Actualitate

Marți, 30 Octombrie

Participarea premierului Viorica Dăncilă la conferința la nivel înalt "O politică de coeziune incluzivă pentru o Uniune mai aproape de cetățenii săi"

Galerie foto

Alocuțiunea premierului Viorica Dăncilă la conferința la nivel înalt "O politică de coeziune incluzivă pentru o Uniune mai aproape de cetățenii săi"

[Check against delivery]

 

Viorica Dăncilă: Stimați reprezentanți ai Comisiei Europene, stimată doamnă comisar, stimate domnule președintele al Senatului, stimate domnule vicepreședinte al Camerei Deputaților, distinși participanți, doamnelor și domnilor,

Permiteți-mi să încep prin a vă adresa mulțumiri pentru larga participare la acest eveniment. Prezența dvs astăzi confirmă atașamentul faţă de proiectul european și de principala politică investițională, care contribuie la consolidarea sa, politica de coeziune. Cu toții suntem conștienți de faptul că parcurgem o perioadă marcată de importante și multiple provocări la care trebuie să găsim un răspuns comun menit să asigure un viitor sustenabil pentru toți europenii. UE trebuie să ofere cetățenilor săi prosperitate, stabilitate, solidaritate socială, pace, libertate și securitate. Avem nevoie de o Europă mai integrată, mai puternică și mai coezivă, clădită pe obiective și direcții de acțiune consensuală.

În luna mai, Comisia Europeană a făcut public pachetul legislativ privind politica de coeziune 2021-2027, document care conține regulamentul privind prevederile comune, ce precizează un set unic de norme pentru șapte fonduri ale UE: fondul european de dezvoltare regională, fondul de coeziune, fondul social european, fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, fondul pentru azil și migrație, fondul pentru securitate internă și instrumentul pentru frontiere externe și vize. În centrul preocupărilor Comisiei se află promovarea transformării economice prin stimularea investițiilor la nivelul UE, prin încurajarea inovării, a digitalizării, dar și prin sprijinirea IMM-urilor. De asemenea, sunt vizate asigurarea tranziției energetice, utilizarea energiei din surse regenerabile şi combaterea schimbărilor climatice, precum și întărirea reţelelor strategice de transport și digitale. Nu în ultimul rând, este urmărită accentuarea caracterului social al Europei și apropierea instituțiilor europene de cetățeni. 

Unde se situează România față de aceste obiective ambițioase? Peste numai două luni, începând de la 1 ianuarie 2019, România va prelua președinția Consiliului UE. Motto-ul care ne va călăuzi pe parcursul celor șase luni este coeziunea, o valoare comună europeană. În acest spirit, vom urmări ca politicile UE să se raporteze în permanență la principiul coeziunii, ca element definitoriu al UE, pentru a reclădi încrederea cetățenilor. Din această perspectivă, salutăm inițiativa Comisiei, centrată pe simplificare, flexibilitate și eficiență și care urmărește, totodată, să răspundă obiectivelor Tratatului UE de promovare a coeziunii economice, sociale și teritoriale, la nivelul regiunilor şi statelor membre. În același timp, subliniem că, ținând cont de actualele provocări, politica de coeziune este şi trebuie să rămână principala politică de investiții la nivelul UE, aceasta contribuind semnificativ la funcționarea pieței unice europene,  considerând bine venită abordarea strategică a politicii de coeziune, care ține seama de evoluțiile sociale și demografice din spațiul Uniunii. Obiectivele propuse de Comisie și menținerea arhitecturii creează cadrul strategic general pentru promovarea dezvoltării echilibrate a statelor membre și a regiunilor, contribuind astfel la reducerea decalajelor din sânul UE. România analizează cu atenție propunerile de obiective specifice. România va susține eligibilitatea unor acțiuni care să răspundă nevoilor de dezvoltare în acord cu noile politici europene, în mod special infrastructura.

În ceea ce privește condițiile prealabile pentru eligibilitate, considerăm că este nevoie de o definire mai concretă a criteriilor aferente, astfel încât să fie create premisele unei evaluări obiective din partea Comisiei și să fie garantă egalitatea de tratament pentru toate statele membre. Considerăm că România trebuie să fie tratată în mod egal cu toate statele membre ale UE. Cu privire la sprijinul financiar din fonduri, susținem propunerea Comisiei conform căruia granturile să rămână principala formă de finanțare a politicii de coeziune. Utilizarea instrumentelor financiare nu trebuie să devină un scop în sine și nici să înlocuiască granturile, mai ales în regiunile mai puțin dezvoltate. Eligibilitatea TVA ar trebui să rămână la decizia statelor membre, luând în considerare legislația națională aplicabilă, pentru a evita presiunile asupra bugetelor naționale, bugetelor locale și eventualele blocaje financiare care ar putea surveni. România apreciază simplificarea propusă de Comisie în ceea ce privește normele de gestiune și control și consideră că aceasta sprijină eficientizarea semnificativă la nivelul tuturor proceselor în beneficiul implementării efective a politicii de coeziune.

În ceea ce privește auditul, România susține propunerile Comisiei și consideră că auditul ar trebui să se bazeze mai mult pe încredere, să fie preventiv, previzibil și fără opinii contradictorii, iar acțiunile de control să se axeze pe conformitate și nu pe detalii financiare. Susținem menținerea actualelor reglementări privind dezangajarea automată, regula N+3, corelat cu calendarul general pentru pregătirea și demararea unei perioade de programare cel puțin pentru primii ani de implementare a bugetului. Totodată, considerăm că este nevoie de optimizarea programării anuale bugetare a fondurilor, iar planurile financiare anuale să fie stabilitate de statele membre, conform specificității naționale.

România susține ideea menținerii nivelului de prefinanțare inițială și anuală din actuala perioadă de programare financiară, pentru a evita eventuale probleme de lichidități, mai ales în condițiile rambursării a 90% din cheltuielile declarate și restricționării transmiterii a numai patru aplicații de plată pe un an de către Comisie. În același timp, România susține menținerea nivelului actual de cofinanțare, având în vedere dificultatea de ordin bugetar, pentru asigurarea unui nivel de cofinanțare publică națională mai ridicată. Considerăm că nivelul de cofinanțare propus va conduce la nerealizarea obiectivului de reducere a decalajelor de dezvoltare în regiunile de graniță, urmărit prin programele de cooperare teritorială.

Totodată, România susține acordarea unui mai mari flexibilități la nivelul statelor membre sau a regiunilor în stabilirea cofinanțării pentru programele operaționale și tipurilor de investiții și nu la nivel de axă prioritară.

România nu susține propunerea privind transferul a 10 miliarde din fondul de coeziune către facilitatea "Conectarea Europei". Considerăm că menținerea în cifre absolute a nivelului de transfer către facilitatea "Conectarea Europei" în condițiile scăderii drastice a alocării fondului de coeziune, corelată cu propunerea a doar 70% să fie menținută în cadrul anvelopei naționale, reduce semnificativ posibilitățile statelor membre de a-și promova investițiile în sectorul de transport, stabilite, de altfel, prin legislația europeană din domeniul transportului.

România salută demersurile pe care le-a întreprins Comisia Europeană, astfel încât politica de coeziune să rămână în continuare principala politică investițională, motor de dezvoltare a UE.

Acordul României pentru alocările naționale, pentru politica de coeziune va depinde însă de decizia finală privind ponderea creșterii contribuției naționale la finanțarea bugetului european și a alocării naționale pentru alte politici, precum și de bugetul total alocat de Comisie pentru coeziune.

De la 1 ianuarie 2019, România va prelua președinția Consiliului UE. Va trebui, împreună, să răspundem la numeroase provocări, provocări noi, dar și provocări legate de politicile tradiționale ale UE, și mă refer la politica agricolă comună și la politica de coeziune. Sper ca împreună, sper ca cele 27 de state membre să dea un răspuns pliat pe realitate, un răspuns pe care cetățenii europeni îl așteaptă de la noi toți. Cred că politica de coeziune este o politică asupra căreia trebuie să ne aplecăm cu foarte multă atenție și să o considerăm, așa cum este și normal, principala politică la nivelul UE. Mulțumesc.

 

Declarații susținute de premierul Viorica Dăncilă înainte de conferința la nivel înalt "O politică de coeziune incluzivă pentru o Uniune mai aproape de cetățenii săi"

[Check against delivery]

Viorica Dăncilă:  S-a amânat Comitetul Executiv Național. Așa cum am promis, ieri am terminat evaluarea miniștrilor. Așteptăm acum Comitetul Executiv, pentru că, așa cum știți, suntem un guvern politic, noi am fost învestiți, toți, inclusiv eu, prin votul Comitetului Executiv Național. După ce voi expune activitatea, în ansamblu  - pentru că, prima data, ne interesează să vedem care este stadiul îndeplinirii programului de guvernare – voi discuta despre fiecare minister în parte. Și, în urma unui vot dat de Comitetul Executiv Național, vom lua deciziile.
Reporter: Dacă evaluarea dumneavoastră este gata, de ce s-a amânat acest Comitet Exeecutiv, despre care toată lumea știa că va fi săptămâna aceasta?
Viorica Dăncilă:  Vă daţi seama că acest Comitet Executiv nu va discuta numai despre evaluare, mai trebuie purtate discuţii și cu cei care vor veni, dacă vom face schimbări – și, cu siguranţa, vom face aceste schimbări. Și, atunci, trebuie totul cumpănit cu foarte mare atenție. Pentru că, să nu uităm, de la 1 ianuarie 2019, România va prelua președinția Consiliului UE şi avem nevoie de experienţă şi pregătire, în acest sens.
Reporter: Ce i-aţi răspuns domnului Frans Timmermans? Până la 1 noiembrie urma să-i transmiteţi un răspuns la acea scrisoare.
Viorica Dăncilă: Am răspuns la toate cele 18 puncte pe care le-a ridicat domnul prim-vicepreşedinte Frans Timmermans. Măine, răspunsul va fi trimis la Bruxelles şi vom avea o discuţie cu dumnealui după ce va vedea răspunsul detaliat, pe fiecare obiectiv în parte.
Reporter: Răspunsul dumneavoastră de principiu care este?
Viorica Dăncilă: Eu nu-mi permit să mă implic în ceea ce priveşte justiţia. Am dat răspunsurile în funcţie de cele susţinute atât de ministrul justiţiei, cât şi de Comisia juridică din Parlamentul României. Deci, nu am spus părerea unuia sau altuia, am dat răspunsuri aplicate, pliate pe realitatea existentă. 
Reporter: Doamna Dăncilă, deşi este gata această evaluare şi se cere din PSD, de mult, această remaniere guvernamentată, de ce se tot amână, în continuare? Aveţi o explicaţie pentru ce se tot amână?
Viorica Dăncilă: Am spus acest lucru. Am menţionat că am terminat evaluarea, că am făcut această evaluare nu legată de persoane, ci în funcţie de îndeplinirea măsurilor din programul de guvernare şi în funcţie de cele 115 măsuri despre care am vorbit la Congresul PSD. Urmează să expun această evaluare în cadrul Comitetului Executiv Naţional. Vom hotărî împreună cu conducerea partidului când va avea loc acest Comitetului Executiv Naţional. 
Reporter: Sunt foarte multe nume de miniştri care ar putea să plece. Ne puteţi confirma măcar dacă este, într-adevăr aşa? Dacă situaţia stă aşa?
Viorica Dăncilă: Nu vă pot da nume. Repet, evaluarea s-a făcut în funcţie de măsurile din programul de guvernare. Eu prezint evaluarea, dar trebuie să avem un vot şi din punct de vedere politic Am să văd care este şi părerea şi susţinerea de care se va bucura fiecare din partea Comitetului Executiv Naţional. Deci, eu nu pot să spun acum: vor pleca atâţia miniştri, vor rămâne atâţia. Va fi o decizie care se va lua combinat: evaluare în funcţie de program şi de susţinerea politică.
Reporter: Adică va fi un vot pentru fiecare ministru în parte din partea CEx?
Viorica Dăncilă: Vom avea o discuţie pe fiecare minister în parte.
Reporter: Doamnă premier, când va avea loc această şedinţă?
Viorica Dăncilă: Nu am stabilit încă data. După ce o să vorbesc cu conducerea partidului, voi comunica data. În acelaşi timp, cred că este necesar ca, într-o săptămână, să avem această discuţie.
Reporter: Dumneavoastră sunteţi de aceeaşi parte cu preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu? Spunea dânsul că aţi înţeles mesajul lui legat de un acord politic, de o pace politică, nu că nu ar fi fost guvernul pregătit să preia preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Cum vedeţi acel acord, mai ales că şi dumneavoastră vorbeaţi, atunci când aţi fost în vizită la preşedintele Comisiei Europene, că este nevoie de un armistiţiu, acum, înaintea preluării preşedinţiei?
Viorica Dăncilă: Acest armistiţiu a fost cerut de însuși preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker. Eu cred că ar trebui să luăm exemplul celorlalte state membre, care au arătat că, atunci când deţii preşedinţia Consiliului, trebuie să ai consens, trebuie să ai linişte şi să pui pe loc secund disputele politice. Pentru că trebuie să primeze interesul naţional, trebuie să primeze acest obiectiv deosebit de important pentru noi. Este un examen pe care România trebuie să îl dea - şi când spun România, nu spun neapărat Partidul Social Democrat, ALDE, cred că trebuie să ne referim la toată clasa politică şi trebuie toţi să dăm dovadă de mai multă înţelepciune şi mai mult interes în ceea ce priveşte România, obiectivele pe care le are România şi nu cele care ţin de interesul personal.
Reporter: Domnul Dragnea este de acord cu acest armistiţiu despre care vorbiţi? Şi dacă v-aţi înţeles cam în ce puncte să îl faceţi, aşa cum vrea domnul Tăriceanu, pe legile justiţiei?
Viorica Dăncilă: Nu am avut această discuţie încă cu domnul Dragnea, dar sunt convinsă că domnul preşedinte Liviu Dragnea îşi doreşte consens pe timpul preşedinţiei, pentru că este un om politic cu multă experienţă şi ştie cât de important este consensul în timpul deţinerii preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. 
Mulţumesc mult! 

 



 Răspundem cetăţenilor

qa

Una dintre întrebările frecvente este cea privind salarizarea diverselor categorii de personal. Astfel, Andrei din Bucureşti a vrut să ştie cum sunt calculate salariile...

Mai multe-->
Barbu CatargiuApostol  ArsacheNicolae KretzulescuMihail Kogalniceanu

Prim-miniștri în istorie

Galeria foștilor prim-miniștri ai României de-a lungul istoriei

  • Galerie foto

    Galerie foto

    Fotografii de la evenimentele şi activităţile publice la care participă prim-ministrul și cele de la Palatul Victoria

    Află mai multe
  • Comunicate de presă

    Comunicate de presă

    Cele mai recente comunicate de presă referitoare la activitățile desfășurate de prim-ministru şi de cabinetul Guvernului.

    Află mai multe
  • Guvernare

    Guvernare

    Situația politică dificilă cu care România se confruntă astăzi impune promovarea unui program de guvernare cu obiective pe termen scurt care să pregătească reformele necesare pentru modernizarea României în spirit european.

    Află mai multe
  • Posturi vacante

    Posturi vacante

    Lista posturilor vacante de funcționar public din cadrul autorităților și instituțiilor publice din România.

    Află mai multe
  • Cabinetul de miniștri

    Cabinetul de miniștri

    Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuțiilor legale.

    Află mai multe