Actualitate

Marți, 22 Iulie

Conferință de presă susținută, la Palatul Victoria, de premierul Victor Ponta

Galerie foto
Fișiere atașate

Victor Ponta: Bună seara! Mulţumesc că participaţi la această întâlnire, care are un obiect foarte clar, şi anume, în urma discuţiilor pe care le-am purtat şi în guvern săptămâna trecută, astăzi am avut o nouă discuţie cu mediul de afaceri şi, de asemenea, am primit semnalele politice, toate referindu-se la o măsură economică, care, evident, nu este singulară, dar care se înscrie într-un pachet de politici economice pe care le-am promovat încă din 2012, un pachet de politici economice care să asigure creştere economică, dezvoltare pentru România, reducerea contribuţiilor de asigurări sociale ca măsură care să aibă ca scop principal crearea de locuri de muncă sau fiscalizarea acelor locuri de muncă care există în acest moment în economie şi care sunt în acest moment pe ceea ce numim în limbajul comun "piaţa neagră". 
Cred că este esenţial pentru România să vedem exact de unde am pornit, care sunt lucrurile pe care le-am implementat ca politici economice în perioada 2012-2014, pentru a şti care sunt deciziile esenţiale de luat în perioada care urmează.
Vreau să mulţumesc mediului de afaceri şi reprezentanţilor mediului de afaceri, care şi astăzi, în cadrul întâlnirii, cred că şi în prezenţa dumneavoastră, au reafirmat foarte clar sprijinul pentru această măsură, o măsură care, de altfel, a venit tocmai din zona mediului de afaceri, a fost ulterior însuşită de colegi din alte partide politice - PNL, PDL - şi de guvernul pe care îl conduc. 
Vreau, de asemenea, să constat cu plăcere faptul că, din punct de vedere al susţinerii parlamentare, nu doar că proiectul de lege a fost votat în unanimitate, dar am văzut astăzi declaraţiile domnului Blaga, mă bucur că nu s-au răzgândit şi că vor vota din nou proiectul de lege, însă spun foarte clar că reducerea contribuţiilor de asigurări sociale reprezintă, în mod clar, o decizie de politică economică, care are ca scop sprijinirea mediului privat în crearea de locuri de muncă - principala problemă şi principala provocare pentru România în perioada care urmează. 
Această măsură poate fi în mod sigur nu doar adoptată, ci şi poate fi păstrată în anii care urmează şi, dincolo de calculul strict contabil - sau cum ar spune cineva de contabil de CAP, care doar adună pe o hârtiuţă ceva - este sustenabilă din punctul de vedere al politicilor economice şi fiscal-bugetare pe care le-am promovat în ultimii doi ani şi jumătate.
Evident că, atunci când iei decizii importante, acestea reflectă o gândire economică. Dacă azi am fi avut acelaşi mod de abordare strict numeric şi contabil, niciodată România nu ar fi avut cotă unică, niciodată nu am fi redus TVA-ul la pâine, cred, sincer, că niciodată nu l-am fi crescut cum l-am crescut în 2010, afectând grav economia. 
Este important, însă, că, în baza rezultatelor obţinute în cei doi ani şi jumătate, să arătăm foarte clar că şi acest impact negativ de 4,8 miliarde de lei, bani care rămân la firmele private - atenţie! - nu se pierd aceşti bani, nu se cheltuie, nu pleacă din ţară, sunt bani care rămân la firmele private, cei 4,8 miliarde de lei, pentru că am scăzut, evident, ceea ce nu mai au de plătit statul şi instituţiile bugetare, iar aceştia sunt recuperaţi prin 1,3 miliarde de lei încasări în plus la CAS, CASS, contribuţii de şomaj, impozit pe venit, 1,25 miliarde încasări în plus din TVA, ca urmare a potenţialelor noi investiţii, pentru că am discutat cu mediul de afaceri şi aceşti bani nu îi duc acasă într-un seif, ci e vorba de bani care rămân în firme, pentru crearea de noi locuri de muncă. De asemenea, în baza noii legi a insolvenţei şi a studiilor pe care le-am făcut, recuperarea doar a 10% din cei 41 de miliarde de lei pe care bugetul îi are de recuperat de la firmele aflate în insolvenţă înseamnă venituri de 4 miliarde, 1,9 reducerea cu 10% a evaziunii fiscale estimate la CAS şi o să vedeţi că, atunci când în 2009 guvernul a decis creşterea cotelor de contribuţii de asigurări sociale, veniturile au scăzut; deci, am mărit evaziunea fiscală prin acea creştere din 2009; creşterea salariului minim în 2015 şi veniturile la buget din creşterea economică nominală în 2015. În plus faţă de aceste elemente de calcul bugetar, cel mai important efect pe care îl urmărim şi pe care cred că orice guvern care va veni după acest guvern trebuie să-l urmărească este acela de a crea noi locuri de muncă, de a sprijini printr-o politică de stimulare investiţiile străine directe, recuperarea arieratelor firmelor private la buget, scăderea evaziunii în ceea ce priveşte CAS şi scoaterea la fiscalizare, la alb, a unui număr important de locuri de muncă.
Vreau să prezint, cât de succint pot, cele 12 domenii care ne permit să considerăm acum că există momentul economic în care putem lua această decizie, spunându-vă de la început ceea ce am spus şi reprezentanţilor mediului de afaceri: dacă nu luăm această decizie în acest an cu atât de multe elemente pozitive, e clar că nu o vom mai lua niciodată. Şi probabil orice guvern, indiferent de orientare ideologică, va răspunde doar considerentelor strict contabile sau de politică, şi nu va lua această măsură. Vreau să remarcaţi faptul că România a trecut de la cea mai gravă recesiune, de după anul 2000, la o creştere economică stabilă şi bine fundamentată - primul loc din Uniunea Europeană, de 3,9%, şi că, în conformitate cu previziunile atât ale instituţiilor internaţionale, cât şi ale experţilor, această creştere economică poate fi sustenabilă, în măsura în care îndeplinim câteva condiţii de stabilitate şi predictibilitate. Cel mai important lucru cerut de către mediul de afaceri a fost scăderea fiscalităţii şi a impozitării forţei de muncă. În ceea ce priveşte deficitul, am văzut că există un mare interes din partea celor care ne-au criticat pentru modul în care putem gestiona deficitul bugetar. Vreau să remarcaţi doar că de la un deficit de 9% în 2009 - 6,8-5,5, adică de la cei care ne vorbesc despre deficit, România a reuşit, din Uniunea Europeană, una dintre cele mai drastice ajustări ale deficitului bugetar şi, în 2012-2013, am reuşit să scădem sub procentul de 3%, am ieşit din procedura de deficit excesiv şi, cu siguranţă, şi în anul 2014, lucru certificat de partenerii noştri internaţionali, România îşi va respecta toate obligaţiile legate de ajustarea deficitului bugetar. 
Vreau să spun că aceste lucruri au fost realizate - mi-aş dori să nu se uite acest lucru - în condiţiile în care am avut de achitat peste 3 miliarde de lei titluri executorii - hotărâri judecătoreşti la salarii ale bugetarilor care au dat în judecată guvernul şi au câştigat, restituirea contribuţiilor de asigurări de sănătate la pensionari, cele pe care am început să le restituim încă din luna iunie 2012, şi a hotărârilor judecătoreşti privind restituirile de proprietăţi şi arieratele companiilor de stat. De asemenea, 6 miliarde de lei au fost plătite, începând cu 2012, reprezentând arierate la spitale, medicamente, autorităţi locale şi alte datorii moştenite din perioada 2009-2012. De asemenea, peste 3 miliarde de lei despăgubiri pentru titlurile executorii şi restituirea proprietăţii în ceea ce priveşte restituiri de proprietăţi şi condamnări la CEDO. De asemenea, România în 2012-2014, şi-a achitat toate tranşele care rezultau în urma împrumutului de 20 de miliarde de euro făcut la Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială în 2009 şi, evident, nu ne-a mai împrumutat niciun dolar sau niciun euro, dar am plătit ceea ce România a angajat în acel an 2009. Ni s-a spus atunci că avem un buffer, o rezervă în trezorerie de peste trei miliarde de lei. Evident, aveam datorii mult mai mari. În acest moment, acea rezervă din trezorerie este de aproape şase miliarde, acoperind şase luni de finanţare în orice situaţie. Din fericire, România a trecut, de la una din ţările aflate în cel mai mare risc de faliment, la una din ţările care, cel puţin în regiunea noastră, este considerată cu riscul cel mai scăzut, iar asta implicit asigură nu doar investitorii, dar şi creditorii internaţionali ai României în ceea ce priveşte capacitatea noastră de a ne îndeplini obligaţiile. S-a reflectat acest lucru în scăderea de aproape cinci ori a costurilor la care România se împrumută. Asta înseamnă că cei care vin după acest guvern şi au de plătit titlurile de stat la şapte, la zece - e adevărat am reuşit şi emiterea de titluri de stat la 30 de ani - vor plăti mult mai puţine costuri cu dobânzi decât o facem noi în prezent. Cel mai important lucru este că România, după 2012, a reuşit să-şi relanseze producţia industrială şi să redevină competitivă pe piaţa europeană şi internaţională. Or, pentru acest lucru este extrem de important ca acest trend de reindustrializare a României să fie sprijinit prin scăderea costului muncii, pentru că România este competitivă, având un nivel de salarizare scăzut, este însă necompetitivă în ceea ce priveşte modul de impozitare a forţei de muncă şi, dincolo de ceea ce am reuşit să facem în ceea ce priveşte schemele de ajutor de stat, facilităţile pentru anumite sectoare industriale, acest sprijin pentru toate companiile private se va reflecta în continuarea creşterii investiţiilor în zona industrială. Vreau doar să ştiţi că, de la mai puţin de 30 de miliarde de euro, în 2013 şi în 2014, vom depăşi cifra de 50 de miliarde. Asta înseamnă că actuala creştere economică, spre deosebire de alte perioade, este o creştere economică sănătoasă, care trebuie susţinută, nu se face pe speculaţii financiare sau imobiliare, ci pe o capacitate economică a României, care trebuie transformată în capacitate de dezvoltare. Investiţiile străine directe, după ce au avut, în 2011, cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani, au continuat să crească, iar pe primele luni ale anului 2014 sunt în creştere faţă de 2013. Asta înseamnă interes şi încredere ale investitorilor străini. Cel mai important lucru - nu sunt investiţii financiare, adică investiţii volatile, ci investiţii în economia reală, în industrie, în producţie, în servicii, şi acest lucru ne permite să avem această creştere sustenabilă şi stabilă. Despre fondurile europene, vreau ca cifrele să vorbească singure: de la 6,3% în 2011 la 36% în acest moment, pe primul semestru al anului 2014, în condiţiile în care avem, în continuare, pe toate programele operaţionale deblocate în anii trecuţi lucrări în execuţie şi lucrări de decontat; iar strict în cifre - de la 1,4 miliarde de euro absorbite în perioada 2009-2012, la 5,4 miliarde în perioada mai 2012 - iunie 2014. Pe zona de infrastructură, deşi cea mai mare problemă a fost la Programul Operaţional Sectorial Transporturi, în zona de infrastructură mare am reuşit să dăm în folosinţă un număr superior de kilometri de autostradă, iar în acest moment toate investiţii începute din Programul Operaţional Sectorial Transporturi pe zona de autostrăzi, deci pe infrastructură rutieră, se află în derulare. Evident că am adoptat şi măsuri mai puţin populare, dar necesare. Puteam să facem ca în perioada 1997-2000, să mărim acciza la 14 cenţi la litru şi să facem zero kilometri. Ne-am asumat o măsură de creştere cu 7 cenţi la litru, care sprijină cofinanţarea lucrărilor în infrastructură şi în plus, pentru transportatorii rutieri licenţiaţi, o parte importantă din această acciză se întoarce pentru cei care pot să prezinte facturi şi care, în acest fel, fiscalizează întreaga activitate. 
Vreau să remarc că am reuşit să redeschidem 12 spitale şi 12 să fie transformate în centre de sănătate din cele care au fost închise, să deblocăm angajările la profesori şi la medici şi, de asemenea, 300 de milioane de euro din fonduri europene au fost realocate pentru investiţii în infrastructura de educaţie, iar la fel s-a întâmplat şi la sănătate. 
În aceeaşi perioadă, subvenţiile pentru agricultură au crescut cu 40% şi în acest moment România plăteşte, de la 100 de euro pe hectar în anul 2011, 159 de euro şi această tendinţă de creştere se păstrează în perioada următoare.
Tot în aceşti doi ani şi jumătate de la tăierea salariilor cu 25% şi a pensiilor, toate reîntregirile de pensii şi salarii au fost sustenabile. Şi atunci ni s-a spus că n-o să reuşim, o să băgăm ţara în criză. Ţara s-a dezvoltat şi s-a făcut dreptate socială şi lucrul acesta s-a văzut mai departe în toate măsurile de reparaţii faţă de nedreptăţile comise asupra unor categorii sociale şi profesionale. Câştigul salarial mediu a crescut cu 14% în 2012-2013 şi peste un milion, de fapt 1,2 milioane de români au beneficiat de creşterea salariului minim de la 670 de lei la 900 de lei în aceşti doi ani. Alături de aceştia, categorii speciale, medicii rezidenţi, profesorii debutanţi sunt cei care au primit în mod real creşteri de venituri. Pensia medie lunară de asigurări în zona de asigurări sociale de stat, de la 734 de lei în 2009, a fost prima dată când am reuşit să aplicăm prevederile legii privind indexarea pensiilor, 811-845 în 2014, şi, conform strategiei fiscal-bugetare, în 2015 pensia medie va fi de 885 de lei, păstrând indexarea aşa cum am făcut-o până în acest moment. A trebuit să restituim către două milioane de pensionari acele cote de contribuţii de asigurări de sănătate colectate abuziv de către guvernul anterior şi, de asemenea, 223.000 de pensionari care au avut recalculate în sens pozitiv pensiile ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale. De asemenea, am modificat şi aplicat legea privind grupa 1 de muncă şi facilităţile acordate pensionarilor din diverse categorii. 230.000 de jandarmi, poliţişti şi alte persoane cu statut militar beneficiază de sporuri pentru zilele lucrate în weekend şi, de asemenea, creşterile în diverse alte sectoare au fost, s-au dovedit sustenabile, în ciuda tuturor semnalelor de alarmă.
Vreau să revin însă la problema care nu a fost rezolvată şi pe care trebuie Guvernul României să o rezolve, a recuperării locurilor de muncă pierdute din 2009 încoace. Peste 530.000 de locuri de muncă au fost pierdute în perioada 2009 - aprilie 2012. Am recuperat foarte puţin din acestea, doar 140.000 de locuri de muncă. Important este ca, prin toate programele de stimulare a angajării, dar mai ales printr-o politică de reducere a fiscalităţii în domeniul muncii, să revenim rapid la numărul de persoane cu contract de muncă pe care l-am avut înainte de perioada 2009-2012 şi să ajungem în termen mediu la acel obiectiv fundamental al României, şi anume, de a avea mai multe persoane salariate decât numărul de pensionari.
Rata şomajului a rămas printre cele mai mici din UE şi deciziile fiscale pe care am putut să le punem în oglindă cu cele adoptate în perioada 2009-2012, atunci când  TVA a crescut de la 19% la 24%, când contribuţiile de asigurări sociale au crescut cu 3,3 puncte procentuale, majorarea accizelor, a impozitelor pe clădiri şi acea regulă de 1 la 7 în ceea ce priveşte angajarea în domeniul bugetar, am reuşit, am aplicat şi am făcut sustenabilă scăderea TVA la pâine, şi evident că putem, în acest context, să continuăm ideea unui TVA diferenţiat pe anumite categorii de produse alimentare. Am introdus de la 1 iulie scutirea de impozit a profitului reinvestit - de asemenea, se spunea că nu se poate; ba se poate, şi va ajuta foarte mult investirea acelor sume provenite ca profituri ale companiilor. De asemenea, s-a menţinut cota unică de 16%, un alt pericol despre care se vorbea foarte des - cum se va schimba sau... va creşte, de fapt, cota unică, că ideea nu este doar a cotei unice, ideea este a unei impozitări şi a unei fiscalităţi reduse. Şi am putut să susţinem toate aceste măsuri adoptând, e adevărat, alte măsuri care ţin de partea de politică fiscal-bugetară. 
Un lucru important care a apărut în discuţia publică şi asupra căruia mi-aş dori ca toată lumea să aibă datele corecte şi concrete: pe primul semestru al anului 2014 am încasat ca venituri la bugetul de stat cu 3 miliarde de lei în plus faţă de anul trecut. Deci ar fi, dacă s-ar menţine acest trend, 6 miliarde de lei încasări suplimentare faţă de anul trecut. Important este însă ca acest trend trebuie să crească, nu să se menţină doar în acest fel, atâta timp cât în sfârşit, după nenumărate blocaje, avem în vigoare noul Cod al insolvenţei, atâta timp cât am aplicat schema de restructurare a ANAF în baza acordului şi a programului cu Banca Mondială, motiv pentru care din aceste creşteri de încasări bugetare am putut să acoperim descreşterea deficitului - pentru că noi nu rămânem la acelaşi nivel de venituri şi cheltuieli, ci, având o scădere constantă a deficitului, practic de fiecare dată creşterea de venituri trebuie să fi completată de scăderea unor cheltuieli bugetare. 
Mai este un lucru important pe care voiam să-l prezint opiniei publice: important este că modul de efectuare, în baza noii politici a ANAF, a inspecţiilor fiscale s-a reorientat, în sfârşit, nu spre persoane fizice, ci spre companii, spre cei care cu siguranţă plătesc taxe şi impozite, în aşa fel încât cheltuielile bugetare să fie sustenabile şi politicile economice, aşa cum este reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, să fie în continuare o măsură economică pe termen lung, care să sprijine crearea de locuri de muncă. 
Având în vedere toate aceste date, pe care le-am pus la dispoziţia atât a partenerilor noştri internaţionali, mediului de afaceri, coaliţiei de guvernare, dar cu siguranţă şi celorlalţi reprezentanţi ai opoziţiei, care au votat proiectul de lege în parlament, vreau să asigur încă o dată de faptul că reducerea CAS este o măsură nu doar sustenabilă, dar este o măsură care ne poate ajuta, alături de celelalte măsuri deja adoptate, spre obiectivul fundamental, şi anume crearea de noi locuri de muncă şi fiscalizarea acelor locuri de muncă, care în acest moment sunt în zona nefiscalizată, în zona de economie neagră.
Este vorba despre o decizie de politică economică, pe care guvernul a adoptat-o şi o susţine în continuare, pe care parlamentul a sprijinit-o şi pe care mediul de afaceri o salută şi o sprijină în ceea ce priveşte implementarea. Cred că este un moment pozitiv pentru economia românească şi cred că, în baza tuturor acestor date, repet, putem să sprijinim transformarea creşterii economice în dezvoltare economică prin creare de locuri de muncă şi un nivel de viaţă atât al celor din zona activă, dar şi al celorlalţi, aşa cum am prezentat, din întreaga societate. 
Era important să transmit acest mesaj. Sunt absolut convins că vom avea sprijinul parlamentului în implementarea sa şi sunt absolut convins că aceste realizări obţinute în doi ani şi jumătate, prin eforturi şi prin sacrificiile făcute de către toţi românii, trebuie să fie sprijinite prin politici fiscal-bugetare care să ajute la crearea de locuri de muncă fiscalizate, la încasarea la buget a taxelor şi a impozitelor, care să ne permită sustenabilitatea pe termen lung a pensiilor şi a serviciilor sociale şi să dea României o şansă în viitor de a continua să se dezvolte în această direcţie. 
Acestea erau datele, le aveţi şi dvs. - e vorba de cifre, de grafice, de lucruri foarte concrete -, şi sunt convins că în baza acestora fiecare dintre cei care au de decis, la nivel parlamentar vorbesc, dar şi fiecare dintre cetăţenii acestei ţări, vor şti mai departe ce consideră că este bine să adoptăm. 
Vă mulţumesc pentru răbdare. Dacă aveţi vreo întrebare strict pe această temă, vă răspund. Dacă nu, vă mulţumesc. 
Reporter: Doamna ministru Ioana Petrescu a declarat săptămâna trecută că studiile legate de modul în care va fi acoperită reducerea CAS nu sunt publice, însă se află la FMI de o lună. Dar reprezentanţii FMI au declarat într-o conferinţă de presă că încă aşteaptă din partea Guvernului român măsuri de compensare. Până la urmă care este realitatea? Cine spune adevărul?
Victor Ponta: Realitatea este cea pe care v-am prezentat-o astăzi, şi mai departe, sigur, fiecare va putea să decidă. Vă mulţumesc. 
Reporter: De ce nu i-aţi prezentat această realitate şi preşedintelui Traian Băsescu? Pentru că înţeleg că interesul este să promulge această lege. Mai sunt două zile.
Victor Ponta: Nu ştiu care este interesul domnului preşedinte Băsescu.
Reporter: Nu, al Guvernului.
Victor Ponta: Interesul Guvernului este de a guverna bine, de a demonstra cetăţenilor acestei ţări care este situaţia economică pe care am preluat-o în mai 2012 şi ce am putut să facem în aceşti doi ani şi jumătate, ce ne propunem să facem până la finalul mandatului, în 2016, iar Guvernul este sub controlul parlamentului, din acest motiv nu a fost adoptat un alt act normativ, ci un proiect de lege, pe care ambele camere ale Parlamentului l-au dezbătut şi l-au aprobat. 
Reporter: Veţi trimite această prezentare şi Administraţiei Prezidenţiale, având în vedere că mai sunt două zile, timp în care şeful statului poate promulga proiectul de lege?
Victor Ponta: Nu am făcut această prezentare pentru domnul Băsescu. Eu am făcut această prezentare pentru cei în faţa cărora guvernul are obligaţia să răspundă, şi anume Parlamentul României şi cetăţenii acestei ţări. Sunt convins că, dacă doreşte, domnul Băsescu are acces la aceste date.
Reporter:  Domnule premier, din câte ştiu eu, dvs. aveţi funcţia de premier, pe când Traian Băsescu are funcţia de preşedinte. Cum comparăm? Am văzut acolo "guvernări economice". Nu comparăm mere cu pere, cumva? Şi, doi la mână: pe autostrăzi am văzut acolo foarte mulţi kilometri...
Victor Ponta: Crizele politice vă aparţin. Eu am prezentat nişte date.
Reporter: Păi, cum prezentaţi datele, dacă vorbim de o guvernare făcută de un premier, şi cum avem guvernare făcută de preşedinte...? Ciudat.
Victor Ponta: Sunt convins că veţi decide dvs.
Reporter:  Doi la mână: vorbim de autostrăzi şi de km de autostradă inauguraţi din proiectele vechilor guvernări. Câţi km de autostradă noi, din proiecte noi, făcute în ultimii doi ani, s-au inaugurat? 
Victor Ponta: Vreau să explic încă o dată: România construieşte autostrăzi în special din fonduri europene cofinanţate. Programul Operaţional Sectorial Transporturi a fost blocat în urma auditurilor realizate în noiembrie 2011 şi, din acel moment, noi am reuşit, în cele mai multe dintre cazuri, nu doar să deblocăm Programul Operaţional Sectorial, dar să şi relansăm acele sectoare licitate şi blocate din alte motive. Exemplul cel mai clar, pe care sunt convins că-l cunoaşteţi, este al segmentelor Nădlac-Arad, în care lotul I a fost câştigat de firma Romstrade, intrată în dificultăţi în urma problemelor judiciare, iar lotul II de firma Alpine, care a intrat în insolvenţă. Ambele au fost relicitate. Lotul I este finalizat în acest an, lotul II este în procedură. La fel s-a întâmplat cu foarte multe alte sectoare, pentru că, din păcate, pe fiecare dintre ele au fost probleme. Lotul III de la Sibiu-Deva este în aceeaşi situaţie, se lucrează în acest moment. Deci, aceasta este partea de infrastructură.
Reporter:  Km din proiecte noi? Aveaţi un proiect propriu şi personal, Comarnic-Braşov, trebuia semnat de câteva luni. Nu se mai aude nimic. Repet, ce s-a dat în folosinţă sunt proiecte vechi.
Victor Ponta: Este în negocieri. Eu cred că proiectul Comarnic-Braşov este în continuare un proiect strategic pentru România şi evident că îl va inaugura altcineva, nu eu, atunci când va fi gata.
Reporter:  Dacă îmi permiteţi o întrebare: aţi eliminat peste 90 de taxe cu un impact de aproximativ un milion de lei - doamna ministru?; în schimb, două taxe: o dată acciza la motorină, ca să nu mai vorbesc de taxa pe stâlp, doar taxa pe stâlp - impact de 1,5 miliarde de lei. Nu prea e egalitate.
Victor Ponta: Vreau să vă explic, când e vorba de politici fiscal-bugetare: taxa privind construcţiile speciale a fost eliminarea, de fapt, a unei excepţii. Aşa cum, până la urmă, se plătesc impozite pe toate tipurile de construcţii şi clădiri, şi acestea care au fost exceptate şi care nu aparţin persoanelor fizice, ci unor companii, au intrat în această idee de lărgire a bazei de impozitare, şi, aşa cum aţi găsit şi acolo, am avut măsuri de creştere a veniturilor şi măsuri de scădere a cheltuielilor.
Reporter: Aţi spus că încasările ANAF au crescut faţă de anul trecut, dar faţă de ce aţi programat?
Victor Ponta: Am o mare rugăminte. Eu v-am pus la dispoziţie datele, vă voi fi totdeauna la dispoziţie cu analize.
Reporter:  Faţă de programul asumat, că nu sunt toate cifrele...
Victor Ponta: Încă o dată, eu v-am prezentat datele. Dacă e vreo eroare, sunt convins că o să o îndrept. Vă mulţumesc mult.

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe