Actualitate

Joi, 07 Nov

Participarea premierului Ludovic Orban la preluarea mandatului de ministru al muncii și protecției sociale de către Victoria Violeta Alexandru

Galerie foto

Declarații susținute de premierul Ludovic Orban la preluarea mandatului de ministru al muncii și protecției sociale de către Victoria Violeta Alexandru

[Check Against Delivery]

 

Ludovic Orban: Sărut-mâna, bună ziua. Suntem prezenți astăzi, aici, practic pentru instalarea oficială a doamnei Violeta Alexandru în funcția de ministru al muncii și protecției sociale. Am ținut în mod deliberat să fiu prezent la Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru că este una dintre cele mai importante structuri ale guvernului pe care îl conduc și, de asemenea, pentru că o cunosc foarte bine pe Violeta Alexandru, am lucrat împreună, experiența sa, dedicarea pentru servirea interesului public, empatia față de oameni și mai ales față de oamenii simpli, oameni aflați în situații vulnerabile, o recomandă pentru a gira cu maxim profesionalism și pasiune și dedicare această poziție de ministru al muncii și protecției sociale.
De două săptămâni, partidul care a fost pur și simplu alungat de la putere răspândește pe toate canalele posibile minciuni sfruntate despre ce o să facă guvernul PNL. Îi rog pe cetățenii români să nu se lase din nou păcăliți de mincinoșii nerușinați care și-au bătut joc de cetățeni români, care au câștigat votul oamenilor cu niște promisiuni mincinoase și care, odată instalați la putere, au folosit puterea doar în interes personal și erau gata-gata să pună pe butuci România.
Partidul Național Liberal susține creșterea veniturilor pentru fiecare categorie socială. Sigur că această creștere de venituri trebuie să aibă la bază indicatori economici, trebuie să aibă la bază o creștere economică solidă și sustenabilă, care să fie sprijinită pe piloni stabili, cum sunt investițiile, cum sunt investițiile private, cum sunt creșterea competitivității companiilor românești, creșterea productivității, prin aplicarea inovării și cercetării și prin măsuri de organizare, pentru că, doar astfel, veniturile românilor pot să crească în mod real, iar o creștere de venit care este stabilită să ducă cu adevărat la creșterea puterii de cumpărare pentru fiecare persoană care înregistrează o creștere de venit. Readuc aminte că Partidul Național Liberal s-a bătut timp de doi ani de zile cu majoritatea PSD din Parlament și, cu toată opoziția acestei majorităţi, Partidul Național Liberal a reușit să impună la dezbaterea Legii bugetului de stat pe 2019 creșterea alocațiilor pentru copii. Deci nu PSD a crescut alocațiile pentru copii, ci opoziția, Partidul Național Liberal aflat în opoziție, care, până la urmă, printr-o campanie publică, a reușit să îi determine pe parlamentarii majorității să nu mai aibă curaj să voteze împotriva majorări alocațiilor.
Nu am la mine documentul, dar o să vi-l arăt, sunt semnatar, ca deputat, al sesizării Curţii Constituţionale împotriva modificării Legii pensiilor prin care s-a încercat reducerea cu 15% a pensiilor, urmare a sesizării fiind decizia Curţii Constituţionale care a statuat că este neconstituţională tăierea pensiilor şi că pensia este un drept de proprietate câştigat de fiecare cetăţean, prin contribuţia pe care o plăteşte ca persoană activă. Ca atare, părinţii şi bunicii noştri să aibă încredere în  noi. Ne dorim să creştem pensiile şi ne dorim ca, odată cu creşterea pensiei, creşterea să nu fie doar pe hârtie, ci să se simtă în creșterea puterii de cumpărare, în creșterea, practic, a puterii fiecărui cetățean de a trăi un pic mai bine prin fiecare creștere de venit. Există o Lege a pensiilor care este în vigoare, pe care intenționăm să o respectăm, o spun de fiecare dată tocmai pentru că suntem obligați de minciunile nerușinate, răspândite în mod sistematic de partidul toxic care și-a bătut joc de România în ultimii 30 de ani.
În ceea ce privește salariul minim, dorim creșterea salariului minim, dar nu dorim ca o creștere a salariului minim să provoace consecințe economice negative asupra companiilor, să determine retragerea de pe piața românească a unor investitori și, mai ales, să ducă la pierderi de locuri de muncă care pot fi generate de retragerea companiilor în cazul în care, la baza creșterii salariului minim pe economie, nu stau fundamente obiective care pleacă din indicatori economici sau din mijloace, formule de calcul care să stea la baza unei creșteri obiective a salariului minim. Am întrebat-o pe doamna ministru dacă există vreun studiu de impact la baza proiectului de Hotărâre de Guvern inițiat de fostul ministru al muncii...
Violeta Alexandru: Nu l-am găsit.
Ludovic Orban: Răspunsul este că nu l-a găsit, în mod evident. A fost aşa cum am zis eu, precum creşterea din 1989 anunțată de la balcon, a fost din burtă, fără niciun fel de calcul, fără niciun fel de studiu de impact; pentru că orice creștere a salariului minim, de exemplu, duce în sectorul public la creșteri de salarii, pentru că în legea salarizării sunt salarii care se calculează pe grilă în funcție de salariul minim. De asemenea, în companiile private nu se poate crește numai salariul minim al angajaților care stau pe salariu minim, pe toate grila de salarizare în companii private se determină creșteri de salarii pentru a menține, practic, ierarhizarea funcțiilor care există în cadrul fiecărei organigrame a fiecărei companii. Deci, nu creşti numai salariul minim, creșterea costului cu forța de muncă a unei companii la o creștere a salariului minim nu este doar creșterea determinată de creșterea salariului minim numai pentru angajații care stăteau pe salariu minim, ci o creștere mult mai mare. De asemenea, sigur, există și efecte. Eu sunt convins că PSD a crescut salariul minim pentru că le creșteau încasările la buget. Practic, angajații din sectorul privat, fiind salariul minim mai mare, plăteau taxe și impozite mai mari, dar nu aceste calcule meschine trebuie să stea la baza formulei pe baza căreia să crească salariul minim.
Ne dorim, de asemenea, să analizăm cu mare seriozitate măsurile active care există astăzi pe piața muncii, pentru că, din toate consultările pe care le avem cu angajatorii, cu mediul privat, principala problemă pe care o au în momentul de față este o criză a forței de muncă, în special a forței de muncă cu un grad de calificare, a meseriașilor și a oamenilor cu studii superioare în special, în domeniul tehnic. Or, să mai păstrezi măsuri active acolo unde există un deficit de forță de muncă nu reprezintă altceva decât a da cadouri unor companii din anumite domenii. Eu cred că orice resursă financiară trebuie folosită pentru nişte obiective mai importante şi mai generoase. Eu cred că cea mai bună formă de protecţie socială pentru un om este să aibă o meserie căutată şi să-şi găsească un loc de muncă bine plătit, pentru că în momentul respectiv nu mai are nevoie de asistenţa statului sau de toate costurile care sunt ridicate de persoanele care se află în situaţie vulnerabilă, în situaţie de marginalizare sau în situaţia de a nu avea un loc de muncă.
Pot să vă spun că suntem foarte îngrijoraţi privitor la fondul de pensii, din discuţiile pe care le-am avut cu ministrul finanţelor, în loc de excedent la fondul de pensii, aşa cum a prezentat guvernul PSD la Legea bugetului de stat, un excedent care, dacă ţin bine minte, era de 2,4 miliarde prevăzut, astăzi ne confruntăm cu un deficit la fondul de pensii. Gândiţi-vă că e un deficit de peste 2 miliarde! Vom afla cu siguranţă cât de curând care este deficitul exact. Asta gândiţi-vă că creşte transferul, valoarea sumelor care trebuie transferate de la bugetul de stat spre bugetul de pensii pentru a echilibra bugetul de pensii şi a asigura plata pensiilor. Evident, aici trebuie să analizăm foarte serios de ce, faţă de obiectivele de colectare, există o nerealizare majoră în ceea ce priveşte colectarea contribuţiei de asigurări sociale, de pensii, contribuţiei de pensii.
Închei prin a vă spune că atât la nivelul Ministerului Muncii, cât şi la nivelul tuturor ministerelor, cât şi la nivelul premierului, contăm foarte mult pe un dialog sistematic şi pe o colaborare cu societatea civilă. În cei 30 de ani de democraţie, atât în mediul de afaceri, atât şi în zona organizaţiilor neguvernamentale, cât şi în zona asociaţiilor profesionale, s-a strâns foarte multă competenţă, foarte multă expertiză, care este de multe ori superioară competenţei şi expertizei unor funcţionari angajaţi pe ochi frumoşi, de diferiţii conducători de instituţii.
De asemenea, pot să vă spun, din toate discuţiile pe care le-am avut de-a lungul timpului, de exemplu, Federaţia Asociaţiilor care prestează servicii în domeniul social, că eficienţa acestor organizaţii neguvernamentale este mai mare decât eficienţa unor aparate administrative. Pe indicatori, Federaţia are trei persoane, trei beneficiari la un angajat, şi pot să vă spun că există consilii judeţene care au un angajat la un beneficiar. Trebuie să introducem nişte sisteme de normare, de evaluare a activităţii angajaţilor din sectorul public în funcţie de rezultatele efective pe care le produc asupra beneficiarilor. Nu mai trebuie să ţinem cont numai de umflarea unor organigrame.
Doamna ministru v-a spus de comasarea celor două autorităţi. Trebuie să spun un lucru: în prima fază facem un audit intern, la nivelul fiecărui minister. În urma acestui audit intern va rezulta o structură organizatorică, care va fi la baza hotărârii de guvern de organizare şi funcţionare a fiecărui minister. Ulterior, vrem să contractăm un audit extern, care să se refere la întreaga administraţie, adică nu numai la ministere, ci şi la celelalte autorităţi, agenţii, oficii şi toate structurile subordonate, de diferite feluri ministerelor şi altor... şi guvernului şi parlamentului. Pentru că aici trebuie să vă spun foarte clar: ce urmărim? Urmărim ca un număr cât mai mare de angajaţi în sectorul public să aibă o relaţie directă cu cetăţeanul, să presteze servicii directe către cetăţean, să deruleze proceduri şi operaţiuni care să fie în beneficiul cetățeanului.
Orice structură organizatorică pe care o realizezi cu persoană juridică presupune ca un număr foarte mare de angajaţi să nu fie angajați care să deservească cetățeanul beneficiar, ci pur și simplu sunt oameni care asigură funcționarea instituției, adică ai ceea ce se numește structura de resurse umane, structura tehnică, juridică, de buget, achiziții și așa mai departe. Din cauza asta trebuie o optimizare a funcționării instituțiilor, ca să nu mai spun că există o dispersare a atribuțiilor și în condițiile unei lipse de cooperare loială între foarte multe entități care fie se calcă pe bătături ca atribuții, fie, necomunicând, împiedică realizarea unor politici publice coerente în domenii importante, în mod evident vrem să facem o concentrare a acestor entități în urma unui audit extern, astfel încât să creăm o administrație modernă, o administrație debirocratizară, digitalizată, care să reducă la maxim timpul de soluționare a cererilor cetățenilor și care să evite cât mai mult contactul subiectiv care se realizează între angajați, funcționari și beneficiarii cetățeni. Vă stăm la dispoziție cu răspunsuri la întrebări.
Reporter: Domnule premier, aţi spus de un deficit la fondul de pensii de 2,4 miliarde de lei. Acestea sunt cifrele la zi, exacte, pe care le aveţi, pentru că /.../
Ludovic Orban: Sunt cifrele neoficiale pe care le-am avut înainte de moţiunea de cenzură, am cerut ministrului finanțelor să îmi prezinte care e situaţia la zi. A spus de peste 2 miliarde.
Reporter: Era 16-17 miliarde deficitul acum trei ani de zile şi, prin transferul contribuţiilor, s-a redus treptat acest deficit.
Ludovic Orban: Da, doamnă, transferul contribuiţiilor, aşa cum am spus şi atunci, a fost un hocus-pocus, care a redus veniturile la bugetul statului şi la bugetele locale pentru ca să poată să crească veniturile la bugetul de pensii și la bugetul de sănătate și, în mod evident, şi la șomaj. A fost un hocus-pocus acolo, s-au mutat banii dintr-un buzunar al statului în buzunarul fondului de pensii pentru că e normal, trecându-se toată sarcina în spinarea angajatului, normal că, la un brut mai mare, un procent mai mare, a reprezentat un venit mai mare pentru bugetul de pensii. Acolo nu a existat nicio creștere a salariului mediu care să stea la baza acestei aparente echilibrări a bugetului. Pur și simplu, în loc să se transfere banii de la bugetul de stat spre bugetul de pensii, pentru a acoperi deficitul, banii au fost mutați prin acest hocus-pocus al transferului contribuțiilor direct la cele două bugete, bugetul de pensii și bugetul de sănătate. Eu m-am referit..., stimată doamnă, mă lăsați să vă răspund? Eu m-am referit simplu: de ce guvernul în proiectul de buget a prevăzut un excedent în bugetul asigurărilor sociale de stat?
Reporter: /.../ o estimare, domnule premier.
Ludovic Orban: Lucrați aici, ați lucrat în ministerul ăsta? Cum să se meargă pe o estimare? Așa eroare de estimare nu a existat niciodată! Altă întrebare, dacă aveți, vă ascult.
Reporter: /.../ la rectificare bugetară, câţi bani veţi prinde pentru bugetul de pensii? Vă întreb pentru că este o întrebare importantă.
Ludovic Orban: Vom cuprinde acei bani care sunt necesari pentru a asigura plata pensiilor.
Reporter: Vor mai creşte pensiile şi salariile în anul 2020, aşa cum s-a prevăzut?
Ludovic Orban: V-am spus că este o lege în vigoare, pe care noi vrem să o respectăm.
Reporter: Cu domnul preşedinte, astăzi, aţi discutat despre rectificarea bugetară şi despre buget? Aţi găsit soluţii pentru acoperirea lipsurilor, găurilor?
Ludovic Orban: Nu am discutat de soluții. Domnul președinte, care este un președinte responsabil și care nu a avut o comunicare directă cu fostele guverne, a solicitat să fie informat privind situația pe care am găsit-o în Ministerul Finanțelor. De asemenea, am avut o discuţie care este legată de susținerea candidaturii Adinei Vălean în procedura de audiere în Parlamentul European și susținerea comisiei în ansamblu în Parlamentul European la votul de învestire a comisiei.
Reporter: Aţi discutat şi despre organizarea alegerilor de duminică? Am văzut că a fost ministrul de externe prezent.
Ludovic Orban: Ieri am discutat la întrunirea pe care am convocat-o cu toate autoritățile responsabile de organizarea alegerilor pentru a identifica măsurile pe care le putem lua în ultimele zile pentru a asigura desfășurarea în cele mai bune condiții a alegerilor.
Reporter: Am două întrebări. Aţi vorbit de...
Ludovic Orban: Staţi numai puțin, că eu trebuie să plec, vă las pe doamna ministru; dacă mai aveți întrebări îmi puneți mie, după care o las pe doamna ministru să vă răspundă.
Reporter: Există vulnerabilităţi, e posibil să apară probleme la votul în străinătate, aşa cum s-a întâmplat în alți ani?
Ludovic Orban: Tocmai asta i-am solicitat domnului ministru Aurescu, Autorității Electorale Permanente, să crească resursele alocate pentru campania de informare, că se votează trei zile, astfel încât toți românii din diaspora să știe că pot vota și vineri și sâmbătă și duminică. De asemenea, pot să apară probleme care... dintre președinții și locțiitorii secțiilor de votare, o parte sunt voluntari, nu sunt personal al ambasadei sau al consulatelor sau angajați din centrala ministerului care au fost trimiși să exercite funcțiile respective, sunt mulți voluntari. Și am stabilit un corp de rezervă de președinți sau locțiitori în cazul în care dintre voluntari se retrage vreunul dintre ei, că există această posibilitate că oamenii au venit voluntari și cum au venit voluntari... nu putem lăsa secții de votare care să nu funcționeze. De asemenea, ne-am gândit și la un sistem de a completa. Avem situația pe fiecare secție de votare, delegații partidelor, fiecare partid câte delegații avem, câte secții sunt cu numărul maxim, câte secții sunt cu număr minim de delegați, de posibilitate de a completa. De asemenea, mai este o chestiune importantă legată de numărul persoanelor din biroul electoral al secției de votare care primesc avizul de a fi operator de tabletă, pentru că aici în foarte multe secții de votare a existat un interes relativ scăzut și Autoritatea Electorală Permanentă, sigur, până la urmă, și cu un acord din partea STS, a decis că în cazul în care nu sunt suficienți se poate face o instruire rapidă la constituirea secției de votare, astfel încât să mai fie niște membri din biroul electoral al secției de votare care să primească posibilitatea de a utiliza tableta, astfel încât să se fluidizeze cât mai mult procesul.
În ceea ce privește organizarea în plan intern, am primit toate garanțiile privitor la asigurarea pazei, ordinii publice în secțiile de votare, în jurul secțiilor de votare, siguranța în transportul tuturor documentelor, respectarea graficului de transmitere a materialelor electorale către secțiile de votare. Evident mai sunt situații, se îmbolnăvesc prefecți și subprefecți, după cum ați văzut, o să se îmbolnăvească de tot, vă spun de acum, din funcția de prefecți... și trebuie să găsim soluții rapide pentru a exista cineva care să fie învestit cu atribuțiile prefectului și care să deruleze toate operațiunile care sunt necesare.
Reporter: Sunt experți care spun că majorarea punctului de pensie cu 40%, așa cum prevede acum legea, ar duce la o creștere a ponderii cheltuielilor rigide până la 95% din buget, față de 80% cât este acum. Așadar, concret, ne permitem să creștem pensiile așa cum este prevăzut? Dumneavoastră tot spuneți că /.../.
Ludovic Orban: În condițiile unei creșteri economice solide, există această posibilitate de creștere a punctului de pensie. Evident că facem acum studiu de impact pe diferite scenarii, pe care le avem, și nu este așa cum spuneți dumneavoastră, că vor crește cheltuielile la 95% - nu este așa.
Reporter: Declarația celor de la Fondul Monetar Internațional.
Ludovic Orban: Da, mă rog. Nu știu exact ce metodologie de calcul au folosit, dar momentul în care vom avea o situație o vom prezenta publicului.
Reporter: Și președintele Consiliului Fiscal spunea că ar bine să se lucreze la calendarul de aplicare pentru că impactul bugetar va fi foarte mare, va exploda deficitul bugetar anul viitor, din cauza creșterii pensiilor cu 40%.
Ludovic Orban: În elaborarea legii bugetului de stat, în mod evident, noi trebuie să prevedem creșterea pensiilor începând cu data de 1 septembrie, pentru că bugetul îl elaborez pe toate legile în vigoare. Cu siguranță vom vedea atunci cum reglăm toate celelalte categorii de cheltuieli. Oricum, colectăm 27% din produsul intern brut.
Reporter: La TVA.
Ludovic Orban: Nu, în total. Deci România are ca venituri 27% din produsul intern brut. Dacă vă uitați...
Reporter: Și vă propuneți să /.../.
Ludovic Orban: Ne propunem ținta de a ajunge măcar la 30% în ceea ce privește ca și colectare, pentru că prin simpla îmbunătățire a colectării, gândiți-vă că fiecare procent din PIB înseamnă 2 miliarde.
Reporter: Da, toți miniștrii de finanțe și-au propus...
Ludovic Orban: E, aici trebuie să ataci evaziunea fiscală acolo unde ea există, nu să iei șapte piei de pe comercianții de la târguri sau de pe cei care au mici magazine, moteluri, pensiuni și să ataci evaziunea fiscală acolo unde se știe că există și unde e foarte mare.
Reporter: /…/
Ludovic Orban: Încă o întrebare, după care vă las cu doamna ministru.
Reporter: Vorbiți despre o formulă de calcul. Asta înseamnă că ar putea duce la o amânare a majorării salariului minim?
Ludovic Orban: Nu, nu.
Reporter: Știți că din ianuarie este prevăzută.
Ludovic Orban: Normal, sigur că știm acest lucru și vom adopta hotărârea de guvern, astfel încât majorarea salariului minim să se aplice de la 1 ianuarie.
Reporter: Există deja o formulă de calcul, e orientativă, ați stabilit în Parlament...
Ludovic Orban: Noi am lucrat la un proiect de lege în Parlament, în care, la baza creșterii punctului de pensie, să stea doi piloni: creșterea productivității indicelui de productivitate la nivel de ramură plus inflația. Vă las pe doamna ministru.
Reporter: /.../ în ceea ce privește sistemul sanitar. De la 1 ianuarie mai este prevăzută o creștere...
Ludovic Orban: Vă feriți de mine?
Reporter: Nu mă feresc, încercam să vă atrag atenția, domnule Orban.
Ludovic Orban: Spuneți, vă rog.
Reporter: 25% ar mai trebui să crească salariile în tot sistemul bugetar începând cu 1 ianuarie 2020 - 25% comparativ cu grila din 2022. Ne mai permitem în acest moment să mergem pe această creștere salarială sau nu?
Ludovic Orban: Domnul ministru al finanțelor vă va da răspunsul, dar fiind o lege care este în vigoare, evident la baza alcătuirii bugetului trebuie să vedem care este impactul bugetar pe care îl generează și cum poate fi susținută această creștere.
Reporter: Spuneați de o gaură de 10 miliarde. Vă rog, o gaură de 11 miliarde...
Ludovic Orban: Nu am zis o gaură. V-am spus că a existat un plan de colectare a veniturilor; acel plan nu a fost atins; s-au colectat 11 miliarde, din informațiile pe care le-am avut la momentul respectiv, 11 miliarde mai puțin decât a fost planificat.
Reporter: Și cum recuperăm?
Ludovic Orban: Prin îmbunătățirea capacității de colectare a ANAF-ului, exact cum v-am spus, prin tratarea egală a fiecărui contribuabil, să renunțăm la... Știți ce și-au prevăzut în buget la rectificare? O creștere a veniturilor ca urmare a amnistiei fiscale pe care au dat-o, o creștere de, parcă, de 1,2 miliarde. Nu a crescut, în mod evident, ca să nu spun, multe cifre le-au băgat din burtă numai pentru a umfla veniturile.
Reporter: Bine, dar dumneavoastră /.../ supra-acciza, o să mai plece din venituri, spre exemplu, câteva miliarde, v-ați propus asta.
Ludovic Orban: Stimată doamnă, nu este în mod obligatoriu. Când am introdus cota unică, cei mai mulți oameni prevesteau apocalipsa bugetară. Cu toate astea, colectările pe primul an, din momentul introducerii cotei unice au fost mai mari...
Reporter: La care dintre ele?
Ludovic Orban: Cota unică de impozitare, care a fost introdusă de Alianță DA, de guvernul PNL-PDL, care a fost introdusă în 2005. Deci introducerea cotei unice a dus la creșterea încasărilor la impozitul pe venit - și la asta mă refer - pe categoria de încasări pe impozitul de venit cu 12 sau 14% încă din primul an. Nu întotdeauna o scădere, mai ales când e vorba de supra-acciza la combustibil, care a inhibat într-o foarte mare măsură consumul de combustibil care a determinat companii de transport să-și cumpere combustibil din altă parte, nu din România, o reducere a accizei și implicit a prețului combustibilului poate să genereze o creștere a consumului de combustibil, care să ducă până la urmă la o creștere a veniturilor din acciză.
Reporter: Afectează plata pensiilor și a salariilor cele 11 miliarde?
Ludovic Orban: V-am spus, plata pensiilor și salariilor în guvernarea PNL este garantată. La revedere!



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe