Ședinte de guvern

Miercuri, 23 Nov

Declarații de presă susținute de ministrul Justiției, Raluca Prună, ministrul Finanțelor Publice, Anca Dana Dragu și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Liviu Iolu, la finalul ședinței de guvern

[Check against delivery]

 

Liviu Iolu: S-a stabilit, azi, printr-o hotărâre, ca ziua de vineri, 2 decembrie 2016, să fie zi liberă pentru salariaţii din sectorul public, după cele două zile nelucrătoare de sărbătoare legală de 30 noiembrie şi 1 decembrie, respectiv după Sfântul Andrei şi Ziua Naţională. Se recuperează această zi pe 17 decembrie sau prin prelungirea corespunzătoare a timpului de lucru până pe 16 decembrie 2016.
Doamnă, ministru, s-a adoptat astăzi rectificarea bugetară, a doua din acest an.
Anca Dragu: Am adoptat astăzi a doua rectificare bugetară din acest an. Este o rectificare bugetară pozitivă, a doua rectificare pozitivă în acest an, care reprezintă o imagine foarte bună privind modul eficient în care am gestionat banii publici şi o foarte bună evoluţie a economiei.
Am asigurat echilibrele macro-economice, oferind încredere şi predictibilitate investitorilor, am asigurat limita de deficit bugetar asumat pentru 2016, şi anume 2,8% deficit bugetar, 2,8% din PIB în termeni de numerar şi 2,95 în termeni pe metodologie ESA. 
Despre evoluţia economică favorabilă, câteva cuvinte să vă spun. În primul semestru al anului 2016 PIB s-a majorat cu circa 5,2% ca urmare a contribuţiei pozitive a cererii interne. Creşterea investiţiilor a fost mai evidentă în trimestrul al doilea al semestrului unde înregistrează o creştere de 10,7%, fiind cu peste un punct procentual superioară consumului final din al doilea trimestru, de 9,6%. Practic, vedem în al doilea trimestru şi al treilea o inversare între trendurile consumului şi investiţiilor - în prima parte a anului, în primul trimestru avem într-adevăr o creştere deosebită. Este un fenomen normal în momentul în care avem o relaxare fiscală şi creşteri salariale să apară imediat consumul, iar partea de ofertă are o ajustare ceva mai lentă şi, cum spuneam. se vede în trimestrul al doilea şi al treilea. În ceea ce priveşte oferta este de evidenţiat creşterea valorii adăugate brute în toate sectoarele economice: agricultură o creştere de peste 10%, servicii 7%, construcţii 4,9%, industrie 1,8%, iar impozitele nete pe produs s-au majorat cu 2,9%. La nivelul primelor opt luni ale anului volumul producţiei industriale s-a situat cu 1,1% peste nivelul realizat în aceeaşi perioadă din anul precedent. În această cifră globală este de remarcat creşterea semnificativă a cererii de bunuri de folosinţă îndelungată, reflectată într-o majorare a producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată și aici avem o creştere de 10,3%. În primele opt luni ale anului 2016, volumul lucrărilor de construcţii a fost mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului precedent, cu 2%, dar din cifra globală sunt de menţionat rezultate favorabile în sectorul construcţiilor inginereşti realizate în principal din fonduri bugetare, o creştere de 3,5% faţă de perioada precedentă, perioada similară a anului precedent. Exporturile au înregistrat în primele nouă luni ale anului o creştere cu 4,3%, iar exporturile intracomunitare de bunuri au înregistrat o creştere chiar mai mare, de 6,9%. Ele reprezintă 75,2% din totalul expedierilor de marfă. Importurile de bunuri au crescut cu 6,8% faţă de perioada corespunzătoare din 2015. Importurile provenite din zona UE au înregistat o creştere cu 7,5%, ajungând să reprezinte 77,2% din totalul importurilor româneşti. Similar cu această decelerare a consumului vedem şi o inversare a trendurilor pe export şi import, şi anume, în lunile recente vedem un ritm uşor superior de creştere pe exporturi faţă de importuri. Investiţiile străine directe au totalizat 2,7 miliarde euro, fiind o creştere record de 18,6% faţă de perioada similară a anului precedent. În primele zece luni ale anului, comparativ cu perioada corespunzătoare, a anului precedent preţurile de consum s-au redus în medie cu 1,73%. Inflaţia anuală a înregistrat în luna octombrie o scădere pe total de 0,43%. Despre angajare pot să vă spun că reducerea numărului de şomeri s-a întâmplat în prima parte a anului, în primele nouă luni, avem o reducere de la 450.000 de şomeri la 429.000 de persoane, iar câştigul mediu brut este în creştere, de la 2.681 de lei la elaborarea bugetului la 2.815 lei cât se estimează pentru sfârşitul anului 2016. Rezultatele economice de până în prezent argumentează posibilitatea realizării unei creşteri economice pentru 2016 de 4,8% faţă de o estimare iniţială, în decembrie 2015, de 4,1%. În termen nominal înseamnă un produs intern brut în valoare de 758,5 miliarde faţă de o sumă iniţială de 746,6 miliarde lei. 
Cum spuneam, este o rectificare a bugetului pozitivă, care menţine creşterea economică, este o realocare de fonduri atât pentru oameni, cât şi pentru economie, pentru că asigurăm finanţări suplimentare pentru sănătate, pentru agricultură, investiţii, educaţie, proiecte şi politici publice şi plata drepturilor salariale. Aşadar, suntem consecvenţi cu propriile obiective, asigurăm finanţarea şi implementarea proiectelor şi politicilor publice susţinute de guvern şi suntem un guvern responsabil, asigurăm plata drepturilor sociale în integralitatea lor. De aceea, trebuie să vă spun că avem bani în plus la Ministerul Muncii, peste 142 de milioane de lei pentru plata integrală a drepturilor de asistenţă socială. Şi aici, mă refer la indemnizaţii pentru creştere copil, ajutoare sociale, alocaţii de stat pentru copii, indemnizaţii pentru persoanele cu handicap, dar alocăm şi administraţiei locale, pentru susţinerea plăţii drepturilor sociale, acele drepturi care se plătesc din bugetele locale.
Cum spuneam, domeniul sănătate este domeniul prioritar pentru guvern şi a căpătat cea mai mare atenţie şi la această rectificare. Avem credite de angajament suplimentar în valoare de 2,21 miliarde lei în bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru încheierea contractelor cost-volum-rezultat pentru aria terapeutică hepatită cronică. Aceste alocări bugetare vor permite continuarea tratamentului pentru pacienţii cu ciroză hepatică aflaţi în stadiul F4 precum şi extinderea programului pentru pacienţii aflaţi în stadiile F2 şi F3.
Fonduri pentru dezvoltare: proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare, perioada 2014 – 2020, se majorează cu peste un miliard lei. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale primeşte o sumă record de un miliard de lei. Ca atare, bugetul ministerului Agriculturii este suplimentat prin această rectificare bugetară mai exact cu suma de 1,09 miliarde lei. Trebuie să subliniem faptul că această sumă aprobată la rectificare a fost precedată de alocări suplimentare, în luna noiembrie, de 1,7 miliarde lei, prin redistribuiri de sume de la alţi ordonatori principali de credite. Cele 1,7 miliarde alocate suplimentar ministerului din redistribuiri vor fi utilizate pentru plăţile în avans aferente schemelor de plăţi directe din Fondul European pentru Garantare Agricolă pentru campania agricolă din 2016, care se acordă în proporţie de 69 la sută din cuantumul unitar al acestora, în limita sumei de 3,8 miliarde lei (aproximativ 850 de milioane euro). Banii alocaţi prin ordonanţa de rectificare bugetară vor permite efectuarea plăţilor finale aferente aceloraşi scheme de plăţi directe în limita sumei de 1,09 miliarde lei, reprezentând diferenţa de 31% din cuantumul unitar al acestora. Realizarea acestor plăţi de către APIA până la sfârşitul acestui an, în valoare totală de 4,89 miliarde lei, va asigura atingerea unui grad de realizare de 56% din plafonul financiar de 7,9 miliarde alocat de Comisia Europeană pentru plăţile directe pentru anul de cerere 2016. Acest procent de 56% este absolut record, trebuie să vă spun că în anii precedenţi acesta ajungea undeva la 20-25% la sfârşitul anului.
Pentru investiţii, ne-am uitat la proiectele de investiţii la nivel local. Astfel, avem o alocare suplimentară de 1,255 miliarde lei pentru programul PNDL. Aceste sume vor acoperi plăţile necesare până la finalul acestui an pentru proiectele de dezvoltare a infrastructurii şcolare şi de drumuri, proiecte care sunt în derulare şi la care activităţile de investiţii au fost deja realizate. 
Cum spuneam, susţinem proiectele finanţate prin Administraţia locală. Sprijinim administraţiile locale să pună în practică proiecte pentru reducerea abandonului şcolar. Şi aici trebuie să menţionez masa caldă pentru elevi şi programul 'Fructe în şcoli', să plătească drepturi salariale cadrelor didactice şi să plătească drepturi cuvenite în domeniul protecţiei sociale. La bugetele locale sunt alocate 1,7 miliarde lei, sume defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor autorităţilor administraţiei publice locale. Banii sunt folosiţi pe următoarele destinaţii: 170 milioane lei pentru cheltuieli de personal aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar; 14,7 milioane lei pentru programul-pilot 'Masa caldă în şcoli'; 101, 5 milioane lei pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului; 74,7 milioane lei pentru centrele de asistenţă socială a persoanelor cu handicap; 392,3 milioane lei pentru asistenţii personali ai persoanelor cu handicap; 4,1 milioane pentru programul 'Fructe în şcoli'; 6,9 milioane pentru finanţarea drepturilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale şi 938,8 milioane sunt sume pentru echilibrarea bugetelor locale care se vor distribui conform formulelor transparente pe tipuri de localităţi.
Alte informaţii: fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului rămâne de 380 de milioane de lei şi pot să vă spun de unde s-au făcut şi economiile care au ajutat la această redistribuire. Avem pe de o parte un plus de venituri de 285 de milioane, dar şi redistribuiri de la ministere sau în cadrul diferitelor capitole pe acelaşi minister, pe acelaşi ordonator de credite. Astfel, Ministerul Finanţelor Publice a economisit 1,18 miliarde de lei. Sunt bani din, sunt economii ce provin din dobânzi în principal ca urmare a emisiunilor la costuri mult mai bune şi din contribuţia României la bugetul UE, dar şi economii la capitolul cheltuieli de personal şi cheltuieli de capital. Mai avem o economie de 254 de milioane de lei la Ministerul Transporturilor, în principal la investiţii ale agenţilor economici, cheltuieli neeligibile, spaţii, reparaţii curente la infrastructura feroviară publică. În schimb au fost asigurate sumele necesare pentru decontarea facilităţilor şi gratuităţilor de transport de care beneficiază anumite categorii sociale, dar şi sume pentru majorarea capitalului social la Metrorex. Ministerul Apărării Naţionale a identificat economii în valoare de 359,8 milioane de lei, bani ce nu mai puteau fi utilizaţi până la sfârşitul anului. Propunem, totuşi, pentru MApN credite de angajament în valoare de cinci miliarde de lei pentru demararea achiziţiilor de tehnică şi echipamente specifice. De asemenea, economii la Ministerul Mediului, 49,6 milioane de lei, Ministerul Economiei Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, 40,7 milioane de lei şi Ministerul Justiţiei, 33 de milioane de lei.
Liviu Iolu: Vă mulţumim doamna ministru! Evident că fiecare ministru va prezenta sectorial de unde s-au făcut economii sau unde s-au suplimentat şi pe ce merg aceste fonduri. Dacă sunt întrebări pentru doamna ministru?
Reporter: Da, aş avea două întrebări legat de modificările la Legea evaziunii fiscale, sunt acolo nişte prevederi în proiect şi voiam să vă cer să justificaţi aceste prevederi şi mă refer în primul rând la faptul că evazioniştii ar putea fi scutiţi de răspunderea penală în cazul în care vor plăti întreg prejudiciul indiferent de suma la care se ridică acest prejudiciu. Cum justificaţi aceste prevederi? Care este explicaţia?
Anca Dragu: În primul rând că nu am văzut proiectul.
Reporter: Forma pe care o avem noi, acest lucru reiese.
Anca Dragu: Nu am pus în consultare acest proiect. Astăzi a fost şedinţă de guvern pentru o primă lectură cu propunerile pe care le-am formulat împreună cu Ministerul Justiţiei suntem coiniţiatori, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Justiţiei. Aceste modificări vizează în primul rând actualizarea unor prevederi, corelarea mai bine zis a unor prevederi din Legea evaziunii fiscale cu Codul Penal şi Codul de Procedură Penală şi Codul de Procedură Fiscală. De asemenea, mai sunt, mai este această modificare de reincriminare a stopajului reţinerii la sursă a unor taxe şi impozite şi nevirării acestuia şi propunem pentru o eficientizare a luptei cu evaziunea fiscală, propunem ca pentru sume foarte mici să poată fi, dacă ele sunt recuperate integral....
Reporter: Aţi stabilit pragul? Care este pragul?
Anca Dragu: Noi astăzi am propus 50.000 de lei. Dacă ele sunt recuperate integral până la primul termen de judecată, deci atenţie, acţiunea penală începe, ANAF trimite către parchete aceste dosare, parchetele îşi fac treaba, fac investigaţia, fac ancheta. Dacă până la primul termen persoana care este acuzată de evaziune fiscală de până la 50 de mii de lei plăteşte suma cu toate penalităţile ş.a.m.d., atunci o singură dată, atunci practic dosarul se închide. Repet, ceea ce am constatat în practică este că sunt peste 50% din dosare au ca prejudiciu sume foarte mici, cam 1% din totalul prejudiciilor. Asta înseamnă o ineficienţă foarte mare pentru toate instituţiile care, de fapt, trebuie să combată evaziunea, pentru că un prejudiciu de 50 de mii de lei presupune instrumentarea, practic plata unor salarii, cheltuieli de funcţionare a acestor instituţii cu mai mult de 50 de mii de lei. Este vorba aici de efort şi efect. Până la urmă, statul are nevoie de resurse. România, să nu uităm, are cele mai mici venituri publice ca procent din PIB, respectiv 31% faţă de o medie europeană de 45% din PIB. 
Reporter: În cazul în care prejudiciul depăşeşte 50 de mii de lei există posibilitatea să fie iertaţi de dosar penal?
Anca Dragu: Nu, se aplică pur şi simplu prevederile Codului Penal şi ale Codului de Procedură Penală. 
Reporter: Deci acea prevedere nu există.
Anca Dragu: Intră pe prevederile din Codul Penal şi din Codul de Procedură Penală.
Reporter: A doua întrebare. Din câte am înţeles, în a ultima săptămână de campanie va fi aprobat un proiect de lege privind salarizarea unitară. În acest caz nu este încălcată Legea responsabilităţii fiscale, având  în vedere că nu este permis ca cu 180 de zile înainte de expirarea mandatului guvernului nu pot fi promovate acte normative privind majorări salariale?
Anca Dragu: Vorbim despre dezbatere, nu vorbim despre aprobare. Legea se referă la aprobarea unor acte normative. 
Reporter: În lege scrie promovarea unor acte normative.
Anca Dragu: Promovarea, ele trebuie să se poată şi implementa. Practic, că pui în dezbatere un proiect nu înseamnă că îl ai, că el se va aplica, este pentru dezbatere.
Reporter: Deci nu va fi aprobat.
Anca Dragu: Nu va fi aprobat. Nu poate fi aprobat.
Reporter: Doamna ministru, dacă tot vorbeam de legea salarizăii v-aş întreba, este vorba de un impact de 14 miliarde - spunea domnul Pîslaru - pe următorii ani. Aş vrea să vă întreb, pentru anul viitor, pentru că ştiu că faceţi bugetul acum, aveţi cumva o marjă de câteva milione de lei, să zic aşa, astfel încât să poată să intre în vigoare, să puteţi să finanţaţi aceste majorări de anul viitor? Este posibil? Îl luaţi în considerare?
Anca Dragu: Pentru anul viitor şi prin OUG 20 există circa 2,5 - 3 miliarde de lei pentru cheltuieli salariale, majorări. Pentru anul următor deja avem o prognoză de anvelopă bugetară pentru cheltuieli salariale de 60,9 miliarde lei faţă de 58 şi ceva în 2016.
Reporter: Am înţeles. Deci este prevăzută doar o ordonanţă, majorările din ordonanţă, clar nu merge o altă lege deocamdată.
Anca Dragu: Este un proiect în lucru şi v-aş sugera să vorbiţi cu domnul ministru Pîslaru. 
Reporter: Aş vrea să vă întreb încă un lucru, dacă se poate. Ştim că nu există încă un cadru legal pentru achiziţionarea acelui avion prezidenţial pe care trebuia să-l cumpere Executivul. Vreau să vă întreb dacă până la finalul anului se mai poate ca guvernul să dea o ordonanţă de urgenţă? Şi aş vrea să adresez o întrebare şi purtătorului de cuvânt al guvernului. Care este soluţia? Ministerul Transporturilor lucrează la acest proiect? Va veni cu proiectul la Ministerul de Finanţe? Se va discuta? Şi dacă există cumva o sursă de finanţare undeva? Dacă aveţi niște bani puși de o parte.
Anca Dragu: Este un grup de lucru interministerial care se ocupă de acest subiect lung discutat. În condiţiile în care ar exista cadrul legal, ar putea fi folosite resurse din fondul de rezervă. Dar, după cum vorbim la condiţional... e greu să vă răspund.
Reporter: Deci nu există o alocare acum pentru cumpărarea unui avion.
Anca Dragu: Nu avem o alocare, pentru că nu avem temei legal şi se lucrează în grupul interministerial.
Reporter: Și pentru anul viitor măsurile de relaxare fiscală se vor putea aplica cele conform Codului fiscal, TVA 19%, ați discutat?
Liviu Iolu: S-a discutat rectificarea de anul acesta.
Reporter: Ştiu, ştiu, aşa este, dar mă gândesc că se lucrează la buget şi deja datele astea se cam ştiu până în acest moment.
Anca Dragu; Da, noi lucrăm la buget, desigur. Colegii mei de la buget nu şomează. Pentru 2017 bugetul conform legii trebuie să fie aprobat de noul guvern. Deci noi nu avem cadrul legal să aprobăm bugetul pe 2017, nu avem temei legal. Cum va arăta, ce va prinde viitorul guvern în acel buget este greu să vă spun eu acum.
Reporter: Mihai Peticilă, Pro tv. Sărut-mâna. Doamnă ministru, am văzut o notă în guvern data trecută despre programul "Prima casă" cu o abordare mai lungă. Vreau să ştiu dacă la această rectificare aţi aprobat o nouă majorare a fondului, pentru că din nou băncile au terminat fondul pentru anul acesta, nu mai primesc dosare şi ce se întâmplă de la 1 ianuarie, se modifică ceva în condiţii?
Anca Dragu: Da, am aprobat, am spus de la început, am vorbit despre conceptul de predictibilitate în toate zonele economiei. Şi pentru "Prima casă" am constatat că e nevoie de ceva predictibilitate. Am văzut evoluţia cererilor. Au fost vârfuri în anumite luni, corelate cu anumite evenimente. De aceea am propus o strategie pe cinci ani, astfel încât atât clienţii, atât persoanele fizice, cât şi constructorii sau cei care deţin locuinţe şi vor să le vândă să-şi poată face un proiect pe mai mult de un an. Toată lumea rămâne în această încorsetare a bugetelor pe un an. Haideţi să gândim multianual şi ca atare venim cu această propunere de strategie pe cinci ani, unde vom propune anumite sume pe fiecare an. Pentru sfârşitul acestui an într-adevăr există cerere. Analizăm acum în ce măsură este o cerere reală şi în ce măsură... Practic acum suntem la nivelul de anul trecut cu sumele pentru programul "Prima casă". Sinceră să fiu, nu mă aşteptam să fie cerere suplimentară în 2016 faţă de 2015 şi în 2015 am avut 200 de milioane nefolosiţi. Deci această cerere foarte mare pe 2016 ne surprinde pe toţi participanţii la piaţă. Analizăm în ce măsură este posibil şi fezabil să avem o suplimentare acum, iar pentru 2017 şi anii următori sumele vor fi disponibile, sume de garantare. De altfel, acestea sunt sume care se înregistrează în afara bugetului.
Reporter: Acea strategie privind programul "Prima casă" nu trebuie să ia o formă de act normativ și când se va întâmpla acest lucru, dacă da?
Anca Dragu: A fost o notă şi o vom aproba printr-un memorandum.
Reporter: Când anume se va întâmpla asta?
Anca Dragu: În săptămânile următoare.
Reporter: Doamna ministru, dacă ne ne puteţi spune câţi bani sunt în fondul de rezervă la dispoziţia guvernului.
Anca Dragu: Sunt 380 de milioane fondul de rezervă.
Reporter: 380 de milioane. În momentul de faţă ne puteţi spune şi ce buget are prevăzut Ministerul Culturii în rectificarea bugetară?
Anca Dragu: Vreţi să mă întrebaţi de Cuminţenie? Mai bine mă întrebaţi direct.
Reporter: Bine, atunci vă întreb direct, dacă sunt bani prinşi în rectificarea bugetară şi pentru Cuminţenie.
Anca Dragu: Nu sunt prinşi, pentru că precum la discuţia precedentă despre avion, nici pentru Cuminţenie nu avem baza legală. Trebuie să încep prin a spune că bugetul se întocmeşte pe baza legală existentă. Dacă nu avem un temei legal, nu putem aloca o sumă în buget. Ca atare, nu există o sumă alocată Ministerului Culturii, pot fi folosiţi banii din fondul de rezervă dacă va exista temei legal.
Liviu Iolu: Sergiu, te rog.
Reporter: Şi o ultimă întrebare: dacă au fost prevăzute fonduri pentru Catedrala Mântuirii Neamului, că tot suntem la subiecte controversate.
Anca Dragu: Avem o majorare a bugetului pentru SGG de 92,6 milioane lei. Aceasta este o sumă globală pentru culte, şi nu numai, deci este şi pentru SGG, şi pentru culte. Din această sumă circa 23 de milioane reprezintă salarii pentru personalul clerical. Aceste salarii sunt legate de salariile din învăţământ; ca atare, majorările de acolo atrag majorări salariale. De asemenea, mai sunt proiecte la Departamentul de Culte, proiecte de investiţii referitor la restaurarea unor monumente, în special monumente ce ţin de culte, şi, eventual, în relaţie cu centenarul. După cum ştiţi, am început anul cu foarte puţini bani alocaţi pentru acest capitol, pentru culte. A, şi mai sunt, de asemenea, proiectele pentru aşezămintele de cult din diaspora, din străinătate.
Reporter: Şi bani pentru Catedrala Mântuirii Neamului?
Anca Dragu: N-aş putea să vă spun o detaliere, ar trebui să vedem, ulterior, cu SGG-ul, cum se duc aceşti bani.
Liviu Iolu: Ovidiu, ultima întrebare, te rog.
Reporter: Revenim la Legea evaziunii fiscale. Aţi avut o exprimare, aţi spus: o singură dată poate beneficia cineva de acea facilitate. Deci, într-un singur caz în care se descoperă prejudicii, doar într-un singur astfel de caz un contribuabil poate beneficia de prevederea legii?
Anca Dragu: Am înţeles. Noi propunem o dată într-o perioadă de timp de minim cinci ani.
Reporter: Indiferent de sumă sau nu?
Anca Dragu: Dacă a beneficiat de această situaţie în care plăteşte, practic, recunoaşte vina, plăteşte suma, plăteşte toate penalităţile aferente de la momentul în care se descoperă situaţia şi până când ajunge la primul termen de judecată.
Reporter: Şi o scurtă clarificare faţă de propunerile de alocări pe ministere, în forma de pe site, s-au făcut modificări în şedinţa de guvern?
Anca Dragu: Da, este o modificare ce a avut loc în şedinţa de guvern, o modificare la Ministerul Sănătăţii, la care avem circa 260 de milioane de lei economii suplimentare şi acestea provin din economii pe mai multe categorii de cheltuieli, ceva la cheltuieli salariale, vreo 35 de milioane la achiziţia de ambulanţe...
Liviu Iolu: Care este în procedură de achiziţie, ambulanţele sunt în procedură de achiziţie, dar se achiziţionează la începutul anului viitor de către DSU.
Anca Dragu: Pentru că până la sfârşitul anului, aceste cheltuieli, această achiziţie nu poate fi finalizată, atunci dumnealor au considerat de cuviinţă să dea aceşti bani în fondul de rezervă. De altfel, noi am intrat în şedinţa de guvern cu 120 de milioane în fondul de rezervă şi am ieşit cu 380, ca urmare a acestei operaţiuni.
Reporter: Şi încă o întrebare: Ministerul Finanţelor Publice, alături de cei de la ASF, au gândit grilele pentru transportatori, s-au plafonat pentru şase luni de zile tarifele pentru RCA. În momentul de faţă avem un blocaj al pieţei, foarte mulţi asiguratori, foarte multe companii evită să mai emită poliţe pentru că nu le convine preţul. Ministerul Finanţelor discută cu ASF-ul, ce se va întâmpla?
Anca Dragu: Acesta este un subiect care aparţine în integralitate ASF-ului.
Reporter: Da, dar în discuții cu dumneavoastră s-au plafonat, bănuiesc că și Ministerul Finanţelor Publice…
Anca Dragu: ASF-ul nu are drept de iniţiativă şi noi promovăm pentru ei iniţiativele legislative, dar toată responsabilitatea aparţine ASF-ului. Normele sunt elaborate de ei, ei au datele, ei au metodologia, modelul. Deci este o întrebare pentru ASF.
Liviu Iolu: Mulţumesc mult, doamna ministru, şi o invit pe doamna ministru Raluca Prună la pupitru, pentru că s-a găsit o primă soluţie pentru supraaglomerarea penitenciarelor. Este parte dintr-un pachet mai larg, dacă am înţeles eu bine, doamna ministru, şi o să vă rog să daţi câteva detalii.
Raluca Prună: Mulţumesc! După cum ştiţi deja, şi nu este ceva neanunţat, este ceva demult anunţat, astăzi Guvernul a adoptat un proiect de lege şi insist prin a spune că este un proiect de lege de modificare şi completare a Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Iarăşi, este un lucru foarte cunoscut că România se confruntă în prezent cu probleme grave în sistemul penitenciar precum supraaglomerarea şi condiţiile de detenţie. Acestea au fost constate de-a lungul anilor de către CEDO care numai în acest an a primit peste 3.000 de cereri de la persoane aflate în detenţie sau care denunţă condiţiile de detenţie precare. Şi acest număr de cereri, de peste 3.000, este numărul pe care-l aveam la momentul la care am început să pregătim acest proiect de act normativ. Acum, am mai discutat în spaţiul public şi am zis că investiţia în construirea de penitenciare noi este o soluţie bună, dar este o soluţie pe termen lung. De altfel, chiar şi CEDO însăşi spune că investiţia în noi penitenciare, singură, nu poate constitui o soluţie durabilă pentru rezolvarea problemelor sistemice de supraaglomerare din penitenciare. În contextul acesta Guvernul a adoptat astăzi un proiect de lege care are un dublu scop. Pe de o parte să acorde o compensare persoanelor care execută pedepse privative de libertate în condiţii de supraaglomerare severă şi pe de altă parte să contribuie la decongestionarea penitenciarelor. Toate persoanele private de libertate vor avea în mod automat vocaţia de a beneficia de eliberare condiţionată. Şi aici fac o paranteză, îmi îngădui să fac paranteza asta pentru a spune că nu am schimbat nimic din acest punct de vedere. Eliberarea condiţionată este potrivit legii române o vocaţie şi nu un drept al deţinutului. Şi vocaţia aceasta, sau să zicem beneficiul eliberării condiţionate este dispus de un judecător independent într-o instanţă sub condiţia îndeplinirii unor anumite condiţii stabilite de lege. Ce aduce nou acest proiect de lege este că în ceea ce priveşte beneficiul acordat, acesta este de trei zile, de trei zile beneficiu pentru un număr de 30 de zile în care se constată că detenţia a fost făcută în condiţii precare. Spaţiul minim la care ne-am raportat în elaborarea acestui proiect de lege este de trei metri pătraţi. Şi o să mă întrebaţi probabil de ce trei metri pătraţi şi nu mai mult. Păi trei metri pătraţi pentru că nu de mult CEDO prin Marea Cameră a adoptat, a luat o decizie într-o cauză care priveşte Croaţia şi în care spune foarte clar că standardul minim este de trei metri pătraţi. Credem că măsura pe care o propunem parlamentului, că e un proiect de lege, aşa cum am spus, depăşeşte cadrul unui remediu compensatoriu pur şi simplu şi se încadrează într-un pachet mai mare de măsuri care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie din sistemul penitenciar român şi vizează asta într-un mod durabil. De ce tot insist să vorbesc despre durabilitate sau sustenabilitate, pentru că s-a vehiculat mult în spaţiul public faptul că am da o graţiere mascată. De fapt există două şcoli de gândire din ce am reuşit eu să văd în presă, pe de-o parte o şcoală de gândire spune: daţi o graţiere mascată, pe de altă parte sunt voci autorizate de jurişti reputaţi care întreabă: dar de ce nu daţi o graţiere. O graţiere, am mai explicat, profit să explic şi astăzi, nu adresează cauzele. O graţiere, dacă astăzi am lua o decizie politică, cum s-a luat în '97, în 2002, când s-au dat legi de graţiere funcţie de anumite condiţii, care excludeau corupţia, de exemplu, excludeau faptele pentru care s-au pronunţat pedepse mai mari de trei ani, dacă nu mă înşel. Dar dacă astăzi am decide în mod inovator să eliberăm pe toată lumea din penitenciare, dând o graţiere totală şi colectivă, în mai puţin de un an penitenciarele ar fi pline din nou. Ceea ce acest guvern a dorit să facă este să se adreseze cauzelor, nu efectelor. Deci pentru acest motiv am spus foarte clar încă de la preluarea mandatului că nu iau în considerare sub nici o formă un proiect de graţiere. Mecanismul acesta pe care îl propunem l-am conceput ca pe un instrument juridic care se circumscrie instituţiei eliberării condiţionate. Am spus în ce constă şi în ceea ce priveşte procedura calculării părţii din durata pedepsei pronunţate de un judecător care se va considera ca executată drept compensare a condiţiilor necorespunzătoare a fost concepută în proiectul de lege ca fiind o soluţie din oficiu. Deci, se va face pentru toată lumea aflată în detenţie la momentul la care se apropie persoana de eliberarea condiţionată. Trecem, astfel, dincolo de cerinţele Curţii Europene a Dreptului Omului, însă noi am crezut, propunând acest proiect, noi credem la Ministerul Justiţiei că are avantajul de a fi un proces administrativ organizat şi unic. Deci, nu riscăm să aglomerăm instanţele cu plângeri din partea persoanelor a căror, să zicem, pedeapsă nu este reconsiderată. Deci, facem asta din oficiu pentru toată lumea.
În fine, am prevăzut că legea va intra în vigoare la două luni de la data publicării în Monitorul Oficial, evident după ce va fi adoptată de Parlament şi profit să-mi exprim aici încă o dată convingerea că, dacă avem un consens în societate, că da, avem probleme sistemice de condiţii precare în penitenciar şi că da, trebuie să facem ceva, îmi exprim așadar convingerea că vom avea din partea Parlamentului, a noului Parlament, întreaga cooperare pentru adoptarea cu celeritate a acestei legi. În fine, calcularea părţii din durata pedepsei considerată ca executată în compensarea condiţiilor precare este o măsură temporară, care îşi va înceta aplicabilitatea la 31 decembrie 2022 când, potrivit Memorandumului pe care acest guvern l-a adoptat în primăvară, cu calendarul de măsuri necesare îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie şi a sistemului de probaţiune, credem că vor fi create noi locuri de cazare în sistemul penitenciar şi vor fi deja adoptate toate măsurile care să permită să punem capăt acestor condiţii de precaritate. 
Liviu Iolu: Mulţumesc mult doamna ministru. Dacă sunt întrebări vă rog. 
Reporter: V-aş ruga să ne spuneţi dacă aveţi cumva o statistică din care să reiasă în câte închisori din România beneficiază deţinuţii de mai mult de trei metri pătraţi?
Raluca Prună: Avem o statistică, nu pot să vă spun acum cifre, dar nu există alb şi negru aici. Adică, există chiar în penitenciarele care au un grad de suprapopulare mare, deci la peste 100% de capacitate, avem zone în care sunt trei mp asiguraţi pentru anumiţi deţinuţi şi zone care nu este asigurată această suprafaţă. /…/ Nu am să pot enumera acum toate penitenciarele să spun care, cum, şi am să dau două exemple fericite. Exemplele fericite sunt Penitenciarul Gherla, şi Penitenciarul din Timişoara, şi zic că sunt exemple fericite pentru că, deşi au un grad de suprapopulare mare, asigură condiţii la muncă pentru deţinuţi. Deci, avem deţinuţi care pleacă de la Gherla, de la Gherla lucrează chiar la multinaţionale, de la Timişoara la fel şi cei care sunt în regim deschis pleacă singuri dimineaţa, la 8:00, şi se întorc după opt ore de muncă. Pentru aceste persoane cărora, prin managementul bun al penitenciarului, li se asigură un drept la muncă, am remarcat, discutând şi vizitând penitenciarele că deţinuţii respectivi nu beneficiază de spaţiul minim de cazare, dar evident că asigurându-se un drept la muncă aceştia vor fi, să zicem, mai puţin înclinaţi să facă plângeri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru că interesul este, nu e aşa, muncind să câştige zile în beneficiu şi să se poată reîntoarce şi reintegra în societate. Nu am statistici, pentru că aşa cum am spus, în ceea ce priveşte acest standard minim de trei metri pătraţi Curtea a pronunţat hotărârea /.../ împotriva Croaţiei acum o lună şi noi ne-am calculat spaţiile la o suprafaţă mai mare, însă constantând că şi Curtea a coborât standardul, mi s-a părut firesc să ne raportăm la standardul Curţii, dar promit să revin şi să vă dau asemenea statistici. 
Reporter: Legea se aplică retroactiv, adică pentru persoanele care se află deja în detenţie sau pentru cele care urmează să intre în detenție sau de la momentul aplecării ei?
Raluca Prună: Mulţumesc pentru întrebare. Este menţionat şi în texul legii şi în nota de fundamentare că data pe care am ales-o este 24 iulie 2012 - data la care Curtea a pronunţat decizia cvasi-pilot, cum i se spune, în cauza Iacov-Stanciu împotriva României. Şi aici n-am explicat prea mult. Această dată este data de la care a devenit aproape evident că nu este exclusă adoptarea unei decizii pilot împotriva României. Şi am mai zis în spaţiul public, ştiţi şi dumneavoastră, cei care au urmărit subiectul, sunt şi alte state parte la Convenţie, state membre ale Uniunii, Italia, Ungaria, Bulgaria, împotriva căreia Curtea a pronunţat deja asemenea decizii. Dar data este 24 iulie 2012.
Reporter: /.../ pentru persoanele care au intrat în detenție de la acea dată.
Raluca Prună: Da. Pentru celelalte, evident, sigur că nu se exclude... n-aţi pus întrebarea, dar profit eu să clarific, pentru celelalte persoane care au intrat, să spunem, înainte în detenţie, au intrat şi s-au eliberat, dar au fost totuşi în condiţii precare, nimic nu exclude să se adreseze instanţelor pentru despăgubiri. Bun, n-am putut să facem un mecanism care să răspundă tuturor problemelor şi tuturor persoanelor care au trecut odată prin sistemul penitenciar în ultimii 26 de ani.
Reporter: Aş avea o ultimă întrebare. De ce nu ordonanţă de urgenţă, deşi intuiesc răspunsul, pentru că parlamentul acum este oarecum în vacanţă, până este ales, până se reuneşte, până se dezbate, cine ştie, poate trece chiar un an, poate chiar 2022.
Raluca Prună: Da, e o întrebare foarte bună, de ce nu ordonanţă de urgenţă. Dacă aş da pe ordonanţă de urgenţă mi-aţi fi pus întrebarea de ce nu proiect de lege. Păi, probabil că având în vedere, cum să spun, având în vedere situaţia gravă cu care România se confruntă în această materie şi care, repet, nu este o situaţie de ieri, de azi, este o situaţie de ani întregi, pur şi simplu, cel puţin din 2012, ştim foarte clar că o Curte, care e CEDO, a statuat că avem condiţii necorespunzătoare. N-am vrut să propun, nici măcar să propun o ordonanţă de urgenţă, pentru că aşa cum am spus, eu consider din luările de poziţie publice că există un larg consens şi invit Parlamentul, care s-a manifestat prin vocile sale autorizate de foarte multe ori cu privire la necesitatea de a adopta măsuri să ni se alăture şi să ne arate că poate adopta acest proiect de lege cu celeritate. Aşa încât, eu sper ca în primăvara anului viitor, dacă suntem serioşi cu privire la ceea ce trebuie să facă statul român, nu Guvernul, nu Parlamentul, fiecare singure, dacă suntem aşadar serioşi, vom putea spera rezonabil că vom avea un proiect de lege adoptat în primăvara anului următor.
Reporter: Deci, va intra în vigoare în vigoare /.../.
Raluca Prună: În două luni după publicare... Da, da, pentru că presupune şi elaborarea unei, să zicem, infrastructuri informatice. Am avut, de altfel, a fost public faptul că am avut discuţii cu o parte din sindicatele din sistemul ANP, care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la volumul de muncă pe care acest lucru îl presupune pentru sistemul penitenciar. Răspunsul meu, care a fost public, şi pe care îl repet, este că indiferent de acest mecanism, sistemul penitenciar va trebui să fie pregătit să informatizeze şi să calculeze fără greș astfel de fracţii din executarea pedepsei.
Liviu Iolu: Mulţumesc mult, doamnă ministru. Dacă nu mai sunt întrebări... Tot astăzi, prin ordonanţă de urgenţă au fost aduse câteva modificări la legislaţia privitoare la piscicultură şi acvacultură. Reglementările naţionale din domeniul pescăresc au fost modificate, astfel încât să se conformeze cu nouă politică comună pentru pescuit a UE. O să trimitem un comunicat şi pe această temă, ca şi pe celelalte discutate deja.
De asemenea, pentru că a fost adusă în discuţie legea salarizării unice, Guvernul a introdus Registrul Public de Evidenţă a Salariaţilor, ca pas premergători elaborării noii legi a salarizării unice în sistemul bugetar. Aşadar, pe lângă actualul Registru general de evidenţă a salariaţilor, care lucrează pe baza unui contract individidual de muncă, respectiv în mediul privat, va fi introdus şi un registru de evidenţă a personalului plătit din fonduri publice, ambele urmând să fie gestionate de Inspecţia Muncii. Aşadar, a fost o hotărâre de guvern, prin hotărâre de guvern s-a adoptat acest lucru și, astfel, pentru salariaţii din mediul privat angajaţii vor folosi registrul privat, iar pentru persoanele plătite din fonduri publice se va folosi acest registru public. Fiecare instituţie şi autoritate publică are obligaţia de a înfiinţa registrul general de evidenţă a personalului plătit din fonduri publice, care va fi completat şi transmis Inspectoratului teritorial de muncă în ordinea angajării, numirii salariaţilor săi. Pentru transmiterea datelor în registrul privat-public de către angajatori, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale va achiziţiona sau dezvolta prin resurse proprii un sistem informatic care va fi administrat de Inspecţia Muncii. Ştiţi foarte bine că pentru elaborarea acestei legi a salarizării publice era nevoie de o evidenţă foarte clară a personalului plătit din fonduri publice şi această hotărare de guvern vine în sprijinul elaborării legii unitare. 
De asemenea, pentru că au fost întrebări, Guvernul va lua, va adopta /…/ săptămâna viitoare, marţi, o hotărâre de guvern pentru a ajuta persoanele din Galaţi care au fost afectate de inundaţii, de la Ministerul Dezvoltării am fost anunțați că vor fi aproximativ cinci milioane de lei pentru case, pentru infrastructură, pentru case în special, pentru urgenţele de la Galaţi, iar pentru infrastructură o sumă pe care o voi comunica marţi, după şedinţa de guvern, când va fi adoptată această hotărâre. S-a amânat această hotărâre pentru că a durat foarte mult evaluarea în teren la Galaţi. Dacă mai sunt alte întrebări?
Reporter: /.../
Liviu Iolu: Nu a mai ajuns la "Monitorul Oficial" pentru că între timp au fost sesizate probleme de constituţionalitate de către Consiliul Legislativ, problemele pe care le-am prezentat în comunicatul de vineri, motiv pentru care s-a hotărât să se trimită amendamente la /…/ proiectul de lege aflat în parlament pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului. Acele amendamente le-am detaliat, sunt practic aceleaşi lucruri care se aflau în ordonanţa de urgenţă.
Reporter: /..../
Liviu Iolu: Exact, pentru că au fost decizii ale Curţii Constituţionale care s-au referit exact la această problemă. În momentul în care există în fază avansată de adoptare un proiect legislativ, nu mai poţi veni cu o nouă ordonanţă de urgenţă care să modifice.
Reporter: /.../
Liviu Iolu: Este în fază avansată, a trecut prin Senat acest proiect de lege şi da, se aşteaptă votul Camerei Deputaţilor. A trecut prin comisia Camerei Deputaţilor şi.....
Reporter: /.../
Liviu Iolu: Nu. În acest moment aşteptăm Parlamentul, sigur.
Reporter: Termenul ar fi 20 decembrie anul acesta, dar parlamentul este un pic în campanie electorală, deci nu se va întruni în plen pentru a adopta acest proiect. Înseamnă că Executivul îşi ia mâna de pe 'Cuminţenia Pământului'? Nu va mai fi achiziţionată?
Liviu Iolu: Nu înseamnă. Eu încerc...
Reporter: Pentru că acel contract va trebui semnat potrivit angajamentelor.
Liviu Iolu: Sigur, s-a găsit, s-a negociat cu cumpărătorii şi s-a găsiti această formulă termenul, amânarea acestui termen, dar după cum ştiţi parlamentul se mai întruneşte, nu cred că nu se mai întruneşte în această sesiune.
Reporter: Care este procedura prin care cei care au donat îşi pot primi banii înapoi, pentru că nu s-au strâns sumele necesare achiziţiei?
Liviu Iolu: Este procedura prin amendament trimisă în parlament.
Reporter: Ne spuneți și nouă care este această procedură şi termenul în care îşi pot primi banii înapoi?
Liviu Iolu: Este trimis ca amendament, e destul de lungă /.../
Reporter: Pe data de 12 octombrie Guvernul nu a cunoscut aceste probleme de constituţionalitate, când a fost aprobată ordonanţa de urgenţă?
Liviu Iolu: Se poate reveni, se poate reveni.
Reporter: Presupun că a trecut şi pe la Ministerul Justiţiei pentru aviz.
Liviu Iolu: Da. Asta a fost hotărârea Guvernului la momentul acela. Deci se poate reveni după adoptarea unui act normnativ, se poate reveni la rediscutarea lui.
Reporter: Nu. În acea zi, cunoştea aceaste probleme de constituţionalitate?
Liviu Iolu: S-a hotărât introducerea de amendamente în locul acelei ordonanțe de urgență.
Reporter: Pe 12 octombrie Guvernul cunoştea aceste probleme de constituţionlitate?
Liviu Iolu: Nu am cunoştinţă. Eu vă spun ce s-a întâmplat, nu altceva.

 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe