sectorul public să fie mai mare decat in sectorul privat. Sigur, să fie liniștiți angajații din sistemul public, că nu tăiem nici un salariu. Dar, pe de altă parte, principala preocupare este să creezi dezvoltare economică, să creezi un mediu de afaceri in care companiile să iși permită să plătească și, de asemenea, să generezi o mană de lucru care să permită cu adevărat crearea de locuri de muncă bine plătite. Pentru că e clar: cu cat un om e mai bine pregătit, deține o meserie mai căutată pe piață, are capacitatea de a evolua și de a invăța, cu atat are capacitatea de a fi mai bine plătit. Or, toate aceste politici falimentare care s-au derulat pană in momentul de față trebuie să inceteze. Pentru că o țară in care afacerilor le merge bine este o țară care prosperă și o țară in care afacerile prosperă duce, pană la urmă, la o viață mai bună pentru toate categoriile de cetățeni, intrucat și angajații din sectorul public, și cei care primesc pensii, la urma urmei, beneficiază de dezvoltarea mediului de afaceri, de o creștere economică sustenabilă - și acesta este obiectivul pe care il urmărim in primul rand. Vreau să ii felicit pe toți aceia care vor fi premiați. De asemenea, ii felicit pe toți oamenii de afaceri, inclusiv pe cei care nu primesc premii, pentru că a menține o afacere sau a dezvolta o afacere in mediul legal-administrativ care a existat in ultima perioadă chiar reprezintă o performanță notabilă. Şi inchei prin a vă spune că mi-a plăcut foarte mult ideea cu Startup Student. Cred că spiritul antreprenorial trebuie dezvoltat incă din invăţămantul preuniversitar, apoi, in invăţămantul universitar. Cred că acest spirit antreprenorial este fundamental şi el trebuie insuflat copiilor noştri, şi in familie, şi in sistemul de educaţie organizat. Trebuie incurajate iniţiativa, asumarea de responsabilităţi, creativitatea, curajul de a păşi pe drumuri care nu sunt astfaltate, bătute, curajul de a găsi soluţii noi la nişte probleme. Pentru că, la urma urmei, o mare resursă pe care o are Romania este inventivitatea romanilor, creativitatea şi capacitatea de a găsi soluţii originale. Sigur că noi de multe ori găsim soluţii originale, nu neapărat in sens pozitiv. Dacă această creativitate, inventivitate, care estenativă la noi, am putea să o folosim pentru inovare, pentru cercetare și, mai ales, pentru aplicarea rapidă a oricărei inovări și cercetări, cu siguranță economia romanească va inflori. Vă mulțumesc și vă doresc succes in afaceri! 2019-11-08 12:35:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-3392.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la Comandamentul de iarnăȘtiri din 07.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-comandamentul-de-iarnaGalerie foto 2019-11-07 22:00:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-3468.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la Topul Național al Firmelor – Ediția a XXVI-aȘtiri din 07.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-topul-national-al-firmelor-editia-a-xxvi-a Galerie foto Alocuțiunea susținută de premierul Ludovic Orban la Topul Național al Firmelor - Ediția a XXVI-a [Check against delivery] Ludovic Orban: Bună seara! Mulțumesc pentru invitație, domnule președinte! Mă bucur să fiu astăzi la Gala premiilor pentru performanța in business, o gală care arată foarte frumos și in care sunt prezenți foarte mulți reprezentanți ai mediului de afaceri. Vreau să transmit un mesaj simplu: perioada reglementărilor adoptate noaptea, pe nepusă masă, fără niciun fel de consultare a mediului de afaceri, care aduc modificări substanțiale și care afectează planurile de afaceri ale companiilor, s-a dus. Vă garantez că astăzi, in Romania, există un guvern care este un prieten al mediului de afaceri, un partener al mediului de afaceri, un guvern care ințelege foarte bine că dezvoltarea Romaniei se bazează pe inițiativa economică individuală, pe investiții, pe asumare de riscuri, pe asumare de responsabilitate și care are ca obiectiv foarte clar să incurajeze afacerile, să incurajeze inițiativa economică, să incurajeze investițiile și ca orice fel de reglementare care vizează afacerile să fie adoptată doar in urma unei consultări largi și ample cu mediul de afaceri. De asemenea, orice reglementare să fie aprobată din timp astfel incat să existe posibilitatea adaptării fiecărei companii la eventualele schimbări ale legislației. Este clar că mediul de afaceri are nevoie de stabilitate, de predictibilitate, de o reducere a birocrației, de asigurarea unor condiții egale de competiție din partea statului și a instituțiilor sale. Are nevoie de aplicarea cu adevărat a Legii prevenției, are nevoie de punerea in mișcare a tuturor mecanismelor care, intr-adevăr, să susțină investițiile și dezvoltarea fiecărei companii. Vă felicit pentru performanțele pe care le-ați avut. Ii felicit pe cei care vor fi premiați și, de asemenea, il felicit pe președintele Camerei de Comerț și Industrie. Incă din prima zi a desemnării mele ca premier, am ciocănit la ușile Camerei de Comerț și l-am asigurat pe domnul președinte că intre Camera de Comerț și Industrie și Guvernul Romaniei este un parteneriat in beneficiul business-ului din Romania și in interesul fiecărui cetățean roman. Domnule președinte, vă mulțumesc! Declarații susținute de premierul Ludovic Orban, după participarea la Topul Național al Firmelor - Ediția a XXVI-a [Check against delivery] Reporter: Au fost in guvernul PSD foarte mulți secretari de stat,155 la număr, dacă nu mă inșel...; Ludovic Orban: Chiar mai mulți. Reporter: Ințeleg că in Executivul dvs vor fi mult mai puțini. Ați inceput să semnați (decizii n. red) pentru eliberarea acestora din funcție? Ludovic Orban: Astăzi, am mai semnat a doua tranșă. Am eliberat din funcție cred că aproape 40 de secretari de stat PSD, maine voi continua. Sigur că trebuie pregătite deciziile, trebuie analizată baza legală și trebuie să semnez. De aceea, nu pot mai repede, pentru că, dacă aș fi putut mai repede, ii eliberam mai repede din funcție. Reporter: Care sunt ministerele unde au fost cei mai mulți secretari de stat dați afară? Sau unde vor fi? Ludovic Orban: Dați afară? Eliberați din funcție! Pentru că acestea sunt funcții de demnitate publică. Guvernul PSD a plecat, toți secretarii de stat PSD, toți președinții, vicepreședinții de oficii și, in general, toată clientela PSD va părăsi guvernarea liberală, pentru că noi nu acceptăm să lucrăm cu cei care și-au bătut joc de Romania in ultimii trei ani de zile. Reporter: Și unde sunt cele mai multe ministere unde au secretari de stat? Ludovic Orban: Voi elibera peste tot secretari de stat. Reporter: La Ministerul Economiei, Energiei, de exemplu, unde au fost comasări, acolo cați secreatri de stat vor fi? Ludovic Orban: Vă referiți la reducerea numărului de secretari de stat? Reporter: Da, la reducerea numărului de secretari de stat. Ludovic Orban: Numărul total al secretarilor de stat va fi făcut public din momentul in care adoptăm hotărarea de guvern de organizare și funcționare a ministerelor. Dar, vă spun cu precizie că vom reduce drastic numărul de secretari de stat și vom anunța cand adoptăm hotărarile de guvern de organizare și funcționare. Reporter: Actele pe care le-ați semnat astăzi v-au luat mult? Ludovic Orban: Cu siguranță că trebuie să le vezi pe fiecare, să citești, să le pregătești și oricum am semnat in două tranșe, pentru că ați văzut că toată ziua am fost prins: dimineață am fost la aducerea unei bucăți din Zidul Berlinului, la Academie; ulterior, am fost la instalarea de miniștri; am avut intalnirea aceea de care ați aflat cu domnul președinte- despre ați aflat- și nu am avut suficient timp pentru că altfel terminam astăzi cu semnarea deciziilor. Reporter: Pentru limitarea creșterii deficitului bugetar, anunțat și de președinte azi, care a depășit...cel proiectat pentru tot anul, ce măsuri aveți in vedere? Ludovic Orban: Restrangerea cheltuielilor inutile, imbunătățirea colectării, o rectificare bugetară care să reașeze pe baze reale situația bugetară, lucruri normale. Nu putem să facem minuni, pentru că execuția bugetară a fost realizată, timp de 10 luni și ceva, de PSD. Este foarte complicat ca intr-o lună, in mai puțin de două luni să apuci să faci aproape toate corecțiile pe care le poți face intr-un program pe termen mediu. Reporter: Rectificare bugetară negativă? Ludovic Orban: Asta Ministerul Finanțelor vă va putea să vă spună. Oricum rectificarea bugetară pozitivă care a fost făcută, intre ghilimele, in august, a fost o minciună gogonată. In realitate, președintele v-a prezentat datele privind deficitul bugetar și situația este extrem de complicată și de dificilă. Reporter: Se lucrează acum la rectificarea bugetară? Cam cand ar trebui să fie gata? Ludovic Orban: Trebuie să adoptăm prin hotărare de guvern rectificarea bugetară cel tarziu in data de 30 noiembrie. Ministerul Finanțelor incepe de săptămana viitoare și procedura de pregătire, de elaborare a Legii bugetului de stat pe anul 2020, pe langă pregătirea rectificării bugetare. Vrem să avem informații de la toate instituțiile publice, autoritățile locale, să știm limpede unde există bani care nu pot fi cheltuiți, de exemplu nu le-aș lăsa bani la (...) ca să achiziționeze elicoptere, mă gandesc. Sau nu le-aș lăsa la alții bani ca să iși cumpere mașini noi. De asemenea, vom umbla și la cheltuielile materiale și de servicii, care deja au ajuns la o sumă foarte mare, din punctul meu de vedere. Cred că trebuie să reducem drastic cheltuielile nenecesare, astfel incat să putem să alocăm sumele de bani către domenii vitale, cum este domeniul sănătății, cum este necesarul de finanțare pentru localitățile care au rămas fără bani și care nu mai pot să plătească indemnizațiile pentru persoanele cu dizabilități, nu mai pot să plătească salariile asistenților personali, nu mai au cofinanțare pe proiectele care beneficiază de finanțare europeană și riscă să piardă fonduri europene și pe alte categorii de cheltuieli necesare. Toate aceste informații le vom culege intr-un termen foarte rapid. Proiectul de ordonanţă cred că poate să fie gata pană in data de 15 pentru a parcurge procedurile de transparenţă şi de avizare, astfel incat in ultima săptămană din noiembrie să putem adopta proiectul de orodonață de urgență de rectificare a bugetară. Reporter: Și bugetul pe anul viitor cand ar urma să il aduceți in Parlament? Ludovic Orban: Evident, că nu putem respecta...gandiți-vă că Guvernul a fost investit de Parlament in data de 4 noiembrie, iar stadiul de pregătire... in Legea finanțelor publice sunt niște etape de pregătire a legii bugetului de stat care nu au fost parcurse de vechea guvernare. Sunt mulți ordonatori principali de credite care nu și-au propus bugetele, propriile proiecte de bugete și, practic, munca trebuie reluată de la inceput. Reporter: Aveți un termen in care doriți să vă incadrați cu acest buget? Ludovic Orban: Cat mai repede posibil, pe de altă parte nici nu putem să fușerim un proiect de buget. Reporter: Anul acesta? Ludovic Orban: Evident, anul acesta. Vă mulțumesc. 2019-11-07 19:55:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-11-08-09-07-07big_1.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la preluarea mandatului de ministru al muncii și protecției sociale de către Victoria Violeta AlexandruȘtiri din 07.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-preluarea-mandatului-de-ministru-al-muncii-i-protectiei-sociale-de-catre-victoria-violeta-alexandruGalerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban la preluarea mandatului de ministru al muncii și protecției sociale de către Victoria Violeta Alexandru [Check Against Delivery] Ludovic Orban: Sărut-mana, bună ziua. Suntem prezenți astăzi, aici, practic pentru instalarea oficială a doamnei Violeta Alexandru in funcția de ministru al muncii și protecției sociale. Am ținut in mod deliberat să fiu prezent la Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru că este una dintre cele mai importante structuri ale guvernului pe care il conduc și, de asemenea, pentru că o cunosc foarte bine pe Violeta Alexandru, am lucrat impreună, experiența sa, dedicarea pentru servirea interesului public, empatia față de oameni și mai ales față de oamenii simpli, oameni aflați in situații vulnerabile, o recomandă pentru a gira cu maxim profesionalism și pasiune și dedicare această poziție de ministru al muncii și protecției sociale. De două săptămani, partidul care a fost pur și simplu alungat de la putere răspandește pe toate canalele posibile minciuni sfruntate despre ce o să facă guvernul PNL. Ii rog pe cetățenii romani să nu se lase din nou păcăliți de mincinoșii nerușinați care și-au bătut joc de cetățeni romani, care au caștigat votul oamenilor cu niște promisiuni mincinoase și care, odată instalați la putere, au folosit puterea doar in interes personal și erau gata-gata să pună pe butuci Romania. Partidul Național Liberal susține creșterea veniturilor pentru fiecare categorie socială. Sigur că această creștere de venituri trebuie să aibă la bază indicatori economici, trebuie să aibă la bază o creștere economică solidă și sustenabilă, care să fie sprijinită pe piloni stabili, cum sunt investițiile, cum sunt investițiile private, cum sunt creșterea competitivității companiilor romanești, creșterea productivității, prin aplicarea inovării și cercetării și prin măsuri de organizare, pentru că, doar astfel, veniturile romanilor pot să crească in mod real, iar o creștere de venit care este stabilită să ducă cu adevărat la creșterea puterii de cumpărare pentru fiecare persoană care inregistrează o creștere de venit. Readuc aminte că Partidul Național Liberal s-a bătut timp de doi ani de zile cu majoritatea PSD din Parlament și, cu toată opoziția acestei majorităţi, Partidul Național Liberal a reușit să impună la dezbaterea Legii bugetului de stat pe 2019 creșterea alocațiilor pentru copii. Deci nu PSD a crescut alocațiile pentru copii, ci opoziția, Partidul Național Liberal aflat in opoziție, care, pană la urmă, printr-o campanie publică, a reușit să ii determine pe parlamentarii majorității să nu mai aibă curaj să voteze impotriva majorări alocațiilor. Nu am la mine documentul, dar o să vi-l arăt, sunt semnatar, ca deputat, al sesizării Curţii Constituţionale impotriva modificării Legii pensiilor prin care s-a incercat reducerea cu 15% a pensiilor, urmare a sesizării fiind decizia Curţii Constituţionale care a statuat că este neconstituţională tăierea pensiilor şi că pensia este un drept de proprietate caştigat de fiecare cetăţean, prin contribuţia pe care o plăteşte ca persoană activă. Ca atare, părinţii şi bunicii noştri să aibă incredere in noi. Ne dorim să creştem pensiile şi ne dorim ca, odată cu creşterea pensiei, creşterea să nu fie doar pe hartie, ci să se simtă in creșterea puterii de cumpărare, in creșterea, practic, a puterii fiecărui cetățean de a trăi un pic mai bine prin fiecare creștere de venit. Există o Lege a pensiilor care este in vigoare, pe care intenționăm să o respectăm, o spun de fiecare dată tocmai pentru că suntem obligați de minciunile nerușinate, răspandite in mod sistematic de partidul toxic care și-a bătut joc de Romania in ultimii 30 de ani. In ceea ce privește salariul minim, dorim creșterea salariului minim, dar nu dorim ca o creștere a salariului minim să provoace consecințe economice negative asupra companiilor, să determine retragerea de pe piața romanească a unor investitori și, mai ales, să ducă la pierderi de locuri de muncă care pot fi generate de retragerea companiilor in cazul in care, la baza creșterii salariului minim pe economie, nu stau fundamente obiective care pleacă din indicatori economici sau din mijloace, formule de calcul care să stea la baza unei creșteri obiective a salariului minim. Am intrebat-o pe doamna ministru dacă există vreun studiu de impact la baza proiectului de Hotărare de Guvern inițiat de fostul ministru al muncii... Violeta Alexandru: Nu l-am găsit. Ludovic Orban: Răspunsul este că nu l-a găsit, in mod evident. A fost aşa cum am zis eu, precum creşterea din 1989 anunțată de la balcon, a fost din burtă, fără niciun fel de calcul, fără niciun fel de studiu de impact; pentru că orice creștere a salariului minim, de exemplu, duce in sectorul public la creșteri de salarii, pentru că in legea salarizării sunt salarii care se calculează pe grilă in funcție de salariul minim. De asemenea, in companiile private nu se poate crește numai salariul minim al angajaților care stau pe salariu minim, pe toate grila de salarizare in companii private se determină creșteri de salarii pentru a menține, practic, ierarhizarea funcțiilor care există in cadrul fiecărei organigrame a fiecărei companii. Deci, nu creşti numai salariul minim, creșterea costului cu forța de muncă a unei companii la o creștere a salariului minim nu este doar creșterea determinată de creșterea salariului minim numai pentru angajații care stăteau pe salariu minim, ci o creștere mult mai mare. De asemenea, sigur, există și efecte. Eu sunt convins că PSD a crescut salariul minim pentru că le creșteau incasările la buget. Practic, angajații din sectorul privat, fiind salariul minim mai mare, plăteau taxe și impozite mai mari, dar nu aceste calcule meschine trebuie să stea la baza formulei pe baza căreia să crească salariul minim. Ne dorim, de asemenea, să analizăm cu mare seriozitate măsurile active care există astăzi pe piața muncii, pentru că, din toate consultările pe care le avem cu angajatorii, cu mediul privat, principala problemă pe care o au in momentul de față este o criză a forței de muncă, in special a forței de muncă cu un grad de calificare, a meseriașilor și a oamenilor cu studii superioare in special, in domeniul tehnic. Or, să mai păstrezi măsuri active acolo unde există un deficit de forță de muncă nu reprezintă altceva decat a da cadouri unor companii din anumite domenii. Eu cred că orice resursă financiară trebuie folosită pentru nişte obiective mai importante şi mai generoase. Eu cred că cea mai bună formă de protecţie socială pentru un om este să aibă o meserie căutată şi să-şi găsească un loc de muncă bine plătit, pentru că in momentul respectiv nu mai are nevoie de asistenţa statului sau de toate costurile care sunt ridicate de persoanele care se află in situaţie vulnerabilă, in situaţie de marginalizare sau in situaţia de a nu avea un loc de muncă. Pot să vă spun că suntem foarte ingrijoraţi privitor la fondul de pensii, din discuţiile pe care le-am avut cu ministrul finanţelor, in loc de excedent la fondul de pensii, aşa cum a prezentat guvernul PSD la Legea bugetului de stat, un excedent care, dacă ţin bine minte, era de 2,4 miliarde prevăzut, astăzi ne confruntăm cu un deficit la fondul de pensii. Gandiţi-vă că e un deficit de peste 2 miliarde! Vom afla cu siguranţă cat de curand care este deficitul exact. Asta gandiţi-vă că creşte transferul, valoarea sumelor care trebuie transferate de la bugetul de stat spre bugetul de pensii pentru a echilibra bugetul de pensii şi a asigura plata pensiilor. Evident, aici trebuie să analizăm foarte serios de ce, faţă de obiectivele de colectare, există o nerealizare majoră in ceea ce priveşte colectarea contribuţiei de asigurări sociale, de pensii, contribuţiei de pensii. Inchei prin a vă spune că atat la nivelul Ministerului Muncii, cat şi la nivelul tuturor ministerelor, cat şi la nivelul premierului, contăm foarte mult pe un dialog sistematic şi pe o colaborare cu societatea civilă. In cei 30 de ani de democraţie, atat in mediul de afaceri, atat şi in zona organizaţiilor neguvernamentale, cat şi in zona asociaţiilor profesionale, s-a strans foarte multă competenţă, foarte multă expertiză, care este de multe ori superioară competenţei şi expertizei unor funcţionari angajaţi pe ochi frumoşi, de diferiţii conducători de instituţii. De asemenea, pot să vă spun, din toate discuţiile pe care le-am avut de-a lungul timpului, de exemplu, Federaţia Asociaţiilor care prestează servicii in domeniul social, că eficienţa acestor organizaţii neguvernamentale este mai mare decat eficienţa unor aparate administrative. Pe indicatori, Federaţia are trei persoane, trei beneficiari la un angajat, şi pot să vă spun că există consilii judeţene care au un angajat la un beneficiar. Trebuie să introducem nişte sisteme de normare, de evaluare a activităţii angajaţilor din sectorul public in funcţie de rezultatele efective pe care le produc asupra beneficiarilor. Nu mai trebuie să ţinem cont numai de umflarea unor organigrame. Doamna ministru v-a spus de comasarea celor două autorităţi. Trebuie să spun un lucru: in prima fază facem un audit intern, la nivelul fiecărui minister. In urma acestui audit intern va rezulta o structură organizatorică, care va fi la baza hotărarii de guvern de organizare şi funcţionare a fiecărui minister. Ulterior, vrem să contractăm un audit extern, care să se refere la intreaga administraţie, adică nu numai la ministere, ci şi la celelalte autorităţi, agenţii, oficii şi toate structurile subordonate, de diferite feluri ministerelor şi altor... şi guvernului şi parlamentului. Pentru că aici trebuie să vă spun foarte clar: ce urmărim? Urmărim ca un număr cat mai mare de angajaţi in sectorul public să aibă o relaţie directă cu cetăţeanul, să presteze servicii directe către cetăţean, să deruleze proceduri şi operaţiuni care să fie in beneficiul cetățeanului. Orice structură organizatorică pe care o realizezi cu persoană juridică presupune ca un număr foarte mare de angajaţi să nu fie angajați care să deservească cetățeanul beneficiar, ci pur și simplu sunt oameni care asigură funcționarea instituției, adică ai ceea ce se numește structura de resurse umane, structura tehnică, juridică, de buget, achiziții și așa mai departe. Din cauza asta trebuie o optimizare a funcționării instituțiilor, ca să nu mai spun că există o dispersare a atribuțiilor și in condițiile unei lipse de cooperare loială intre foarte multe entități care fie se calcă pe bătături ca atribuții, fie, necomunicand, impiedică realizarea unor politici publice coerente in domenii importante, in mod evident vrem să facem o concentrare a acestor entități in urma unui audit extern, astfel incat să creăm o administrație modernă, o administrație debirocratizară, digitalizată, care să reducă la maxim timpul de soluționare a cererilor cetățenilor și care să evite cat mai mult contactul subiectiv care se realizează intre angajați, funcționari și beneficiarii cetățeni. Vă stăm la dispoziție cu răspunsuri la intrebări. Reporter: Domnule premier, aţi spus de un deficit la fondul de pensii de 2,4 miliarde de lei. Acestea sunt cifrele la zi, exacte, pe care le aveţi, pentru că /.../ Ludovic Orban: Sunt cifrele neoficiale pe care le-am avut inainte de moţiunea de cenzură, am cerut ministrului finanțelor să imi prezinte care e situaţia la zi. A spus de peste 2 miliarde. Reporter: Era 16-17 miliarde deficitul acum trei ani de zile şi, prin transferul contribuţiilor, s-a redus treptat acest deficit. Ludovic Orban: Da, doamnă, transferul contribuiţiilor, aşa cum am spus şi atunci, a fost un hocus-pocus, care a redus veniturile la bugetul statului şi la bugetele locale pentru ca să poată să crească veniturile la bugetul de pensii și la bugetul de sănătate și, in mod evident, şi la șomaj. A fost un hocus-pocus acolo, s-au mutat banii dintr-un buzunar al statului in buzunarul fondului de pensii pentru că e normal, trecandu-se toată sarcina in spinarea angajatului, normal că, la un brut mai mare, un procent mai mare, a reprezentat un venit mai mare pentru bugetul de pensii. Acolo nu a existat nicio creștere a salariului mediu care să stea la baza acestei aparente echilibrări a bugetului. Pur și simplu, in loc să se transfere banii de la bugetul de stat spre bugetul de pensii, pentru a acoperi deficitul, banii au fost mutați prin acest hocus-pocus al transferului contribuțiilor direct la cele două bugete, bugetul de pensii și bugetul de sănătate. Eu m-am referit..., stimată doamnă, mă lăsați să vă răspund? Eu m-am referit simplu: de ce guvernul in proiectul de buget a prevăzut un excedent in bugetul asigurărilor sociale de stat? Reporter: /.../ o estimare, domnule premier. Ludovic Orban: Lucrați aici, ați lucrat in ministerul ăsta? Cum să se meargă pe o estimare? Așa eroare de estimare nu a existat niciodată! Altă intrebare, dacă aveți, vă ascult. Reporter: /.../ la rectificare bugetară, caţi bani veţi prinde pentru bugetul de pensii? Vă intreb pentru că este o intrebare importantă. Ludovic Orban: Vom cuprinde acei bani care sunt necesari pentru a asigura plata pensiilor. Reporter: Vor mai creşte pensiile şi salariile in anul 2020, aşa cum s-a prevăzut? Ludovic Orban: V-am spus că este o lege in vigoare, pe care noi vrem să o respectăm. Reporter: Cu domnul preşedinte, astăzi, aţi discutat despre rectificarea bugetară şi despre buget? Aţi găsit soluţii pentru acoperirea lipsurilor, găurilor? Ludovic Orban: Nu am discutat de soluții. Domnul președinte, care este un președinte responsabil și care nu a avut o comunicare directă cu fostele guverne, a solicitat să fie informat privind situația pe care am găsit-o in Ministerul Finanțelor. De asemenea, am avut o discuţie care este legată de susținerea candidaturii Adinei Vălean in procedura de audiere in Parlamentul European și susținerea comisiei in ansamblu in Parlamentul European la votul de investire a comisiei. Reporter: Aţi discutat şi despre organizarea alegerilor de duminică? Am văzut că a fost ministrul de externe prezent. Ludovic Orban: Ieri am discutat la intrunirea pe care am convocat-o cu toate autoritățile responsabile de organizarea alegerilor pentru a identifica măsurile pe care le putem lua in ultimele zile pentru a asigura desfășurarea in cele mai bune condiții a alegerilor. Reporter: Am două intrebări. Aţi vorbit de... Ludovic Orban: Staţi numai puțin, că eu trebuie să plec, vă las pe doamna ministru; dacă mai aveți intrebări imi puneți mie, după care o las pe doamna ministru să vă răspundă. Reporter: Există vulnerabilităţi, e posibil să apară probleme la votul in străinătate, aşa cum s-a intamplat in alți ani? Ludovic Orban: Tocmai asta i-am solicitat domnului ministru Aurescu, Autorității Electorale Permanente, să crească resursele alocate pentru campania de informare, că se votează trei zile, astfel incat toți romanii din diaspora să știe că pot vota și vineri și sambătă și duminică. De asemenea, pot să apară probleme care... dintre președinții și locțiitorii secțiilor de votare, o parte sunt voluntari, nu sunt personal al ambasadei sau al consulatelor sau angajați din centrala ministerului care au fost trimiși să exercite funcțiile respective, sunt mulți voluntari. Și am stabilit un corp de rezervă de președinți sau locțiitori in cazul in care dintre voluntari se retrage vreunul dintre ei, că există această posibilitate că oamenii au venit voluntari și cum au venit voluntari... nu putem lăsa secții de votare care să nu funcționeze. De asemenea, ne-am gandit și la un sistem de a completa. Avem situația pe fiecare secție de votare, delegații partidelor, fiecare partid cate delegații avem, cate secții sunt cu numărul maxim, cate secții sunt cu număr minim de delegați, de posibilitate de a completa. De asemenea, mai este o chestiune importantă legată de numărul persoanelor din biroul electoral al secției de votare care primesc avizul de a fi operator de tabletă, pentru că aici in foarte multe secții de votare a existat un interes relativ scăzut și Autoritatea Electorală Permanentă, sigur, pană la urmă, și cu un acord din partea STS, a decis că in cazul in care nu sunt suficienți se poate face o instruire rapidă la constituirea secției de votare, astfel incat să mai fie niște membri din biroul electoral al secției de votare care să primească posibilitatea de a utiliza tableta, astfel incat să se fluidizeze cat mai mult procesul. In ceea ce privește organizarea in plan intern, am primit toate garanțiile privitor la asigurarea pazei, ordinii publice in secțiile de votare, in jurul secțiilor de votare, siguranța in transportul tuturor documentelor, respectarea graficului de transmitere a materialelor electorale către secțiile de votare. Evident mai sunt situații, se imbolnăvesc prefecți și subprefecți, după cum ați văzut, o să se imbolnăvească de tot, vă spun de acum, din funcția de prefecți... și trebuie să găsim soluții rapide pentru a exista cineva care să fie investit cu atribuțiile prefectului și care să deruleze toate operațiunile care sunt necesare. Reporter: Sunt experți care spun că majorarea punctului de pensie cu 40%, așa cum prevede acum legea, ar duce la o creștere a ponderii cheltuielilor rigide pană la 95% din buget, față de 80% cat este acum. Așadar, concret, ne permitem să creștem pensiile așa cum este prevăzut? Dumneavoastră tot spuneți că /.../. Ludovic Orban: In condițiile unei creșteri economice solide, există această posibilitate de creștere a punctului de pensie. Evident că facem acum studiu de impact pe diferite scenarii, pe care le avem, și nu este așa cum spuneți dumneavoastră, că vor crește cheltuielile la 95% - nu este așa. Reporter: Declarația celor de la Fondul Monetar Internațional. Ludovic Orban: Da, mă rog. Nu știu exact ce metodologie de calcul au folosit, dar momentul in care vom avea o situație o vom prezenta publicului. Reporter: Și președintele Consiliului Fiscal spunea că ar bine să se lucreze la calendarul de aplicare pentru că impactul bugetar va fi foarte mare, va exploda deficitul bugetar anul viitor, din cauza creșterii pensiilor cu 40%. Ludovic Orban: In elaborarea legii bugetului de stat, in mod evident, noi trebuie să prevedem creșterea pensiilor incepand cu data de 1 septembrie, pentru că bugetul il elaborez pe toate legile in vigoare. Cu siguranță vom vedea atunci cum reglăm toate celelalte categorii de cheltuieli. Oricum, colectăm 27% din produsul intern brut. Reporter: La TVA. Ludovic Orban: Nu, in total. Deci Romania are ca venituri 27% din produsul intern brut. Dacă vă uitați... Reporter: Și vă propuneți să /.../. Ludovic Orban: Ne propunem ținta de a ajunge măcar la 30% in ceea ce privește ca și colectare, pentru că prin simpla imbunătățire a colectării, gandiți-vă că fiecare procent din PIB inseamnă 2 miliarde. Reporter: Da, toți miniștrii de finanțe și-au propus... Ludovic Orban: E, aici trebuie să ataci evaziunea fiscală acolo unde ea există, nu să iei șapte piei de pe comercianții de la targuri sau de pe cei care au mici magazine, moteluri, pensiuni și să ataci evaziunea fiscală acolo unde se știe că există și unde e foarte mare. Reporter: /...;/ Ludovic Orban: Incă o intrebare, după care vă las cu doamna ministru. Reporter: Vorbiți despre o formulă de calcul. Asta inseamnă că ar putea duce la o amanare a majorării salariului minim? Ludovic Orban: Nu, nu. Reporter: Știți că din ianuarie este prevăzută. Ludovic Orban: Normal, sigur că știm acest lucru și vom adopta hotărarea de guvern, astfel incat majorarea salariului minim să se aplice de la 1 ianuarie. Reporter: Există deja o formulă de calcul, e orientativă, ați stabilit in Parlament... Ludovic Orban: Noi am lucrat la un proiect de lege in Parlament, in care, la baza creșterii punctului de pensie, să stea doi piloni: creșterea productivității indicelui de productivitate la nivel de ramură plus inflația. Vă las pe doamna ministru. Reporter: /.../ in ceea ce privește sistemul sanitar. De la 1 ianuarie mai este prevăzută o creștere... Ludovic Orban: Vă feriți de mine? Reporter: Nu mă feresc, incercam să vă atrag atenția, domnule Orban. Ludovic Orban: Spuneți, vă rog. Reporter: 25% ar mai trebui să crească salariile in tot sistemul bugetar incepand cu 1 ianuarie 2020 - 25% comparativ cu grila din 2022. Ne mai permitem in acest moment să mergem pe această creștere salarială sau nu? Ludovic Orban: Domnul ministru al finanțelor vă va da răspunsul, dar fiind o lege care este in vigoare, evident la baza alcătuirii bugetului trebuie să vedem care este impactul bugetar pe care il generează și cum poate fi susținută această creștere. Reporter: Spuneați de o gaură de 10 miliarde. Vă rog, o gaură de 11 miliarde... Ludovic Orban: Nu am zis o gaură. V-am spus că a existat un plan de colectare a veniturilor; acel plan nu a fost atins; s-au colectat 11 miliarde, din informațiile pe care le-am avut la momentul respectiv, 11 miliarde mai puțin decat a fost planificat. Reporter: Și cum recuperăm? Ludovic Orban: Prin imbunătățirea capacității de colectare a ANAF-ului, exact cum v-am spus, prin tratarea egală a fiecărui contribuabil, să renunțăm la... Știți ce și-au prevăzut in buget la rectificare? O creștere a veniturilor ca urmare a amnistiei fiscale pe care au dat-o, o creștere de, parcă, de 1,2 miliarde. Nu a crescut, in mod evident, ca să nu spun, multe cifre le-au băgat din burtă numai pentru a umfla veniturile. Reporter: Bine, dar dumneavoastră /.../ supra-acciza, o să mai plece din venituri, spre exemplu, cateva miliarde, v-ați propus asta. Ludovic Orban: Stimată doamnă, nu este in mod obligatoriu. Cand am introdus cota unică, cei mai mulți oameni prevesteau apocalipsa bugetară. Cu toate astea, colectările pe primul an, din momentul introducerii cotei unice au fost mai mari... Reporter: La care dintre ele? Ludovic Orban: Cota unică de impozitare, care a fost introdusă de Alianță DA, de guvernul PNL-PDL, care a fost introdusă in 2005. Deci introducerea cotei unice a dus la creșterea incasărilor la impozitul pe venit - și la asta mă refer - pe categoria de incasări pe impozitul de venit cu 12 sau 14% incă din primul an. Nu intotdeauna o scădere, mai ales cand e vorba de supra-acciza la combustibil, care a inhibat intr-o foarte mare măsură consumul de combustibil care a determinat companii de transport să-și cumpere combustibil din altă parte, nu din Romania, o reducere a accizei și implicit a prețului combustibilului poate să genereze o creștere a consumului de combustibil, care să ducă pană la urmă la o creștere a veniturilor din acciză. Reporter: Afectează plata pensiilor și a salariilor cele 11 miliarde? Ludovic Orban: V-am spus, plata pensiilor și salariilor in guvernarea PNL este garantată. La revedere! 2019-11-07 16:58:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-2956.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la preluarea mandatului de ministru al mediului, apelor și pădurilor de către Costel AlexeȘtiri din 07.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-preluarea-mandatului-de-ministru-al-mediului-apelor-i-padurilor-de-catre-costel-alexeGalerie foto Declarații susținute de premierul Ludovic Orban și ale vicepremierului Raluca Turcan la instalarea in funcție a ministrului mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe [Check Against Delivery] Costel Alexe: /...;/ pentru increderea acordată și onoarea de a fi nominalizat pentru acest portofoliu. Este, in același timp, o mare provocare, pentru că guvernările PSD au subfinanțat an de an acest domeniu, l-au ignorat complet și l-au adus in stadiul de a avea in prezent 13 proceduri de infringement și 11 proceduri de pre-infringement declanșate de Comisia Europeană impotriva Romaniei. Dacă nu rezolvăm urgent și nu ne aliniem cu adevărat la normele europene, vom sfarși prin a plăti cu toții pentru incompetența lor. Avem păduri in pericol amenințate de mafia lemnului, pe care nu reușim odată să o dăm afară din pădure. Este incredibil cum fostul guvern a blocat ani la rand dezvoltarea sistemelor de monitorizare a trasabilității lemnului, deși tehnologia este la dispoziția ministerului incă din 2016. Avem un management al deșeurilor cu lacune de funcționare foarte, foarte grave. Suntem ultimii din Europa la reciclare și campioni la depozitare. Trebuie să luăm măsuri urgente pentru a reduce poluarea aerului in marile orașe și să ne asigurăm că legislația de mediu este cu adevărat respectată, iar cine o incalcă, să plătească conform legii. Și, nu in ultimul rand, organizarea. Odată cu comasarea celor două ministere, avem șansa să regandim structura și rolul fiecărui departament in atingerea obiectivelor din programul de guvernare. Lucrăm la un calendar clar, cu etape și obiective pe termen mediu și scurt, pe care-l vom pune la dispoziția dvs., Guvernului, și il vom prezenta și public intr-un timp foarte scurt. Vreau ca in acest mandat să implic atat sectorul privat, cat și societatea civilă in procesul de luare a deciziilor; iar pentru asta, transparența să fie cuvantul de ordine in ministerul pa care-l voi conduce. Abordările de genul noi știm mai bine și deciziile luate in cerc restrans trebuie să dispară din administrația publică din Romania. In zona de programe AFM, trebuie să facem o evaluare a randamentului fiecărui program de finanțare. Vom continua programele eficiente, le vom imbunătăți pe cele care nu dau randament și vom gandi programe de finanțare noi bune pentru mediu. Chiar ieri, s-a reușit deblocarea programului Casa Verde Fotovoltaice, un program foarte așteptat de public și care era blocat de peste două luni. Atat de mare a fost așteptarea societății romanești, incat astăzi vă anunț, in premieră, că toate sumele au fost epuizate, mai puțin Regiunea București-Ilfov, unde incă a mai rămas un rest din buget. Acum, prioritatea noastră este evaluarea cat mai rapidă a dosarelor depuse, astfel incat lucrările de instalare pentru cele 25 de mii de sisteme finanțate să demareze cat mai curand, iar cetățenii Romaniei să beneficieze cu adevărat de acest proiect. Avem planuri și foarte puțin timp la dispoziție, așa că trebuie să ne mișcăm eficient. Sunt convins că, printr-un efort susținut și cu sprijinul acestei echipe guvernamentale, vom reuși să ducem la capăt obiectivele. Voi lucra alături, cu plăcere, de toți oamenii serioși, profesioniști, cu dragoste față de mediu și cu respect față de romani. Ceilalți, care au alte interese, sunt liberi să plece. Aș vrea să vă mulțumesc incă o dată și-mi iau angajamentul că voi face tot ce ține de mine astfel incat problemelor ce țin de mediu in Romania să le găsim cat mai repede rezolvare. Și aș vrea, astăzi, să vă spun că voi face, ca ministru, in colaborare cu ceilalți colegi din cabinetul Ludovic Orban, tot ce imi va sta in putință ca să oprim tăierile ilegale din Romania, pentru că asta este o problemă stringentă pe care am resimțit-o, am găsit-o in minister. Am discutat cu colegii directori și cred că cetățenii Romaniei așteaptă să rezolvăm, să fim implicați in a rezolva această problemă. Vă mulțumesc incă o dată șu, cu permisiunea dvs., aș vrea să-i dau cuvantul doamnei viceprim-ministru, Raluca Turcan. Raluca Turcan: Bună ziua. Ii dorim foarte mult succes domnului Costel Alexe in mandatul de ministru al mediului, apelor și pădurilor. Domnul ministru nou-propus va trebui să ia măsuri rapide, cu efecte vitale pentru mediu in viitor. Trebuie să oprească jaful resurselor naturale ale Romaniei, să facă curățenie nu doar in minister și deconcentrate, ci la propriu să facă curățenie in Romania, pentru că avem nevoie de un mediu curat, de păduri in care pădurarilor să nu le fie frică să-și facă treaba și, de asemenea, de ape nepoluate și mai puține deșeuri care să ne inunde viața zi de zi. Trebuie să faceți din ministerul mediului, aveți această misiune față de generațiile viitoare ceea ce nu s-a reușit incă din 2014, și anume, operaționalizarea programului SUMAL, programul integrat de trasabilitate a materialelor lemnoase și să redați publicului aplicația Inspectorii pădurilor, amputată de PSD. Ne dorim foarte mult ca tot ceea ce inseamnă transport de lemn tăiat ilegal să fie scos la iveală. Să fie imposibil să se mai fure lemn din Romania, să diminuăm cantitatea de lemn din defrișări ilegale, să existe GPS-uri pe toate camioanele care transportă lemn, să asigurați supraveghere video și identificarea camioanelor care transportă lemn către gatere sau din păduri. Pe langă introducerea sistemului de alerte, apreciem foarte mult că ați trecut in programul de guvernare și ați insistat pe monitorizarea pădurilor prin imagini-satelitare; cred că avem nevoie și dacă suprapunem harta Romaniei cu harta defrișărilor ilegale ne vom inspăimanta, pur și simplu, de ceea ce inseamnă bătaie de joc despre resursele naturale ale Romaniei. Pe langă aceste acțiuni de prevenție și stopare a tăierilor ilegale, cred că este necesară și demararea unui program de impădurire, in special in zonele afectate de tăieri masive, pentru că vedem că acolo unde există defrișări, există alunecări de teren, există inundații și, practic, siguranța cetățenilor este pusă in pericol. Prin creșterea fondului forestier național, vom respira cu toții practic un aer mai curat și vom combate schimbarea climatică tot mai agresivă din ultima perioadă. Mai avem nevoie, in mod evident, de o actualizare a legislației din domeniul deșeurilor și vreau să ajungem și in Romania ca tot ceea ce inseamnă colectare selectivă să se facă la nivel european, iar reciclarea să funcționeze cu adevărat și să facem la propriu tranziția către o economie circulară. Cred că dacă nu o să ajungem să fim preocupați serios, nedisimulat, de problemele de mediu, de schimbări climatice, de protecție a resurselor naturale, vom asista la degradări din ce in ce mai severe ale calității vieții. Urmăream cum ministrul educației din Italia a reușit in urma unei dezbateri ample, zilele trecute, să introducă in curricula școlară materia de studiu referitoare la schimbările climatice și protecția mediului. Cred că o preocupare din partea ministerului mediului, dezbateri tot mai ample in spațiul public, in societatea civilă, referitoare la protecția mediului, a resurselor naturale, și a protejării resurselor naturale ne vor face tuturor mult mai bine și cabinetul Orban pune un accent deosebit și acordă o importanță foarte mare acestor probleme legate de mediu, implicit de calitatea vieții. Mult succes, domnule ministru, vă felicit pentru programul pe care vi l-ați asumat și pentru deschiderea pe care o arătați față de problemele de mediu, de ape și de păduri din Romania. Costel Alexe: Mulțumesc, doamnă viceprim-ministru Raluca Turcan. Am să-l rog să ni se adreseze prim-ministrul Romaniei, domnul Ludovic Orban. Ludovic Orban: Bună ziua, Sunt prezent aici ca să il instalăm oficial pe domnul ministru al mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe /...;/ și, in același timp, pentru a transmite un semnal clar că problematica mediului inconjurător reprezintă o prioritate pentru guvernul nostru și că susținem toate demersurile Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor pentru indeplinirea obiectivelor extrem de ambițioase pe care și le-au stabilit și, mai ales, pentru oprirea infringementului, procedurilor de infringement pe care vi le-a prezentat domnul ministru, care, toate, au fost inițiate din cauza faptului că in ultimii mulți ani de zile miniștrii mediului și cei care au condus destinele acestui minister nu și-au făcut treaba, nu au ințeles că trebuie să respectăm reglementările la nivel european, trebuie să respectăm standardele de mediu și că avem obligația de a stabili planuri de acțiune și programe pe termen mediu și lung care să ducă la indeplinirea acestor obiective. Vă mulțumesc și vă stăm la dispoziție cu răspunsuri la intrebări. Reporter: Domnule premier, am o intrebare pentru dumneavoastră, /.../. Ce ați discutat cu domnul ministru de finanțe și cu domnul președinte al Romaniei inainte să veniți aici? Ludovic Orban: Președintele Romaniei este un președinte implicat, care este interesat de toate problemele publice și, evident, am discutat despre chestiuni de interes public, adică situația finanțelor publice. De asemenea, am discutat despre procedura de audiere și de susținerea in Parlamentul European a candidatului de comisar european. Reporter: Bună ziua! Aș avea și eu o intrebare domnule premier. Acum o oră am participat și la predarea mandatului in cazul ministerului dezvoltării și l-am intrebat pe domnul ministru Ion Ștefan dacă intre timp și-a plătit sau nu taxele către Primăria Focșani; nu mi-a oferit un răspuns. Vreau să vă intreb pe dumneavoastră dacă v-a spus ceva despre această situație, acum o săptămană aproximativ. Ludovic Orban: V-am dat răspunsul acum cateva zile, in care am convenit cu domnul ministru ca atunci cand Primăria Focșani va emite decizia, să-i spunem, de imputare sau va stabili cuantumul pe care trebuie să-l plătească, va plăti taxa, taxele, impozitul pe clădire și pe teren, normal. De altfel, a și anunțat public acest lucru, ca atare lucrurile sunt extrem de limpezi. Reporter: Bună ziua. Aș vrea să ne oprim puțin la deșeuri. Romania are o legislație privind colectarea selectivă care, probabil, ar funcționa, dar ministerul mediului nu a reușit niciodată să convingă primăriile să se conformeze. Care este calea de rezolvare? Nici in București nu se face colectare selectivă. Costel Alexe: Așa cum am spus și la audieri, eu fiind și vicepreședinte al Comisiei de mediu din Camera Deputaților și a fost in dezbatere parlamentară acea OUG74 o perioadă indelungată de timp, am spus incă de atunci am transmis colegilor din ministerul mediului că toate acele modificări, multe dintre ele făcute impotriva voinței celor din asociațiile de profil, de la producători din lanțul trofic pană la reciclatori, nu vor aduce imbunătățiri in ceea ce inseamnă colectarea selectivă și reciclare. Din păcate, in ultimii ani a crescut doar cu un punct procentual colectarea și reciclarea, astăzi fiind la 13,81 și, din păcate, știți foarte bine și dvs., in situația in care in 2020 care ar fi trebuit să fim la un grad de reciclare de 50%, Romania riscand procedura de infringement, iar costul anual ar fi de 70 milioane de euro. /.../ Reporter: Aș vrea să vă intreb atat pe dumneavoastră domnule ministru, cat și pe domnul premier dacă actualul executiv are un răspuns la intrebarea la care fostul executiv a căutat un răspuns in ultimii doi ani, taxa auto pentru autoturismele aflate la prima inmatriculare. Veți căuta și dumneavoastră o formulă de calcul care să nu mai poate fi atacată la Comisia Europeană? Mulțumesc. Ludovic Orban: Cu siguranță. Cred că trebuie să fie concepută ca o taxă de poluare și cuantumul taxei să depindă de cantitatea de noxe care sunt eliberate in atmosferă. Formulele care au fost incercate in mod evident au intrat in tradiție cu reglementările la nivel european. Se știe că taxele indirecte trebuie să respecte reglementările europene. Această taxă este o taxă indirectă. Evident, ea poate fi gandită și ca un impozit pe proprietate variabilă in funcție de... Dar și aici există riscul să contravenim principiului că o taxă depinde de valoarea unui bun. Și, repet, cand vom ajunge la o formulă care să fie acceptabilă la nivelul Comisiei Europene o vom anunța public. Reporter: Permiteți-mi vă rog... Ludovic Orban: Dar, vă mai spun un lucru, decat să mai venim iarăși o taxă ca să mai luăm niște bani de la proprietarii de mașini și după aceea să-i trebuiască să-i dăm inapoi, mai bine măsurăm de șapte ori și să stabilim ceea ce suntem siguri că va fi acceptat la nivelul instituțiilor europene. Costel Alexe: Eu aș vrea să vă spun pe subiectul acesta că, din datele pe care le dețin astăzi și le-am prezentat și le-am avut și la audieri, din minister, asta va trebui să verific, din bugetul de 2,4 miliarde lei al ministerului mediului, 1,8 miliarde au plecat către restituirea acestei taxe. Așa cum v-a spus și domnul prim-ministru, PSD a scos această taxă. Din păcate, n-a venit cu o soluție astfel incat să imbunătățim calitatea aerului, pentru că la asta se va rezuma tot. Eu aș vrea să vă spun că a fost anul trecut și este in procedură o linie de finanțare de la AFM pentru mijloacele de transport public prietenoase cu mediul, electrice, de care beneficiază astăzi orașele aflate in procedură de infringement pe calitatea aerului și, din discuțiile avute pană acum in cadrul ministerului și, evident, cu domnul prim-ministru Ludovic Orban, anul viitor ne vom axa ca prin AFM să dezvoltăm programe care să aducă imbunătățiri calității aerului in Romania, pentru că suntem in situația in care cred cu tărie că, dincolo de cele trei orașe in care doar Bucureștiul este in contencios, avem probleme de poluare in foarte multe orașe. Reporter: Domnule ministru, spuneați că vreți să opriți tăierea pădurilor. Cum veți face acest lucru? Costel Alexe: După cum ați văzut și in programul de guvernare, și dumneavoastră și ceilalți colegi ați fost la audieri, nici nu va trebui să facem foarte multe lucruri și nici costisitoare și nici nu voi fi pus in situația in care să spun opiniei publice că va dura ceea ce vom vrea să facem, pentru că, privind trasabilitatea lemnului, anul viitor bugetul de stat va cuprinde cu siguranță sumele alocate pentru achiziția de hărți satelitare, astfel incat in cadrul SUMAL sau al celorlalte aplicații acest lucru va ajuta foarte mult și ministerul mediului și ROMSILVA și, mai ales, gărzile forestiere. Montarea, așa cum spunea și doamna viceprim-ministru, a GPS-urilor pe mașinile care vor transporta materialul lemnos este obligatorie. Vom intări capacitatea de control a gărzilor forestiere, care a fost tăiată. După cum dumneavoastră, mass-media, știți foarte bine, ministrul Deneș nu a făcut altceva decat să-i taie atribuțiile de control, rămanand astăzi o instituție și subdimensionată și aproape fără atribuții. Săptămana viitoare, in cadrul ministrului, va avea loc o intalnire cu cei de la ROMSILVA, cu directorii de instituții și, după cu știți foarte bine, inainte de audieri m-am intalnit cu reprezentanții organizațiilor nonguvernamentale care sunt implicate in protecția mediului și in special in problematica pădurii, iar pentru săptămana viitoare și cealaltă am stabilit deja intalniri și voi forma grupul de lucru. Pe acest subiect, deciziile pe politicile de mediu ce țin și de păduri nu vor fi luate doar in cadrul ministerului, doar cu specialiștii din interior, pentru că, in cadrul societății civile sunt oameni suficient de bună calitate, cu expertiză poate la fel de bună sau mai bună decat sunt astăzi cei din minister. /...;/ Reporter: Am o intrebare pentru domnul prim-ministru. Prima intrebare: şase pădurari au fost uciși; aceștia vor arme de autoapărare, protecție din partea poliției, mașini. Cum rezolvăm această problemă? Și cea de-a doua intrebare, dacă tot am vorbit mai devreme despre propunerea de comisar european, ați trimis această propunere către parlamentul nostru și dacă da, va fi audiată această propunere de comisar european inainte să fie audiată in Parlamentul European sau după? Mulțumesc. Ludovic Orban: Să vă răspund la a doua intrebare. Asta va depinde de președinții celor două camere. Eu cred că se poate stabili in cursul zilei de luni audierea, nu reprezintă o problemă, și dacă se face audierea luni, va fi inainte de audiere, cel puțin in comisia de specialitate a Parlamentului European, care, din cate știu, este programată pentru data de 14, dar voi mai consulta o dată calendarul audierilor la Parlamentul European. Deci dacă se face luni, e foarte bine, nu e nicio problemă. In ceea ce privește dreptul pădurarilor de a purta armă, vă va răspunde domnul ministrul Costel Alexe. Eu nu prea am folosit arme la viața mea decat cand am fost in armată. Costel Alexe: Vă va răspunde Costel Alexe in calitate de ministru, pentru că nici eu nu sunt posesor de arme. Este astăzi pe circuit, in Camera Deputaților, Codul personalului silvic, care a fost amendat și in Comisia de agricultură reunită cu Comisia de mediu. A stabilit că personalul silvic, partea de personal silvic din bază să poată beneficia de arme letale sau neletale. Eu /...;/ plec de la premisa că tot personalul silvic este de foarte bună credință și cred că trebuie sprijinit și logistic și cu tot ce este nevoie, astfel incat protejarea pădurii să fie susținută de Guvernul Romaniei. Vom avea dezbateri și pe acest subiect. Reporter: Partea de schimbări climatice din Ministerul Mediului, in contextul reorganizării Guvernului, se pune problema să ajungă cumva la Ministerul Economiei? Avand in vedere că avem comisar european pe energie, schimbări climatice, trebuie să mai prezentăm un plan național integrat de energie-schimbări climatice, anul acesta. Ludovic Orban: Răspuns: Nu. Reporter: Nu. Deci rămane la Ministerul Mediului. /...;/ Ludovic Orban: Vă mulțumim și vă dorim o zi frumoasă. 2019-11-07 16:12:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-2681.jpgAlocuțiunea premierului Ludovic Orban la Simpozionul "Căderea Zidului Berlinului şi Revoluţia română din decembrie 1989"Știri din 07.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/premierul-ludovic-orban-la-simpozionul-quot-caderea-zidului-berlinului-si-revolutia-romana-din-decembrie-1989-quot-precedat-de-festivitatea-de-amplasare-in-curtea-academiei-romane-a-unei-bucati-din-zidul-berlinuluiGalerie foto [Check Against Delivery] Ludovic Orban: Domnule președinte al Academiei, distinși membri ai Academiei Romane, excelențele voastre, domnilor ambasadori, stimați invitați. Incep prin a felicita Academia pentru această inițiativă simbolică care vrea să arate clar că trebuie să păstrăm in memorie acest simbol care practic a despărțit lumea liberă de lumea oamenilor incătușați, striviți, fără libertate, cu demnitatea călcată in picioare de regimuri de tip comunist. Este, pentru mine, o onoare și un privilegiu să adresez acest discurs pe care il rostesc in numele Guvernului, in acest distins hol, instituție fondatoare a Romaniei moderne și loc de intrunire a celor mai luminate minți ale națiunii noastre din ultimul secol și jumătate. Venind să vă impărtășesc aceste ganduri, ca prim-ministru al unui guvern alcătuit de către Partidul Național Liberal, simt cu atat mai mult semnificația istorică și simbolică a evenimentului care ne adună astăzi aici. Zidul Berlinului a reprezentat, timp de 28 de ani, din istoria noastră și, pentru cei mai mulți dintre cei prezenți aici din viața noastră, expresia materială a unei realități opresive de care mulți au crezut că nu ne vom putea elibera vreodată. Este o mare lecție pe care timpul ne-o oferă, făcandu-ne să privim la relicvele uneia dintre cele mai sinistre incercări de a intemnița aspirațiile umane, avand conștiința faptului că trăim intr-o Europă a cărei istorie fără Cortina de fier este deja mai indelungată decat cea in care Zidul ne-a divizat. Atunci cand a fost construit, in 1961, Zidul părea să fie marca unei realități definitive in fața căruia nimic nu mai rămanea de făcut. Puțini au fost cei care, de o parte și de alta a Zidului, au făcut lucrurile diferit, cei care au ințeles că un regim care iși ține oamenii prizonieri pentru că nu le poate caștiga increderea și loialitatea, este un regim care poate și trebuie să fie combătut. Prăbușirea Zidului, in anul 1989, sub enorma greutate a eșecului regimurilor comuniste, a fost și rezultatul acțiunii morale și politice a celor care au păstrat speranța, a celor care au crezut că ceva se poate face chiar și in fața celei mai brutale realități. Este adevărat că, din păcate, memoria politică este scurtă. De aceea, sunt recunoscător Academiei Romane, care astăzi ne cheamă să ne aducem aminte că increderea, credința in oameni, in forța lor, trebuie să se afle in inima insăși a oricărei viziuni politice. Ca membru al unei generații care și-a trăit tinerețea in umbra acestui simbol al tiraniei am, de asemenea, și amintirea exploziei de speranță a acelei zile in care comunismul s-a prăbușit, in mod real dar și simbolic, in ruină. Am și memoria amară a tranziției, dar și conștiința acută a faptului că acel moment de la finalul anului 1989 a fost cel in care Romania și-a recuperat destinul de țară democratică membră a Uniunii Europene. Destinul politic și istoric nu este insă niciodată un dat, nu este o cale care ni se așează in față și pe care nu avem decat să o străbatem triumfal; el este o datorie și o lecție pe care trebuie o purtăm in viață. Divizările artificiale, erorile politice divolvante sunt incă o parte a lumii noastre, Europa insăși fiind astăzi pusă la incercare de tentativele de a construi noi ziduri, poate nu din beton, ci din materia incă mai periculoasă a prejudecăților, a neincrederii, a manipulărilor și a intereselor nefaste. 2019-11-07 12:21:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-2434.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la preluarea mandatului de ministru al educației și cercetării de către Cristina Monica AnisieȘtiri din 07.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-preluarea-mandatului-de-ministru-al-educatiei-i-cercetarii-de-catre-cristina-monica-anisieGalerie foto Participarea premierului Ludovic Orban și a vicepremierul Raluca Turcan la instalarea in funcție a ministrului educației, Monica Anisie [Check Against Delivery] Ludovic Orban: Suntem prezenți, astăzi, aici, atat eu, cat şi doamna Raluca Turcan, vicepremierul Guvernului Romaniei, pentru a instala oficial noul ministru al educației, pe doamna profesoară Monica Anisie. Am să-i dau cuvantul doamnei viceprim-ministru Raluca Turcan, după care se va adresa domniilor voastre doamna ministru Monica Anisie, apoi vă stăm la dispoziție cu răspunsuri la orice intrebări doriți. Raluca Turcan: Bună ziua! E o bucurie să instalăm, astăzi, ca ministru, pe doamna Monica Anisie intr-un guvern care, intr-adevăr și fără alte interpretări, pune educația pe primul loc și ca prioritate zero. Dacă ne uităm la numărul de miniștri care s-au perindat in funcția de ministru al educației, putem să ne dăm seama de incoerența acestui sistem. In viziunea Guvernului Orban, educația făcută bine și corect este o condiție pentru o societate prosperă. In același timp, educația este cea mai bună asigurare pe care părinții pot să o primească pentru viitorul copiilor lor. Așa cum a declarat in prima zi a mandatului doamna ministru Anisie, in centrul sistemului de educație in guvernarea Orban va fi copilul. Și toate măsurile pe care le vom urmări și le vom lua vor avea in centru copilul. Am incredere că o să interveniți rapid, iar haosul care s-a instituit in acest domeniu, in ultimii ani, se va opri. Și cred că veți reuși să reconfigurați acest sistem din educație, astfel incat să dați incredere că nu se va mai invarti in gol. Cele mai mari provocări, evident, pentru toată lumea, le avem in legătură cu rata părăsirii timpurii, care este la o cifră record; avem mari probleme legate de analfabetismul funcțional, de rezultatele slabe la evaluările și testările naționale și internaționale și, de asemenea, legate de corelarea sistemului de educație cu piața muncii. Pentru toate aceste mari probleme soluțiile se regăsesc in programul de guvernare - sunt, deja, prezentate și anticipate - și sunt convinsă că vor deveni măsuri concrete in mandatul doamnei ministru Anisie. Vă asigur de tot sprijinul meu, sunt convinsă că este sprijin total din partea premierului Orban și mi-aș dori ca, atunci cand vom trage linie după mandatul dvs. și al acestui cabinet, oamenii să aibă incredere și să simtă că s-a intamplat ceva bun in sistemul de educație, iar consecințele acestor măsuri bune se vor vedea concret peste ani. /.../ Reporter: Care este forma de organizare pe care o va lua cercetarea in acest an? Ludovic Orban: Va avea o structură condusă de un secretar de stat. Am unit educația cu cercetarea, pentru că noi considerăm că există o legătură intrisecă, pentru că noi trebuie să urmăm modelul european in care cercetarea, cel puțin aplicată, se desfășoară in universități și intenționăm să susținem dezvoltarea cercetării in universități. Cu siguranță, degeaba ai minister, dacă aloci 0,17% din PIB pentru cercetare. Cu siguranță, va crește alocarea. Trebuie să facem o evaluare foarte clară a necesităților existente in domeniul cercetării. Intenția noastră este să nu dăm bani numai pentru salarii, ci resursele financiare să fie alocate in sistem de competiție, după criterii obiective de obținere a proiectelor de cercetare - și acest sistem a mai funcționat, dacă vă duceți aminte. Va fi departament condus de un secretar de stat. Evident, cercetarea va fi sprijinită nu numai de secretarul de stat sau de ministru, ci va fi sprijinită de guvern, in ansamblul său. Fără cercetare, inovare și, mai ales, fără aplicarea rapidă a rezultatelor cercetării și inovării, economia nu se poate dezvolta, iar economia romanească are nevoie de inovare, de cercetare, de transfer tehnologic, de aplicarea, in activitatea companiilor, a rezultatelor acestei cercetări. De asemenea, ne gandim să constituim și o structură de sprijin pentru orice entitate care dorește să aplice pentru finanțări direct de la bugetul Uniunii Europene, destinate proiectelor de cercetare, să existe susținere din partea noastră pentru a crește șansele proiectelor depuse de entitățile din Romania de a obține finanțare. Trebuie să știți că, pe exercițiul financiar 2014 - 2020, din păcate, Romania este pe ultimul loc ca sume obținute din bugetul Uniunii Europene pe proiecte de cercetare. Acest lucru nu ne onorează, iar intenția noastră este să pregătim pentru viitorul exercițiul financiar multianual, 2021 - 2027, un mecanism de sprijin al oricărui posibil beneficiar care vrea să aplice, să primească susținerea, astfel incat proiectele depuse să aibă șanse mai mari de a putea obține finanțare. Reporter: /.../ Spuneţi-ne dacă vor exista modificări pentru examenele naţionale, pentru că a existat, in mandatul trecut, ideea că vor fi teste grilă atat la evaluarea naţională, cat şi la bacalaureat. Ludovic Orban: Ce pot să vă spun este că ceea ce nu am suportat la mulți miniștri care au condus ministerele e că au schimbat regulile jocului pe parcurs. Eu aveam băiatul in clasa a VIII-a, era un anumit sistem de evaluare, adică era o pondere a mediei pe patru ani și o pondere a examenului de capacitate care a fost schimbată. După ce eu mi-am determinat băiatul să invețe la toate materiile, astfel incat să obțină note mari, pentru că ponderea mediilor in an.., m-am trezit in clasa a VIII-a, inainte de examen, că a trebuit să-l susțin să se poată pregăti la materiile examenului de capacitate. Ca atare, orice modificare - și aici i-am spus doamnei ministru, iar doamna ministru, normal, are acelaşi punct de vedere - care urmează a fi făcută in ceea ce privește organizarea examenului trebuie făcută la inceputul ciclului, cu o perioadă de timp timp inainte, astfel incat să permită adaptarea fiecărui elev sau guvern, dacă e cazul de.... Reporter: /.../ veţi lansa licitaţia cu manualele? Ludovic Orban: Sunt convins că va fi lansată din timp. Știți foarte bine că noi am fost impotriva reintroducerii monopolului Editurii Didactice, editurii de stat, am atacat la Curtea Constituțională, am avut caștig de cauză. Eu cred că există furnizori de manuale privaţi care au arătat că au capacitatea de a realizat manuale de calitate, care să ajute și cadrele didactice, dar și elevii. Evident, vom lansa licitația. Sigur, abia acum abia am preluat mandatul. Cat de repede este posibil, se va face o licitație pe bune, la care, intr-adevăr, să fie selectate cele mai bune produse, cele mai bune manuale. Reporter: /..../ Ludovic Orban: Pot răspunde şi eu. Noi avem mai mulţi paşi de parcurs. Primul a fost restructurarea ministerelor, in care de la 28 am ajuns la 16. Urmează pasul 2. Trebuie să vă spun că orice entitate cu personalitate juridică are aproximativ 60% dintre angajați care nu furnizează servicii directe către cetățean, ci reprezintă personal de intreținere, adică: resurse umane, buget, economic, audit, juridic și așa mai departe. In general, concentrarea in entități funcţionale care să aibă capabilități și să cuprindă angajați dedicaţi realizării misiunii către clienți, către cetățeni, reprezintă una dintre direcțiile noastre de acțiune. Cu siguranță, in primă fază facem un audit la nivelul ministerelor, urmează noile hotărari de guvern de organizare și funcționare a fiecărui minister in parte. In același timp, declanșăm un audit extern care să evalueze intreaga administrație, inclusiv agenții, autorității, oficii și toate entitățile care sunt subordonate fie ministerelor, fie guvernului. Am să vă dau exemplu la guvern, după care vă va răspunde doamna ministru. Am format departamente fără personalitate juridică. De ce? Ca, in departamentele respective, in subordinea secretariatului general, să lucreze doar angajați care prestează servicii efective către categoriile de clienți pentru care sunt inființate entitățile. In schimb, tot ce inseamnă chestiuni de buget, de reprezentare juridică, de resurse umane este asigurat de o singură entitate la nivelul secretarului general. /.../ Reporter: /.../ Ludovic Orban: Ca să inlocuieşti un sistem, cum este costul standard per elev, care, cat de cat, are o anumită fundamentare, trebuie să pui la punct un alt sistem care să asigure finanţarea. Şi aşa, trebuie făcută o evaluare foarte serioasă in acest domeniu, pentru că trebuie menţinute entităţi şcolare care, intr-adevăr, au viabilitate, care au elevi, care au capacitatea de a angaja dascăli pregătiţi. Sunt convins că, de exemplu, la intrebarea pe care i-aţi pus-o doamnei ministru privitoare la profesorii care nu au luat nota 5, doamna ministru a răspuns foarte corect, trebuie văzut exact cine sunt ei, cu ce educaţie vin ei, absolvenţii căror instituţii de invăţămant superior sunt ei, unde vor să profeseze sau in ce tipuri de localităţi. Realitatea este că trebuie să creştem calitatea serviciilor de educaţie furnizate de dascăli in toate mediile, mai ales in mediile vulnerabile, pentru a da o şansă copiilor care trăiesc in condiții de sărăcie, sau in mediul rural, sau in periferii ale localităţilor. Pentru că, hai să fim cinstiţi - şi apropo de evaluarea cadrelor didactice - poate este mai uşor să fii cadru didactic şi să ai rezultate intr-un liceu de tradiţie, in care vin copiii din familii foarte bine educate şi care, intr-un fel, din familie primesc această inclinaţie spre studiu, spre invăţare. E mult mai greu să ai rezultate in medii sociale din zone vulnerabile, unde, poate, din familie incă nu există această inclinaţie spre studiu, spre invăţare, spre citire. Și acolo, in mod evident, profesorii, cadrele didactice trebuie să aibă o abordare mult mai distinctă, in funcţie de elevii pe care ii instruiesc. Pe mine, vă spun sincer, mă interesează foarte mult ca Ministerul Educaţiei să organizeze un sistem. M-am uitat la sistemul finlandez. Sistemul finlandez selectează din universităţi pe cei mai buni absolvenţi. Ii motivează printr-un salariu mare la angajare, iar ecartul intre salariul pe care il primeşte un tanăr profesor debutant in carieră şi salariul pe care il primeşte la final de carieră nu e aşa de mare cum este la noi. Mai mult decat atat, există sisteme continue de formare, adică se inveşteşte in cadrele didactice, in creşterea capacităţii lor de a relaţiona cu copilul, de a transmite cunoştinţele, de a găsi cele mai bune forme de transmitere a cunoştinţelor in toate mediile. Trebuie să urmăm şi să incercăm să implementăm nişte modele de succes care funcţionează in alte ţări şi, in mod evident, doamna ministru va gandi cu foarte mare seriozitate orice pas pe care il va face, dar in direcţia imbunătăţii cu adevărat a calităţii educaţiei pentru copiii noştri. Reporter: /.../ Aveţi de gand să restructuraţi, poate, ARACIP-ul? Ludovic Orban: Nu ştiu de ce trebuie să fie şi ARACIP şi ARACIS. E adevărat, sunt unităţi de invăţămant preşcolar, dar de ce nu ar putea să existe două structuri in cadrul aceleeaşi entităţi? Iarăşi mi se pare... După aceea, trebuie văzut exact cu ce se ocupă şi ARACIP şi ARACIS. Adică, bun, vedem, numărăm suprafeţe, volume, număr de scaune, de mese ş.a.m.d., dar trebuie să facem şi o evaluare calitativă a capacităţii unei instituţii de invăţămant de a furniza servicii de educaţie. /.../ Ludovic Orban: Ne cerem scuze, noi trebuie să ne retragem. Dacă mai aveţi să-mi puneţi o intrebare. Reporter: /.../ Ludovic Orban: Acuma, nu pot să prevăd eu ce se va intampla cu economia mondială. Cert este că motoarele de creştere economică folosite de guvernările PSD, care s-au bazat in special pe stimularea artificială a cererii, a consumului, prin creşterea salariului minim, a salariilor in sectorul public şi a altor categorii de venituri, se cam gripează şi este nevoie să revenim la pilonii reali ai unei creşteri sustemabile: investiţiile, inovarea, cercetarea, creşterea productivităţii, creşterea competitivităţii companiilor romaneşti. In ceea ce ne priveşte, incercăm să asigurăm o creştere economică bazată pe aceşti piloni de stabilitate. Ce se va intampla cu economia mondială cred că puţină lume poate să anticipeze. Sper să mai dureze pană vine un ciclu economic negativ, astfel incat să putem stabiliza situaţia, să putem să redresăm economia şi, mai ales, să recaştigăm echilibrele macroeconomice care au fost grav deteriorate de vechile guvernări. Mulţumim! 2019-11-07 12:18:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_image3.jpgParticiparea premierului Ludovic Orban la preluarea mandatului de ministru al sănătății de către Victor Sebastian CostacheȘtiri din 07.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-premierului-ludovic-orban-la-preluarea-mandatului-de-ministru-al-sanatatii-de-catre-victor-sebastian-costacheGalerie foto Conferinţă de presă susținută de prim-ministrul Ludovic Orban, vicepremierul Raluca Turcan și ministrul Sănătății, Victor Costache, la Ministerul Sănătăţii [Check Against Delivery] Victor Costache: Bună dimineața. Mulțumim că ați venit in număr atat de mare. Sănătatea este un domeniu de interes național și un domeniu prioritar pentru mandatul care urmează, mandatul guvernului domnului Orban. Ii mulțumesc pentru prezența domniei sale in sediul Ministerului Sănătății, pentru increderea pe care mi-a acordat-o și, de asemenea, ii mulțumesc doamnei vicepremier. Sănătatea, cum vă spuneam, este un domeniu prioritar un domeniu de interes național, care este intr-o situație veșnic precară. Pe parcursul acestui mandat, care va fi - cum spuneau atat domnul președinte, cat și domnul prim-ministru Orban - un mandat destul de scurt. Vom incerca să prioritizăm acțiunile principale in domeniul sanitar. In primul rand, la preluarea mandatului vom incerca să menținem funcționarea normală, atat a ministerului, cat și a programelor in curs și să prioritizăm cateva direcții principale. Unul din primele aspecte care trebuie menținute funcționale este examenul de rezidențiat. Nu vrem să creăm confuzie randul tinerilor din intreaga țară care se pregătesc de ani de zile pentru acest examen, este un examen dificil, un moment de cotitură in viața oricărui tanăr absolvent de medicină, așa că susținem desfășurarea acestui examen, conform procedurii in vigoare, pe 8 decembrie. Este un mesaj foarte clar. Incă din prima zi a mandatului, am deschis un dialog cu reprezentanții studenților și al absolvenților care sunt inscriși la concurs. Ii avem alături de noi, domnul Teodor Blidaru, și le respectăm dorința de a păstra data de 8 decembrie și de a menține o structură funcțională pe durata examenului. Nu vrem să schimbăm regulile jocului in timpul jocului și acest examen va avea loc pe 8 decembrie. Domnul prim-ministru și echipa noastră au promis că niciun absolvent - și vrem să spunem asta de la inceput - niciun absolvent care reușește să treacă pragul de 60% și să reușească la examenul de rezidențiat nu va rămane pe dinafară. Vom găsi soluții pentru toți acești tineri. Trăim intr-o țară in care resursa umană, cum am spus in tot aceşti ani, este deficitară; avem un număr de peste 30.000 de medici care au părăsit țara in ultimii 10 ani, deci ar fi aberant să nu integrăm acești tineri, care au muncit timp de șase ani, au reușit la un examen de licență și sunt importanți pentru țara noastră și sistemul medical. O altă prioritate, știu că nu o să-i placă domnului prim-ministru, dar i-am spus de la inceput, este de a găsi imediat o soluție pentru o rectificare bugetară pozitivă. Mă voi lupta intotdeauna pentru... Ludovic Orban: Fiţi liniştit, domnule ministru, deja am vorbit cu ministrul finanţelor. Victor Costache: Multumesc foarte mult. Intotdeauna ne vom lupta pentru mai mulți bani in sănătate. Vedeți dumneavoastră, sărăcia este greu de manageriat, dar, odată ce avem un buget sufficient, vom putea avea pretenții și mai mari. A treia prioritate este analiza stadiului dezvoltării proiectelor spitalelor regionale. Este un proiect de interes național. Trebuie să vedem exact unde suntem in acest moment. Toată lumea vorbește de spitale regionale, dar haideți să vedem ce se intamplă. Există și alte proiecte la nivel județean. Nu contează culoarea lor politică. Orice proiect in domeniul sănătății este binevenit. Ştiu că la Brașov este un proiect destul de avansat, la Sibiu la fel se lucrează, deci vom fi foarte des prezenți in teritoriu. Știu că in sănătate este un grup de ziariști tineri, dinamici, o să păstrăm legătura și chiar vă incurajez să ne vedem mai mult prin teritoriul, decat pe holurile ministerului și pe WhatsApp. Nu-i nicio problemă, ne cunoaştem deja - ne cunoaştem pe problemele medicale, cu mulţi dintre voi am colaborat foarte bine pe temele caritabile pe care am lucrat in anii anteriori, așa că vă rog să aveți un pic răbdare cu mine, pană reușim să prioritizăm acţiunile care sunt de făcut in sistemul sanitar. Reporter: Vă dăm două zile... Victor Costache: Mulţumesc! Credeam că-mi daţi pană maine seară... O a treia direcție - fiindcă probleme sunt multiple, am ales trei direcții prioritare - este crearea, generarea unei dinamici și a unui dialog pe tema... Cum am spus-o și in comisiile de sănătate, vrem să aducem mai mulți bani in sănătate, deci rectificarea bugetară, dar și asigurările complementare din sănătate sunt o soluție. Multă lume a evitat acest subiect pe parcursul acestor ani. Suntem in Europa, intr-o țară europeană, haideți să lăsăm tabuurile deoparte și să avansăm și să punem pacientul in centrul sistemului. Dau cuvantul domnului prim-ministru, dacă vrea să ne spună cateva idei... Ludovic Orban: Dau cuvantul doamnei vicepremier... Raluca Turcan: Bună ziua! Mulțumesc foarte mult că ne intalnim astăzi, la această conferință de presă, alături de prim-ministru al Romaniei, Ludovic Orban, și de noul ministru al sănătății, Victor Costache. Prezenţa noastră aici este, deopotrivă, un semnal de susținere pentru mandatul dificil pe care il va avea domnul Victor Costache și, in același timp, de atragere a atenției asupra domeniului sănătății, extrem de vitregit pană acum, și să transmitem, in același timp, și mesajul că educația, sănătatea, economia, infrastructura sunt domenii prioritare pentru guvernul Orban. Mi-a plăcut că această prezentare a mandatului domnului Victor Costache a fost centrată pe soluții și direcții prioritare, dar cred că este foarte important pentru opinia publică ca in cel mai scurt timp să avem și o evaluare cu privire la situația pe care a lăsat-o in urmă guvernul trecut. Sunt atatea probleme cu care se confruntă sistemul de sănătate in Romania, incat neincrederea in sistemul public de sănătate a ajuns la cele mai mici cote de incredere din ultimii 30 de ani. Deci, cred că oamenii trebuie să știe exact ce s-a găsit la acest minister, ce proiecte ratate au fost, ce risipe au existat in acest domeniu care a beneficiat de o creștere a veniturilor alocate dar, din nefericire, de o scădere a calității și de foarte-foarte multe probleme care il grevează. Evident că cea mai descurajantă veste este cea legată de finanțare și nu vrem să speriem pe nimeni, dar deficitul la Fondul Național Unic de Sănătate este, la nouă luni, de 3 miliarde de lei şi prima provocare a mandatului domnului ministru Victor Costache va fi să asigure servicii de calitate in acest context financiar extrem de dificil. Apoi, evident că problemele nerezolvate de ani de zile trebuie să primească rezolvări și sunt convinsă că aceste rezolvări vor fi temeinice și vor crea in timp un sistem predictibil și de calitate. E foarte important că, in timp, se va crea o predictibilitate in privința evaluării examenelor de Rezidențiat. De asemenea, stringent, e obligatoriu să se rezolve problema vaccinurilor și să se găsească un sistem predictibil pentru tot ceea ce va urma, achiziție de vaccinuri și debirocratizarea acestei proceduri de achiziționare a vaccinurilor, să imbunătățim managementul structurilor spitalicești, să demarăm, așa cum așteaptă o lume intreagă, proiectele spitalelor regionale, să punem un mai mare accent pe prevenție și să debirocratizăm medicina de familie, astfel incat să primească o importanță tot mai mare, să sprijinim dezvoltarea medicinei școlare - condiție obligatorie pentru creșterea calității și in sistemul de educație, și in sistemul de sănătate - şi, evident, multe alte probleme pe care ministrul le va comunica periodic, astfel incat oamenii să fie informați și acest sistem vital să prindă viață, nu să mănance vieţi. Așa cum ne-a demonstrat, domnul Victor Costache este un om al faptelor și avem foarte mare incredere in domnia că va face o treabă excepțională in fruntea acestui minister și are toată increderea noastră. Victor Costache: Dacă sunt intrebări din partea dvs... Ludovic Orban: Vă stau la dispoziţie! Reporter: In acest moment... de fapt, de mai mulţi ani, vorbim de o criză a medicamentelor, şi pană acum niciun ministru a găsit o soluţie, o rezolvare pe termen lung. Cum aţi vedea că s-ar rezolva această problemă? Ludovic Orban: Noroc cu decizia instanţei, pentru că era vorba, din cate ştiu eu, de un număr de 71 de medicamente care ar fi ieşit de pe piaţă şi dacă nu ar fi existat decizia instanţei, ministerul se făcea că nu vede criza respectivă. Aici trebuie să dăm la o parte populismul. Taxa clawback, aşa cum a fost gandită, a devenit cel mai mare inhibitor in ceea ce priveşte dezvoltarea peţei de medicamente, ajungand la cote 26-27%. Se ştie că preţurile la medicamentele compensate şi gratuite sunt preţuri reglementate, care sunt calculate după o formulă pe care trebuie să o discutăm -sigur, nu vin eu acum cu soluţii, dar trebuie s-o discutăm- pentru că, aşa cum este formula de calcul acum, nu generăm stimulente pentru o prezenţă foarte serioasă de medicamente şi pentru o competiţie pe piaţa medicamentelor. In privinţa taxei de clawback, a ajuns la 26-27% din cauza faptului că au crescut costurile pe medicamente compensate şi gratuite, menţinand, in schimb, aceeaşi anvelopă bugetară. Or, normal că taxa de clawback a crescut de la 7%-8%, cat era la inceput, la 26-27%, şi această taxă este suportată de firmele din domeniu, care nu mai pot să suporte, efectiv, această povară fiscală şi care, incetul cu incetul, se retrag de pe piaţă. Din ce am studiat, sunt peste 2.000 de medicamente care s-au retras de pe piaţă. După aceea, aplicarea taxei de clawback, oarecum in pauşal, şi pe innovative, şi pe generice, iarăşi este de discutat şi de analizat. Nu sunt un specialist in domeniu, dar vă spun clar că aici va trebui să facem o analiză serioasă, să luăm nişte decizii. De asemenea, v-am dat un exemplu in audierea... Agenţia Medicamentului trebuie să ia decizii corecte, trebuie să ia decizii rapide, trebuie să ţină cont de realităţile de pe piaţă şi trebuie să renunţe la discriminările care există intre diferiţii actori economici de pe piaţă. Sigur că, aici, am inţeles că domnul ministru a blocat parodia de concurs... Victor Costache: S-a amanat. Ludovic Orban: A amanat concursul. Aici trebuie reluată, din punctul meu de vedere, procedura şi trebuie făcut un concurs pe bune, la care orice specialist in domeniu care doreşte să participe să poată să participe, să existe o selecţie obiectivă şi să fie selectat cel mai bun candidat, cu cel mai bun program. Aş mai spune cateva lucruri şi despre minister. Evident, domnul ministru vine din zona privată a medicinei. Trebuie eliminată orice discriminare intre furnizorii privaţi de servicii medicale şi furnizorii publici de servicii medicale. Reporter: Ce inseamnă asta? Ludovc Orban: Inseamnă mai multe lucruri, pe care le vom detalia cu alte ocazii. De asemenea, ministerul trebuie să-şi refacă capacitatea administratrivă, trebuie să fluidizeze toate procedurile, să inceteze să mai fie o frană prin tot felul de avize, autorizaţii care sunt blocate cu lunile sau cu anii atunci cand există iniţiative, in special iniţiative private in domeniul medicinei. Reporter: Vorbeaţi de o rectificare bugetară. De caţi bani ar mai fi nevoie la Ministerul Sănătăţii? Probabil că aţi făcut un calcul. Ludovic Orban: In mod evident, rezultatul la rectificare va fi o evaluare a necesităţilor care vor fi identificate de domnul ministru impreună cu echipa sa. Incă nu vă putem spune o cifră. Cert este că nu sunt bani suficienţi pentru a incheia anul - nici pe programe de sănătate, nici in ceea ce priveşte bugetul Casei. Victor Costache: Nici pe salarii şi nici pe... Ludovic Orban: Şi aşa, evident, nu sunt bani de salarii. Victor Costache: E vorba de aproximativ patru miliarde de lei. Reporter: O problemă urgentă, care are nevoie de o soluţie urgentă, ar fi programul pe AVC - s-au terminat banii. Săptămana trecută trebuia trimisă - nu ştiu dacă pană la urmă a fost trimisă - o cerere către Ministerul de Finanţe pentru o suplimentare. Sunt spitale unde nu mai sunt substanţe, nu mai sunt... Victor Costache: Pot să vă garantez că tot ce inseamnă programe de urgenţă, atat in domeniul accidentelor vascular-cerebrale, cat şi in domeniul infarctului miocardic - ştiţi foarte bine că a fost unul dintre domeniile pentru care m-am luptat ani de zile -vor fi atat proritizate, cat şi dezvoltate. Acum avem nişte programe-pilot cat de cat funcţionale. Vom face să fie mult mai eficiente, aducem expertiză internaţională şi veţi vedea in lunile care urmează. Reporter: /.../ dacă cineva face un AVC in Bucureşti /.../ sunt spitale puţine oricum unde se fac anumite proceduri /.../. Victor Costache: Concret, in momentul acesta, dacă cineva face un AVC sau infarct miocardic in țară sunt probleme, sunt enorme. Nu este normal ca in Romania, țară europeană, să avem această situație - cel mai mic număr de centre de boli cardiovasculare din țară, cel mai mic număr de centre de infarct miocardic din ţară, de stroke nu mai vorbim, şi vom reglementa rapid pozitiv acest lucru. Au fost ani in care, paradoxal da, trăim intr-o țară in care nu aveam centre de infarct și am modificat legislația ca să dăm in capul centre de infarct care funcționau. Să inchidem asta. Reporter: Sunt spitale conduse manageri care nu au ce căuta acolo, iar ultima numire controversată a fost a doamnei Cotel, la Fundeni. Ce veţi face in legătură cu aceşti manageri, avand in vedere că aveţi nişte rapoarte de control de la Corpul de control, veţi trece şi la schimbări? Pentru că problemele vin şi de la managerii acestui sistem care...? Victor Costache: Absolut. Ştiți foarte bine, vom adopta in primul rand modele care funcționează. Şi in Romania s-a adoptat un model care funcționează in educație. Ştiți foarte bine că, istoric, cu ani de zile in urmă, cu zece ani de zile in urmă, putea aproape oricine să fie profesor universitar. Era prieten cu conducerea facultății, universității, scria două, trei articole in revista Cutezătorii și un tratat medical și era făcut profesor. In urmă cu 10 ani, s-au introdus niște criterii stricte pentru a accede la funcțiile universitare, la gradele universitare și, ulterior, aceste criterii au devenit din ce in ce mai serioase și riguroase de la un an la altul. Ne gandim, impreună cu colegii, să introducem un sistem adevărat de evaluare, care va fi aplicat la concursurile de manager, atat pentru manager, cat și pentru personalul medical care dă astfel de concursuri. Ştim foarte bine că există simulacre de concursuri, ştim foarte bine că se fac numiri politice şi, cel puţin in domeniul sănătăţii, mi se pare foarte grav. Reporter: Una dintre marile probleme este cea a transplantului. Numărul donatorilor este foarte mic, au fost /.../? Victor Costache: Am luat legătura cu domnul Radu Zamfir din prima zi a mandatului. Domnia sa este chirurg, ca şi mine. Ştiţi foarte bine că am lucrat mult in domeniul transplantului şi vom avansa rapid şi in acest domeniu. A avut loc o prăbuşire a numărului de donatori in anul 2017. Nu are rost să detaliem cazurile, o să incerc pe perioada mandatului acesta să evităm aluziile la greaua moştenire, să arunăm vina de la unul la altul şi să ne focusăm pe soluţiile pozitive. In momentul de faţă, s-au pierdut foarte mulţi coordonatori de transplant, au fost nişte derapaje in 2017, deci o să trebuiască să reintegrăm şi să creştem numărul personalului in acest corp al coordonatorului de transplant şi să regandim tot sistemul şi, de asemenea, să creştem increderea populaţiei in acest program vital. Pentru toate aceste lucruri, trebuie să lucrăm impreună, fiindcă trebuie ca şi dumneavoastră să lucraţi impreună cu corpul medical pentru a creşte increderea populaţiei in sistemul medical. Evident, acest lucru trebuie făcut cand punem promova acţiuni pozitive şi să criticaţi atunci cand trebuie criticat. Reporter: /.../ eurotransplant /.../? Victor Costache: Săptămana viitoare, marţi parcă, mă intalnesc cu domnul Radu Zamfir. I-am dat să pregătească o informare pe această temă. Multe din decizile acestea, vedeţi taxa de clawback, asigurările complementare plus transpaltul, sunt decizii care vor fi luate rapid, dar sunt decizii care trebuie luate impreună cu actorii care participă la fiecare din acest program. Nu cred că trebuie să existe cineva care să bată cu pumnul in masă şi să impună ceva. Deci, impreună cu profesioniştii din domeniu şi cu, de asemenea, Comisia de sănătate a Parlamentului, ne vom orienta pentru cele mai bune soluţii. Reporter: /...; despre cazul cazul de la spitalul Sfanta Maria/? Victor Costache: Am văzut in presă, ieri am luat legătura cu şeful secţiei de chirugie şi aşteptam de dimineaţă o poziţie a domniei sale. Am inţeles că, din păcate, cred că sunt multe astfel de incidente. Ştiţi foarte bine că s-a produs un dezechilibru in bugetul spitalelor şi in momentul de faţă, practic, dacă ne uităm retrospectiv, undeva ...; acum doi ani, la spitale mari, performante, cheltuielile salariale ajungeau la undeva in jur de 65%-70% din bugetul spitalelor şi managerii incă mai aveau o marjă de manevră pentru dotare, pentru restul cheltuielilor. In momentul de faţă chletuielile salariale au ajuns la 90%. Evident că nu vom propune tăierea cheltuielilor salariale. Important este să creştem veniturile, iar spitalele sunt oglinda sistemului sanitar şi locul unde ajung majoritatea pacienţilor. Dar rămane să prioritizăm spitalele şi medicina de varf, atunci toate celelalte domenii se vor /.../ Reporter: /.../ accidentul şi reacţia managerului. Victor Costache: Deci, in dimineaţa asta aşteptăm un.... Reporter: Pentru că aţi spus că nu s-a intamplat nimic şi că /.../? Victor Costache: Paradoxal, ăsta a fost şi răspunsul cand am sunat noi, da, şi aşteptăm poziţia oficială in dimineaţă asta şi cineva din cadrul ministerului va face /.../. Am văzut că un aparat a explodat, provocand arsuri grave pacienţilor, ştim. Dar, intr-adevăr, vedeţi, este tendinţa asta de a se ascunde mizeria sub preş. Ne supărăm pe cei care trag semnale de alarmă, in loc să găsim soluţii. Reporter: Domnule ministru, altă problemă. Este şi criza dozelor de vaccin antigripal in cabinetele medicilor. Este şi ultima lună practic pentru imunizare, dar sunt in continuare medici de familie care nu au primit nici măcar o doză de vaccin sau sunt medici care au primit doar două doze, deşi au cerut 13. Victor Costache: Aşa este, aveţi foarte mare dreptate. Medicii de familie au estimat un necesar de 2,1 milioane de doze. Ministerul Sănătăţii a ajustat această cifră la 1,5 milioane. Ca in fiecare an, s-au pornit procedurile de achiziţii tarziu. Am solicitat un audit şi la acest nivel. Explicaţia oficială a fost că OMS a pus la dispoziţia firmelor care fac aceste vaccinuri şi care au caştigat licitaţia la minister tulpinile virale prea tarziu şi astfel vaccinul a intrat in producţie mai tarziu. Nu ştiu dacă este adevărat, dar vom analiza acest lucru. Astfel, după cum aţi spus şi dumneavoastră, in octombrie, din acest necesar de 1, 5 milioane, a fost livrată prima tranşa de 500 de mii. Urmează o a doua tranşă, de incă 500 de mii, care va fi livrată pe 10 noiembrie, şi o treia tranşă, care va fi livrată la inceputul lunii decembrie. Aceasta este situaţia in momentul de faţă. Vom incerca să optimizăm acest sistem şi la anul să nu mai vorbim de o criză a vaccinărilor. Procedurile trebuie demarate din timp şi nu tebuie să ajungem in situaţia asta şi, evident, cei reponsabili să inveţe din greşelile care s-au făcut. Reporter: V-aş intreba dacă aveţi cumva vreo soluţie pentru şpaga din spitale? Credeţi că există vreo soluţie pentru şpaga din spitale, pentru că am crezut că odată ce salariile se vor mări, medicii nu vor mai lua şpagă. Ştiţi foarte bine că aceste este un fenomen cat se poate de... /.../. Victor Costache: S-a mers foarte mult pe un sistem represiv; a fost, nu ştiu, un număr verde cu DNA, mistery shopping, /.../ cu plicul... Nu ştiu dacă aceste sisteme au funcţionat. Este un fenomen adanc inşurubat in societatea medicală şi in societatea romanească, care, evident, trebuie să dispară. Nu vreau să vă mint; nu ştiu care este cea mai bună soluţie la acest fenomen. Dintre ţările europene, mai este una singură, dar nu vreau s-o numesc, unde se mai practică acest fenomen. Dar, cu siguranţă, vom lupta impotriva acestui fenomen şi toleranţa va fi zero. Reporter: Cum veţi lupta? Pentru că e unul dintre lucrurile care /.../ Victor Costache: Dacă vă spun cum vom lupta, nu vom mai lupta. Veţi vedea /.../ Reporter: Ce planuri aveţi pentru Institutul Cantacuzino? Victor Costache: Pentru Institutul Cantacuzino vă va răspunde domnul prim-ministru. Deocamdată nu este in subordinea Ministerului Sănătăţii şi, v-am spus de la inceput, avem un mandat limitat şi nu vreau să fac 20 de promisiuni pe care să nu le respect. Ludovic Orban: Am să vă dau eu răspunsul. Suntem in a doua zi de activitate. Practic, domnul ministru e instalat oficial de astăzi. Sigur că n-a stat pană acum... Va trebui să facem o analiză impreună cu Ministerul Apărării, să vedem exact dacă soluţia care a fost găsită, de a militariza Institutul Cantacuzino, a produs efecte sau nu. Dacă nu a produs efecte şi nu se intrevăd efectele pozitive, normal că il vom demilitariza. Problema este că trebuie analizat cu mare atenţie ce resurse financiare sunt necesare pentru a reporni producţia la Institutul Cantacuzino. Victor Costache: Poate analizaţi şi ce angajări s-au făcut, in ce domenii... Ludovic Orban: Evident. Reporter: Veţi continua cu reorganizarea ANMDM (Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din Romania - n.r.)? Că presupunea angajarea a cateva sute de persoane la /.../. Adică s-a tot schimbat. Reporter: Şi cand veţi relua concursul? Ludovic Orban: Asta va decide domnul ministru, cand va avea garanţia că poate să pună la punct o procedură de evaluare transparentă, pe baza unor criterii obiective, care să ducă intr-adevăr la un management performant. Victor Costache: Deocamdată, acest concurs a fost suspendat. Această agenţie este o agenţie reprezentativă pentru Romania. Cum aţi transmis şi dvs, există numeroase sesizări şi proteste, inclusiv din partea a Colegiului Farmaciştilor. Şi in Romania avem farmacişti medici de o mare valoare, şi atunci vom stabili o procedură de concurs in care să predomine criteriile de performanţă, valoare şi /.../ reprezentativă. Reporter: Veţi schimba cumva conducerea Casei? Ludovic Orban: Cu siguranţă. Reporter: Şi pe cea de la Fundeni? Ludovic Orban: Cu siguranţă. Reporter: Săptămana trecută s-a semnat un parteneriat public-privat privind reorganizarea centrelor de transfuzii. Noi avem negociaţi şi rezervaţi peste 50 de milioane de euro de la Uniunea Europeană. S-ar putea acum să nu mai primim. Ce veţi face? Victor Costache: Ştim de această tranzacţie din raporturile anterioare şi luăm aceste probleme, pe fiecare in parte, şi vom avansa. Reporter: Asigurările complementare - ne puteţi da mai multe detalii, vă rog? Victor Costache: Sunt mai multe proiecte care au fost depuse. Stau prin sertare. Le vom scoate şi, de săptămana viitoare, incercăm intalnirile cu actorii care sunt implicaţi in acest domeniu şi sper ca pană la sfarşitul anului să avem primul proiect concret pe care să-l discutăm impreună cu primul-ministru, guvernul; şi /.../ nu este numai un proiect care ţine de Ministerul Sănătăţii şi Comisia de Sănătate a parlamentului. Vedeţi, multe dintre aceste proiecte necesită un fel de antantă, un pact pentru sănătate. Cred că sănătatea este un domeniu in care, cateodată, trebuie să evităm jocurile politice şi măcar pe cateva proiecte să ne concentrăm punand pacientul in centrul sistemului şi...; Reporter: Aceasta este o prioritate pentru dvs? Victor Costache: Este o prioritate in măsura in care există acest program; este funcţional in toată Europa. Vă spuneam de aceste constrangeri bugetare imense la nivelul spitalelor şi este un balon de oxigen in acest moment dificil. Reporter: Dar Romania credeţi că este pregătită? Că, de regulă, pacienţii au fost destul de reticenţi atunci cand a venit vorba de... Victor Costache: Dvs. aveţi asigurare la maşină? Reporter: Da. Victor Costache: Vedeţi...? Reporter: Introducerea acestor asigurări complementare va atrage după sine şi schimbarea pachetului de bază, micşorarea lui, reorganizarea lui? Victor Costache: Sunt mai multe soluţii care... Deci, vom prezenta o soluţie cu mai multe variante şi n-are rost să le ... Ludovic Orban: Cred că incă nu vă putem da răspunsul, pentru că trebuie să analizăm comparat; facem un studiu comparat al legislaţiei privind asigurările complementare in mai multe ţări. Sunt un partizan al sistemului francez, vă spun din ce am studiat, din ce am analizat. Victor Costache: La fel, fără să vorbim cu vreun ministru /.../, care sunt foarte bune, independente. Foarte importantă independenţa, da? Ca să nu mai numim şefi demiurgi politici, vizionari, care să măture fondurile aşa cum ştiu ei. Reporter: Dar dvs veniţi din mediul privat. Victor Costache: E o intrebare pe care o ador. Haideţi să lămurim lucrurile: eu sunt conferenţiar universitar conducător de doctorate la facultatea de medicină de stat din Sibiu. Și integrarea clinică o am in singurul centru de boli cardiovasculare din regiune, pe care l-am organizat de cand m-am intors in ţară, care este privat, neexistand alt centru, şi care este secţie clinică in contract cu Facultatea de Medicină. Sunt eu mai privat ca un medic care lucrează intr-un spital de stat, are propria lui clinică privată, dar are eticheta că este medic de stat? Deci... Reporter: Era o intrebare nevinovată. Victor Costache: Nu, dar nu m-am supărat! Reporter: /.../ Cum o să gestionaţi relaţia cu mediul privat, venind din mediul privat? Pentru că domnul Orban a vorbit mai devreme despre discriminare, pe care nu a explicat-o. Victor Costache: Tocmai asta incercam să spun: nu ştiu cum... Cred că ar trebui să numai facem dihotomii in sănătate - el e de la stat, el e din privat -, pentru că vedeţi că e greu de delimitat cine e de la stat şi cine e din privat. Nu ştiu de ce eu sunt din privat, cand sunt medici de la stat care au clinici proprii. Reporter: Apropo de asta, credeţi că e in regulă ca medicii să lucreze in două sisteme? Reporter: In detrimentul statului, de obicei... Victor Costache: Aşa este. Nu cred că sunt cateva cazuri, sunt foarte multe cazuri. In Europa sunt două tipuri de exemple: sunt ţări, precum sunt Franţa şi Germania, in care medicii lucrează ori intr-o parte, ori in alta, şi sunt programe şi mecanisme financiare in care sunt incurajaţi să lucreze intr-un centru sau in celălalt, şi sunt ţări cum ar fi Austria, unde pot să facă turul spitalelor. Ludovic Orban: Domnule ministru, hai că vă spun eu: dacă nu s-ar da otova banii in mediul de stat, n-ar avea timp să-şi formeze şi clinică privată. Dacă banii s-ar da aşa cum se dau in sistemele private, in centrele de sănătate privată, in funcţie de activitatea pe care o desfăşoară fiecare cadru medical - in funcţie de numărul de operaţii, de numărul de consultaţii ş.a.m.d. -, medicii din mediul de stat nu şi-ar permite să aibă foarte mult timp la dispoziţie in mediul privat sau ar fi plătiţi după cat lucrează efectiv inclusiv in sistemul public. Reporter: Veţi schimba asta /.../? Ludovic Orban: Eu v-am spus care e opinia mea. Sigur că o reformă in acest... Reporteri: /.../ Ludovic Orban: Ca să vă mai spun incă un lucru: eu nu inţeleg, sincer - acum sincer, chiar nu inţeleg! -, de ce medicul trebuie să fie angajat ca un funcţionar. Ar putea să fie persoană fizică autorizată care să presteze cu entitatea numită spital, indiferent că e public sau privat, un anumit set de servicii care sunt reglementate; să fie plătit in funcţie de numărul efectiv, de cantitatea de muncă pe care o desfăşoară sau calitatea serviciilor. Asta este opinia mea, ca om care nu este in domeniu medical. Sigur că vom analiza. Orice reformă in domeniul sănătăţii să ştiţi că intampină, de regulă, o rezistenţă foarte mare, dar poate nu in acest scurt mandat vom lua taurul de coarne, dar analizăm. Vă spun, analizăm, suntem in studii, facem evaluări care sunt sistemele in care se oferă prestaţiile medicale de cea mai bună calitate, incercand să implementăm un model de succes şi la noi. Reporter: /.../ spitalele regionale /.../? Ludovic Orban: Ne cerem scuze, asta e ultima intrebare. Trebuie să ne retragem, că mergem să instalăm ministrul educaţiei. Reporter: Cum aveţi de gand să finalizaţi acest proiect, avand in vedere că aveţi...? Ludovic Orban: Vă dau eu răspunsul: printr-un management adecvat al proiectelor. Reporter: Ce inseamnă asta? Ludovic Orban: Management adecvat al proiectelor inseamnă... Astea sunt nişte proiecte de investiţii, care au nişte proceduri - se face un studiu de fezabilitate, o documentaţie tehnico-economică; după aprobarea documentaţiei tehnico-economice, in conformitate cu legea, se stabileşte care este procedura, se face licitaţie pentru /.../ sau se face intai licitaţie pe proiectare şi după aia pe construcţie; cand se stabileşte lucrul acesta se fac licitaţiile, se pregătesc documentaţiile pentru licitaţie, se selectează cea mai bună ofertă, se incepe proiectarea şi ulterior construcţia. Reporter: Cu alte cuvinte, sunt şanse ca aceste spitale să fie finalizate pană /.../? Ludovic Orban: Eu am convingerea. Păi avem bani puşi la dispoziţie de Uniunea Europeană. Sigur că suntem in anul 2019, intrăm in ultimul an al exerciţiului financiar-bugetar şi incă nu s-a făcut nici măcar o cerere de finanţare. Reporter: Aş mai avea o singură rugăminte: dacă puteţi, fiecare dintre dvs, să descrieţi sistemul sanitar romanesc intr-un singur cuvant. Ludovic Orban: Un sistem care poate fi imbunătăţit. Reporteri: Mulţumim! 2019-11-07 12:15:00https://gov.ro/fisiere/stiri/19-11-07-12-18-19big_image2.jpgÎntâlnire de lucru a premierului Ludovic Orban cu reprezentanții instituțiilor publice cu responsabilități în organizarea și desfășurarea alegerilor pentru președintele României (MAI, MAE, STS și AEP)Știri din 06.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/intalnire-de-lucru-a-premierului-ludovic-orban-cu-reprezentantii-institutiilor-publice-cu-responsabilitati-in-organizarea-i-desfa-urarea-alegerilor-pentru-pre-edintele-romaniei-mai-mae-sts-i-aepGalerie foto Declaraţii ale premierului Ludovic Orban la intalnirea de lucru cu reprezentanții instituțiilor publice cu responsabilități in organizarea și desfășurarea alegerilor pentru președintele Romaniei (MAI, MAE, STS și AEP) (Check Against Delivery) Ludovic Orban: Bună seara! Am convocat această intalnire pentru a face o analiză foarte serioasă a stadiului pregătirii alegerilor sub toate aspectele, atat in Romania, cat și in străinătate, mai ales. Aici sunt cateva lucruri pe care o să vi le solicit - stadiul de pregătire și mai ales ce măsuri putem lua in cazul in care sunt situații care trebuie remediate. Sigur că această intalnire e cu trei zile, cu cateva zile inainte de alegeri. Dar am convocat această intalnire cat am putut de repede după investirea guvernului și după adoptarea Ordonanței privind funcționarea Guvernului. Vreau să ştim cu organizarea secțiilor de votare, cu desemnarea de președinți, de locțiitori, atat in țară, cat și in străinătate; de la STS - vă salut, domnule director general adjunct. De asemenea, vreau să știu in ce măsură s-a făcut o publicitate in diaspora astfel incat cetățenii romani să fie informați că au posibilitatea să voteze vineri, sambătă și duminică, astfel incat să evităm posibila aglomerare a secțiilor de votare in ziua de duminică. Ştiţi că obiceiul oamenilor este să meargă la vot duminică și aici trebuie, cat mai avem timp, făcută o campanie intensă pe toate canalele posibile pentru a informa pe romanii din diaspora că au posibilitatea să voteze vineri, sambătă și duminică. Evident, din partea Ministerului de Interne mă interesează cum stăm cu organizarea in jurul secțiilor de votare, a pazei, dacă sunt efective suficiente care să asigure paza tuturor secțiilor de votare, dacă există organizate toate activitățile de securizare a transportului proceselor verbale de la centrele de votare către birourile electorale județene și evident, de la BEJ-uri către Biroul Electoral Central, după centralizare. In ce măsură... Am văzut că se imbolnăvesc prefecții, domnule ministru. E un virus, e epidemie, s-a mai imbolnăvit un prefect? Marcel Ion Vela: Avem doi prefecţi şi un subprefect. Ludovic Orban: Am ințeles, am ințeles. Căutați soluţii, să existe cineva care să exercite autoritatea prefectului acolo unde s-au imbolnăvit prefecţii și ținem minte această imbolnăvire inainte de... in prag de alegeri. Am să rog mass media să ne permită să derulăm această analiză; vă stăm la dispoziție cu răspunsuri la intrebări după finalizarea ședinței. 2019-11-06 21:14:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-2057.jpgParticiparea prim-ministrului Ludovic Orban la preluarea mandatului de ministru al agriculturii și dezvoltării rurale de către Nechita-Adrian OrosȘtiri din 06.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-prim-ministrului-ludovic-orban-la-preluarea-mandatului-de-ministru-al-agriculturii-i-dezvoltarii-rurale-de-catre-nechita-adrian-orosGalerie foto Declaraţii ale premierului Ludovic Orban la preluarea mandatului de ministru al agriculturii și dezvoltării rurale de către Nechita-Adrian Oros [Check Against Delivery] Ludovic Orban: Bună seara! Sunt prezent aici pentru a-l instala oficial in funcția de ministru al agriculturii pe domnul Adrian Nechita Oros, colegul meu alături de care am primit votul de investire din partea Parlamentului și practic, după ședința oficială de guvern de astăzi, in care am adoptat Ordonanța de Urgență privind funcționarea Guvernului, poate să iși intre deplin in atribuțiile de ministru. Am să vă spun cateva lucruri simple despre agricultura Romaniei. Contribuția la produsul intern brut este de aproximativ 4,8% şi considerăm că această contribuție la realizarea produsului intern brut ținand cont de faptul că Romania este una dintre țările cu cel mai mare potențial agricol, fiind ca țară pe locul șase in ceea ce privește suprafața agricolă, trebuie să crească. De asemenea, după datele pe care le avem de la INS continuăm să inregistrăm un deficit comercial pe produse agricole, deficitul din informațiile pe care le am pe anul in curs pe primele șapte luni este de 1,2 miliarde de euro şi nu este numai problema deficitului, ci este și problema structurii exporturilor și structurii importurilor. In continuare exportăm in proporție de aproximativ 70% cereale vrac sau animale vii, adică practic produse agricole care nu au valoare adăugată inmagazinată, ci pur și simplu sunt produse primare. In schimb, in structura exporturilor vedem foarte clar că structura exporturilor este dominată de produse care conțin valoare adăugată, de produse care sunt procesate. Dacă ne uităm, Romania beneficiază de un suport financiar semnificativ de la bugetul Uniunii Europene. Pe de altă parte, plățile la hectar sunt mici in raport cu plățile la hectar care se acordă in alte țări. Şi unul dintre obiectivele noastre la nivelul Uniunii Europene este acela de a obține realizarea unor plăți la hectar care să crească competitivitatea agriculturii romanești. Pe de altă parte, simpla creștere a plăților la hectar nu poate să modifice radical structura producției agricole. Iar aici va trebui prin intermediul..., se numește acum Planul Național Strategic, Planul Național de Dezvoltare Rurală, să negociem alocarea resurselor pentru atingerea unor obiective legate de dezvoltarea zootehniei, de creșterea gradului de procesare a materiilor prime, a produselor primare din agricultură, astfel incat să susținem orice inițiativă privată care urmărește realizarea de astfel de capacități, care pot să dezvolte, atat cantitativ, cat și calitativ, producția agricolă și mai ales contribuția sectorului agricol la realizarea produsului intern brut. Sigur că sunt in dezbatere teme importante unde urmează să luăm decizii și de asemenea am și avut o discuție cu ministrul agriculturii, ca să previn o posibilă intrebare, i-am solicitat să il invite și pe președintele ANSVSA, pentru că din păcate există un risc important ca să se ia o decizie care să afecteze negativ Romania ca urmare a nerespectării planului de acțiune privind combaterea pestei porcine africane. Inchei prin a spune că sunt convins că noul ministru al agriculturii nu va mai raporta producții la hectar care nu au nicio legătură cu realitatea, sunt convins că va trata cu maximă seriozitate, fără niciun pic de populism, toate problemele care există, că de asemenea va fi un actor activ la nivelul Uniunii Europene in ceea ce privește fructificarea la maximum a Politicii Agricole Comune de la nivelul Uniunii Europene, ca suport pentru dezvoltarea agriculturii romanești. Vă mulțumesc și vă stăm la dispoziție cu răspunsuri la intrebări. 2019-11-06 21:11:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-7378.jpgParticiparea prim-ministrului Ludovic Orban la preluarea mandatului de ministru al transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor de către Lucian Nicolae BodeȘtiri din 06.11.2019https://gov.ro/ro/stiri/participarea-prim-ministrului-ludovic-orban-la-preluarea-mandatului-de-ministru-al-transporturilor-infrastructurii-i-comunicatiilor-de-catre-lucian-nicolae-bodeGalerie foto Declaraţii susținute de premierul Ludovic Orban la preluarea mandatului de ministru al transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor de către Lucian Bode [Check Against Delivery] Ludovic Orban: Mulţumim că aţi răspuns invitaţiei de a participa la acest eveniment. Scopul prezenței mele la Ministerul Transporturilor este acela de a-l instala oficial pe noul ministru al transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, in persoana domnului Lucian Bode, alături de care am primit votul de investitură din partea Parlamentului Romaniei. O să spun cateva lucruri despre faptul că pentru noi investițiile in infrastructura de transport reprezintă o prioritate absolută. Dezvoltarea economică a Romaniei depinde intr-o măsură decisivă de capacitatea noastră de a debloca marile proiecte, de a accelera toate procedurile, de a asigura respectarea contractelor și de a avea capacitatea de a utiliza toate resursele financiare aflate la dispoziţia noastră, indiferent că e vorba de fonduri bugetare, că este vorba de fonduri europene sau despre fonduri private atrase prin adevărate contracte de parteneriat public-privat, nu prin simulacrele organizate astăzi de Comisia de prognoză, care are cu totul și cu totul alt obiectiv in funcționare. Toate marile proiecte de infrastructură nu pot fi derulate in cele mai bune condiții doar prin implicarea totală a ministrului transporturilor și a echipei de la nivelul Ministerului Transporturilor şi de companiile şi autorităţile care funcționează in subordinea sau in coordonarea Ministerului Transporturilor. Este nevoie de o susţinere a tuturor instituțiilor Guvernului și a altor instituţii ale statului, pentru a elimina orice blocaj, pentru a grăbi la maxim toate procedurile, pentru a obține toate tipurile de avize, de autorizații și de alte categorii de proceduri care sunt necesare in derularea marilor proiecte de infrastructură. Nu in ultimul rand, este nevoie de credibilitate in relațiile cu partenerii noștri din Uniunea Europeană și, de asemenea, este nevoie de profesionalism și competență crescute atat in ceea ce privește aparatul Ministerului Transporturilor şi in ceea ce privește managementul companiilor și autorităților aflate in subordinea sau in coordonarea Ministerului Transporturilor. Am incredere in domnul Lucian Bode. Este un om care cunoaște problematica atat din domeniul infrastructurii transporturilor, cat şi din domeniul comunicațiilor şi n-am nicio indoială că va avea un mandat in care va impinge lucrurile inainte, in care va reuși să elimine intarzierile și blocajele care există in momentul de față și, mai ales, va reuși să salveze ce se mai poate salva din anumite situații extrem de grave. Ştim foarte bine că există un risc de dezangajare. Suntem aproape de sfarșitul anului 2019, din exerciţiu financiar 2014-2020, și toate marile proiecte de infrastructură care sunt finanţate pe Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) sunt intr-o intarziere inacceptabilă. Dacă nu avem capacitatea să indeplinim toate procedurile care trebuie indeplinite, există un risc major de dezangajare, putem pierdem bani europeni care trebuie să finanţeze dezvoltarea infrastructurii. De asemenea, cateva cuvinte, avem situaţii extrem de critice in mai multe companii - TAROM, CFR Marfă, pană şi Romatsa a ajuns intr-o situaţie critică unde, in mod evident, va trebui să găsim soluţii, pentru că, din cauza poprililor puse pe contul Romatsa ca urmare a deciziei Curţii de Arbitraj in speţă a fraţilor Micula impotriva statului roman, există riscul ca Romatsa să nu mai funcţioneze. Acesta e adevărul, o spun limpede. După situaţia financiară, dacă nu se găseşte o soluţie, impreună cu Ministerul Finanţelor şi cu ANAF-ul, avem un risc major ca Romatsa să nu mai aibă resursele financiare pentru a asigura activitatea pe care o desfăşoară. Nu in ultimul rand, clar trebuie derulate proceduri competitive reale pentru asigurarea unui management performant, in baza Legii 115 de aprobare a Ordonanţei 109 şi clar, orice fel de susţinere va avea nevoie ministrul transporturilor din partea mea, ca premier, cu atat mai mult cu cat imi este mult mai uşor să inţeleg decat alţi premieri ce se intamplă la Ministerul Transporturilor şi care sunt nevoile din zonă, va avea un sprijin total, atat in mine, cat şi in tot Guvernul. Vă mulţumesc! Reporter: Vă ținem bine minte, ați fost ministru al transporturilor. Aveţi un regret din acel mandat dacă din acest regret se naşte un sfat pentru dl ministru, dl Bode. Ludovic Orban: Cu siguranţă că i-am dat foarte multe sfaturi, primul şi cel mai important lucru este să se inconjoare de oameni competenţi, de buni profesionişti şi oameni integri, in al doilea rand, să urmărească printr-un management adecvat derularea tuturor proiectelor, să identifice toate blocajele care există şi să ceară sprijinul de fiecare dată cand are nevoie pentru eliminarea acestor blocaje. De-a lungul scurtului meu mandat de un an şi 8 luni - deci, raportat la media pe mandat a miniştrilor transporturilor a fost un pic mai lung, deci ca, un an şi 4 luni a fost media, acum a mai scăzut un pic după ultimele guverne - şi, in mod evident, proiectele de dezvoltare a infrastructurii trebuie tratate cu maximă seriozitate, sunt in general proiecte complexe care necesită echipe valoroase, necesită o urmărire zi de zi, necesită o cunoaștere a situaţiei pe teren de cele mai multe ori, pentru că de multe ori am aflat sursa blocajelor pe teren vorbind cu muncitorii sau vorbind cu consultantul, pentru că, dacă mă bazam doar pe rapoartele primite pe filierele obişnuite, nu aş fi aflat niciodată care sunt realele motive de blocare a unor proiecte. De asemenea, trebuie să aibă o planificare bugetară foarte bună și din punct de vedere al fondurilor europene, pentru că şi acolo este necesar să indeplinim nişte reguli și nişte proceduri pe care trebuie să le respectăm cu stricteţe; totodată, o foarte bună relaţie la nivelul UE, la nivelul Comisiei Europene, este extrem de importantă, o relaţie foarte bună cu Ministerul Fondurilor Europene, este o relaţie cat se poate de necesară. Am regretul că nu am stat 4 ani, am regretul că nu am fost ales, pentru că, dacă aş fi rămas ministrul transporturilor, vă garantez că se făcea şi Sibiu-Piteşti, se făcea şi Comarnic-Braşov, se făcea şi Autostrada de Centură a Bucureştiului, pentru că, vă readuc aminte, toate aceste proiecte s-au pornit, s-au mişcat foarte repede in fazele pregătitoare, adoptasem indicatorii macroeconomici, pregătiserăm documentaţiile de licitaţie şi, din păcate, iată că la 11 ani distanţă, suntem in aceleaşi condiţii. La fel legat şi de Autostrada Targu Mureş-Iaşi-Ungheni, aş vrea să vă readuc aminte că sunt primul ministru al transporturilor care a vorbit de această autostradă care are o importanţă strategică şi care a şi demarat procedurile de realizare a contractului de prefezabilitate şi, iată că şi azi, după 11 ani, a rămas in aceeaşi situaţie. Eu nu pot să inţeleg, vă spun sincer, ce s-a intamplat din 2014 astfel incat să ajungem acum, pe ultima sută de metri la finalul anului 2019, să semnăm nişte contracte care, in mod normal, ar fi trebuit semnate in urmă cu 3-4 ani de zile; azi ar fi trebuit să inaugurăm tronsoanele de autostradă, de cale ferată, să avem navigabilitatea Dunării asigurată, să tăiem panglica la aeroport, la Compania Naţională Aeroporturi la care strategia de dezvoltare am adoptat-o in 2008 şi astăzi s-a ajuns in situația in care, practice, nu se face față la traficul care există astăzi. Sigur că, din păcate, companii care erau, nu zic că făceau megaperformanță, dar erau pe linia de plutire, aveau profit operațional, au ajuns intr-o situaţie exrem de critică şi aici chiar ministrul va avea nişte provocări la care va fi foarte greu să găsească cele mai bune soluţii şi mai ales să repare toate prostiile care s-au făcut. Reporter: Să trăiţi, bună ziua. In momentul in care aţi plecat din funcţia de ministru al transporturilor, in decembrie 2008, dacă nu mă inşel, CFR Marfă valora 1 miliard de euro. Astăzi CFR Marfă nu ştiu dacă valorează o sumă minus probabil, cu 1 miliard de euro. Cum vedeţi situaţia aceasta după 11 ani? Ludovic Orban: Părerea mea este că ar trebui analizat managementul companiei CFR Marfă de-a lungul timpului. Trebuie analizate deciziile, deciziile strategice care au fost luate, trebuie analizat, de asemenea, comportamentul ministerului faţă de diferitele situaţii, trebuie văzut in ce măsură, atunci cand a venit pericolul de infringement, s-au luat toate măsurile şi toate deciziile care trebuiau luate sau s-au funizat toate documentaţiile şi toate motivaţiile necesare; din păcate, astăzi suntem intr-un punct in care este foarte greu să vă spun exact ce soluţii se pot găsi. Este adevărat, valora 1 miliard, cand au vrut să o privatizeze, pe vremea guvernării Ponta, au vrut să o privatizeze pe 200 de milioane dacă ţin bine minte, astăzi dacă CFR Marfă este scoasă la privatizare nu ar veni nimeni, ar trebui să dăm bani unui eventual investitor ca să cumpere. Sigur, această problemă trebuie abordată multidisciplinar din multe puncte de vedere, pentru că, evident, trebuie să ai discuţii foarte serioase la nivelul Comisiei Europene şi, in general, la nivel european, trebuie furnizate toate argumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a incerca in prima fază să anulăm o decizie, iar ulterior să dăm motivaţiile necesare pentru a nu duce la o decizie care să ne afecteze atat de dramatic. Evident, in plan intern trebuie pregătite o serie de soluţii posibile de scenarii posibile care să ducă totuşi la salvarea companiei, pentru că altfel, evident, compania nu va mai opera, şi statul rămane fără un operator de transport relativ strategic, Reporter: Ne-ați vorbit despre o situaţie critică la Romatsa. Ce inseamnă asta? Compania n-ar mai putea funcţiona? Ludovic Orban: Există poprire pusă pe conturi. Toţi banii care sunt in conturi sunt, practic, in cadrul unei executări in urma deciziei Curţii de Arbitraj - a fost un proces intre fraţii Micula şi statul roman - şi, in urma prejudiciului, să spun, care a fost constatat că trebuie să il plătească statul roman către fraţii Micula, e o speţă mai complicată care a apărut de prin... a fost invalidat un ajutor de stat de care beneficiau companiile fraţilor Micula care au aplicat la o curte de arbitraj, s-a dat o decizie, s-a stabilit un prejudiciu, iar ei s-au indreptat impotriva unor asset-uri şi companii care au escrow, care au bani in cont, şi la ora actuală, asta fac. Deci trag toţi banii... La ora actuală, există resurse financiare pentru Romatsa să menţină nivelul cheltuielilor pană la sfarşitul anului şi, evident, că trebuie să identificăm o soluţie astfel incat să putem să achităm această sumă de bani către fraţii Micula care, din păcate, intre timp, au mai dobandit şi majorări, astfel incat Romatsa să poată să işi continue activitatea. Reporter: Există riscul ca spațiul aerian să se inchidă? Ludovic Orban: Nu există acest risc. Nu mă puneţi să spun prostii! Nu există niciun risc in această privinţă. Vă prezint o situaţie la care s-a ajuns efectiv şi in care cred că poate, cu o abordare strategică, anticipativă, s-ar fi putut evita să se ajungă intr-o astfel de situaţie care, vă repet, e o chestiune in care noi trebuie să rezolvăm, in mai puţin de 2 luni de zile, un lucru care trebuia rezolvat demult. Reporter: Bună seara, domnule prim-ministru! Atunci cand eraţi ministru, am fost cu dumneavoastră cu o Săgeată Albastră, pe centura feroviară a Bucureştiului şi era proiectul dumneavoastră de a introduce trenul de călători. Ii veţi stabili domnului Bode o prioritate zero sau unu? Ludovic Orban: Eu v-am spus: există un mare avantaj pe care il are Bucureştiul, şi anume acela că are o centură feroviară. Sigur că această centură feroviară trebuie să fie modernizată, trebuie să fie adaptată tipurilor de transport, trebuie coordonată cu alte proiecte de infrastructură, dar reprezintă o soluţie foarte viabilă de deplasare, mai ales de-a lungul arealului din jurul centurii feroviare, chestiune care vizează atat bucureştenii, cat şi cei care locuiesc in judeţul Ilfov, in arealul metropolitan, care ar putea să servească chiar degrevării şi ar intra intr-un plan de mobilitate care să degreveze o parte din traficul pe care il Bucureşti, astăzi. Dacă mai aveţi o intrebare, după care vă las cu domnul ministru. Reporter: Dacă puteţi să ne confirmaţi: doamna Adina Vălean a fost acceptată comisar european? Ludovic Orban: Deci le-am trimis două propuneri: Siegfried Mureșan şi Adina Vălean, amandoi europarlamentari. Incă nu am primit nicio comunicare...; Reporter: /.../ pe surse /.../. Ludovic Orban: Incă nu am primit nicio comunicare oficială din partea preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. In momentul in care primesc o comunicare oficială, o voi face publică, in mod evident. Amandoi candidaţii sunt la fel de buni şi am incredere că oricare dintre ei va fi selectat, va trece fără probleme de Parlamentul European. De asemenea, aici fac din nou menţiunea, ca să nu existe comentarii, maine dimineaţă, voi trimite preşedinţilor celor două Camere, solicitarea de a declanşa audierea in comisiile de specialitate a candidaţilor noştri, pentru că aşa prevede legea. Vă mulţumesc! 2019-11-06 20:17:00https://gov.ro/fisiere/stiri/big_gov-8182.jpg