Actualitate

                                                                                                                                    Galerie foto

Primirea oficială a premierului Dacian Cioloș la Deveselu

Discursul premierului Dacian Cioloș la inaugurarea scutului antirachetă Aegis Ashore de la Baza militară Deveselu

[Check against delivery]

Domnule Secretar General,
Domnule adjunct al Secretarului Apărării al SUA, 
Domnule Președinte al Senatului României,
Domnule Președinte al Camerei Deputaţilor
Domnilor Miniștri,
Excelențele Voastre,
Dragi militari, diplomaţi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale,
Doamnelor și domnilor,

Îmi face o deosebită plăcere să mă aflu, astăzi, la Baza militară Deveselu, alături de dumneavoastră – oficiali români, americani și ai Alianței Nord-Atlantice, pentru a marca inaugurarea Facilității Aegis Ashore, element esențial în cadrul Etapei a II-a a Abordării Europene Adaptive a SUA și viitoare parte componentă a sistemului integrat de apărare antirachetă al NATO. 
Prezența noastră aici atestă importanța specială a acestui moment atât pentru România și Statele Unite ale Americii, cât și pentru Alianța Nord-Atlantică și securitatea europeană în ansamblul său.
În contextul amenințării în creștere cu rachete balistice din partea actorilor statali și non-statali din afara spațiului euro-atlantic, Statele Unite ale Americii și-au asumat o valoroasă contribuție la arhitectura sistemului aliat de apărare antirachetă, prin Abordarea Adaptivă în Etape a Apărării Antirachetă în Europa. România a decis în anul 2010 să participe la acest sistem complex, considerând astfel că, pe ansamblu, securitatea țării noastre şi a zonei de apartenență geografică vor spori considerabil. 
Urmare deciziilor adoptate cu prilejul reuniunilor la vârf de la București (2008) şi Strasbourg/Kehl (2009), şefii de state sau guverne NATO, reuniţi la Lisabona în anul 2010, au decis să dezvolte capabilitatea antirachetă a NATO pentru protecția tuturor populațiilor, teritoriului și a forțelor aliate din Europa, ca obiectiv subsumat apărării colective.
După acel moment de referință la nivel aliat, în spiritul excelentelor relații bilaterale, consemnate de Parteneriatul Strategic româno-american, a fost semnat în anul 2011 „Acordul între România și Statele Unite ale Americii privind amplasarea în România a sistemului SUA de apărare împotriva rachetelor balistice”. Astfel, au fost puse bazele juridice ale acestui impresionant proiect militar pur defensiv în beneficiul securității noastre euro-atlantice.  
Le mulţumesc tuturor civililor şi militarilor care au depus eforturi semnificative la nivel instituțional, atât în România, cât și în SUA, pentru ca astăzi, cu mai puțin de două luni înaintea Summit-ului NATO de la Varșovia, să participăm la această ceremonie de inaugurare. 
Facilitatea antirachetă de la Deveselu este o componentă esențială a Parteneriatului Strategic cu SUA şi reprezintă totodată un stimul major pentru dezvoltarea relațiilor privilegiate dintre România şi SUA şi în alte domenii de interes comun. 

Doamnelor și domnilor,
Mediul de securitate continuă să fie afectat de provocări, amenințări și riscuri la adresa spațiului european și euro-atlantic. În vecinătatea estică, observăm atât perpetuarea conflictelor înghețate, cât şi apariția unor conflicte noi. Aceasta confirmă, dacă mai era cazul, importanța strategică a regiunii Mării Negre în ecuația de securitate și stabilitate a zonei euro-atlantice. 
În proximitatea sudică, pe fondul instabilității din regiunea Orientului Mijlociu și Nordului Africii, asistăm la amplificarea fără precedent a fenomenului migraţionist necontrolat, dublat de amenințarea teroristă și proiectarea riscurilor de securitate asociate ISIL/Daesh în Europa.    
Astăzi, prin acest proiect, contribuim totodată concret la transpunerea în practică a viziunii propuse prin Strategia Națională de Apărare a Țării. Pentru aceasta, este nevoie de politici şi de mijloace credibile, în măsură să acționeze, de o manieră defensivă, împotriva amenințărilor existente şi viitoare, în deplină conformitate cu normele de drept internaţional. 
Facilitatea de la Deveselu respectă pe deplin aceste deziderate, respectă prevederile Cartei ONU şi nu este îndreptată împotriva cuiva anume. Este un mijloc destinat exclusiv legitimei apărări împotriva amenințărilor cu rachete balistice, întărește totodată capacitatea NATO de apărare antirachetă și extinde aria de acoperire și protecție pentru statele aliate sudice și centrale din Europa, reducând semnificativ riscul unor eventuale atacuri cu rachete balistice din afara spațiului euro-atlantic. 
Descurajarea capătă un rol din ce în ce mai important în actualul context de securitate volatil, iar în tandem cu o apărare întărită, inclusiv pe dimensiunea antirachetă, creează premisele pentru creșterea securității, în această zonă de frontieră a UE şi a NATO. Alături de celelalte elemente ale sistemului antirachetă furnizate de Aliați, Aegis Ashore România contribuie la securitatea și apărarea colectivă a Alianței Nord-Atlantice.         
Ne-am respectat cu seriozitate angajamentele asumate în cadrul acestui proiect pentru ca facilitatea de la Deveselu să răspundă cerințelor necesare operaționalizării și integrării în sistemul de apărare antirachetă al NATO. Continuăm să pregătim activ summit-ul NATO de la Varșovia. Suntem încrezători că acesta va marca progrese ale Alianței și în acest domeniu de importanță strategică pentru România, SUA, aliații europeni și NATO ca întreg, prin realizarea obiectivului de declarare a capabilității operaționale inițiale a sistemului antirachetă al NATO.  
România demonstrează încă o dată că este un actor predictibil şi un aliat de încredere. În acest spirit, contribuim la creșterea securității regionale prin găzduirea Comandamentului multinațional de divizie Sud-Est și a Unității NATO pentru integrarea forțelor din București. Ne onorăm totodată angajamentul asumat la Summit-ul din Țara Galilor din 2014 privind sporirea bugetului alocat apărării, acesta ajunge la 1,7% din PIB în acest an, cu perspectiva atingerii obiectivului de 2% din PIB în anul 2017 și menținerii la acest nivel pentru următorii zece ani.            
Doamnelor și domnilor,
Acum, când celebrăm materializarea acestui proiect de anvergură, doresc să adresez sincere mulțumiri și felicitări tuturor celor care l-au susținut de-a lungul timpului şi celor implicați, direct și indirect, lideri politici, diplomați, militari şi experţi, în proiectarea, promovarea și dezvoltarea componentei din România a sistemului de apărare antirachetă, în special Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale și Armatei Române, celorlalte instituții din domeniul securității naționale și, desigur, și nu în ultimul rând, autorităților și comunității locale, care demonstrează ospitalitatea caracteristică poporului român.  
Vă mulțumesc!

Conferință de presă comună a premierului Dacian Cioloș cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu Secretarul adjunct al apărării al SUA, Robert Work

Dacian Cioloş: Mă bucur să fim astăzi aici şi să putem concluziona acest proces la care Statele Unite şi România s-au angajat deja de câţiva ani. Este fructul Parteneriatului strategic pe care România îl are cu Statele Unite şi acest parteneriat a putut demonstra buna lui funcţionare în acest domeniu, al securităţii şi al apărării. Vreau să subliniez, încă o dată, este un sistem strict orientat pe obiectivul de apărare şi nu de atac şi sperăm că, acum, în următoarea perioadă vom putea pune pe masă toate elementele în aşa fel încât la summitul de la Varşovia această Facilitate să poată fi integrată de NATO. Doresc să mulţumesc tuturor celor care, de-a lungul timpului, s-au implicat în acest proiect şi să asigur, atât partenerii noştri americani, în special, şi partenerii noştri aliaţi, în general, că România rămâne un partener de încredere. 

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg:

Aceasta este o zi importantă pentru NATO și pentru securitatea transatlantică.

Facilitatea Aegis Ashore ce tocmai am inaugurat-o în România va stimula in continuare capacitatea noastra de a contracara amenințarea cu care ne confruntăm, rachetele balistice.

Amenințarea la adresa aliaților NATO reprezentată de rachetele balistice provenite din afara zonei euro-atlantice este reală.

Mai multe țări caută să le dezvolte sau să le achiziționeze.

Programul nostru de apărare antirachetă reprezintă o investiție pe termen lung împotriva acestei amenințări pe termen lung. Aliații NATO au luat decizia de a dezvolta acest system, la Summit-ul de la Lisabona, în 2010. Și am făcut progrese constante de atunci.

Sistemul nostru nu este îndreptat împotriva Rusiei. Este pur și simplu defensiv. Și nu va submina potenţialul strategic al Rusiei. Din punct de vedere geografic si al fizicii, acest lucru este imposibil. Sistemul NATO nu poate doborî rachete balistice intercontinentale rusești de aici, din România sau din Polonia.

Sistemul nostru este conceput pentru a face față amenințărilor din afara zonei euro-atlantice.

Am explicat acest lucru clar Rusiei de multe ori.

Și vom continua să ne angajăm într-un dialog cu Rusia, oricând şi oriunde putem.

Menținerea canalelor de comunicare deschise este cu atât mai importantă în perioade de tensiuni.

Apărarea antirachetă este o parte importantă a sistemului NATO de apărare și de descurajare.

NATO îşi va apăra toți aliații împotriva oricărei amenințări.

Și vom lua măsuri suplimentare pentru a face acest lucru, la Summit-ul nostru de la Varșovia, în luna iulie.

Permiteţi-mi încă o dată să mulțumesc Statelor Unite și României pentru contribuția lor esențială la apărarea noastră colectivă.

Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O.Work:

Bună ziua. Așa cum am spus, este o onoare să fiu aici astăzi, cu atât de mulți lideri NATO: primul-ministru, secretarul general, pentru a inaugura Facilitatea Aegis Ashore . Avem același lucru în Statele Unite și noi admirăm foarte mult luptătorii, care-şi depăşesc capacitatea lor de luptă, iar România exemplifică aici această afirmație: este un mare aliat, nu am putea avea un aliat mai bun decât România, așa cum o demonstrează şi acest sistem. Guvernul României ne-a permis actualul amplasament, ne-aţi fost aliați statornici, aţi luptat alături de Statele Unite, atât în Irak cât și in Afganistan şi participaţi în continuare la misiunea KFOR, în Bosnia și Herțegovina.

România îşi aduce o contribuţie mai mare decât prin prezentul scut. Așadar, aș dori să le mulțumesc dinnou Guvernului României, Forțelor Armate române pentru tot ceea ce fac.

Așa cum au afirmat secretarul general și domnul prim-ministru, acest scut nu are legătură cu Rusia. Aston Carter, Secretarul Apărării, toți liderii și Departamentul Apărării, dacă luăm măsuri pentru a descuraja Rusia, noi spunem că asta este ceea ce facem. Explicăm de ce facem acest lucru, explicăm ce acțiuni întreprinde Rusia şi care determină o reacție din partea noastră.

Deci, în acest caz, nu este vorba despre Rusia, este vorba despre apărarea colectivă a Alianței NATO, apărarea colectivă a României și a forțelor Statelor Unite ale Americii din Europa, este vorba de apărarea antirachetă. În consecinţă, susţin remarcile secretarului general în termenii cei mai fermi.

Aștept întrebările dumneavoastră. Doresc să le mulțumesc încă o dată Guvernului, poporului și forțelor armate române pentru tot ceea ce fac pentru libertate în lume.

Reporter: O întrebare pentru domnul Dacian Cioloş. Aş vrea să vă întreb care este poziţia Guvernului României faţă de reacţiile recente făcute de Federaţia Rusă prin diverşi oficiali cu privire la acest proiect? Sunt reacţii care nu sunt pentru acest proiect. Şi a doua întrebare, cum va participa România la apărarea bazei de la Deveselu?
Dacian Cioloş: Aşa cum s-a subliniat aici de către practic toţi interlocutorii şi prietenii noştri americani şi de către secretarul general al NATO, acest dispozitiv, în primul rând, nu este orientat împotriva Rusiei. În al doilea rând, şi insist, este un sistem de apărare, nu de atac. Cred că este legitim pentru oricine să se apere şi să-şi aloce mijloacele necesare pentru a se apăra şi aici doresc încă o dată să mulţumesc partenerilor noştri americani pentru că au luat această decizie şi sper, încă o dată, că şi NATO va integra această facilitate în dispozitivul de apărare. Oricum, specialiştii vă pot spune, sistemul este construit în aşa fel încât să fie orientat spre apărare şi nu spre atac, şi cu atât mai puţin spre Rusia. Legat de participarea României la apărarea, la protecţia acestei facilităţi, lucrurile au fost clare de la început, există un protocol în baza căruia acest parteneriat funcţionează deja. 

Reporter: Domnule Secretar adjunct, întrebarea vă este adresată. În ciuda asigurărilor date Rusiei, Moscova nu crede în ele. Întrebarea mea este: sunteţi îngrijorat că acest demers ar putea periclita relaţia cu Moscova, până la îngreunarea negocierilor cu ei, în chestiuni precum cele legate de Siria.

Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O. Work: Să sperăm că nu se va întâmpla acest lucru. Ideea acestui tip de apărarea antirachetă exista de dinainte de Administraţia Obama. Eram subsecretar al Marinei SUA în 2009, când s-a decis să se avanseze cu aceste idei. M-am implicat în fiecare decizie din acest proces şi Rusia nu a fost pusă în discuţie. Nu a fost niciodată vorba despre Rusia, ci întotdeauna despre rachetele balistice trimise din regiunea Orientului Mijlociu împotriva aliaţilor NATO şi a forţelor SUA din Europa. As dori să reafirm ceea ce a declarat secretarul general: ne-am oferit să le arătăm rușilor caracteristicile tehnice, am făcut tot ce putem pentru a ne asigura că ei înțeleg capacitatea sistemului, și de ce nu prezintă vreun tip de amenințare la sistemul lor strategic de apărare.

Aşadar, sper că vom avea o comunicare deschisă cu ei şi vom continua să conlucrăm pe chestiuni unde avem păreri divergerte, sper că nu este cazul aici. 

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg:

Susţin ceea ce aţi afirmat: este vorba de apărarea antirachetă, aşadar despre apărare. Sistemul nostru nu poate submina sau slăbi sistemul strategic de securitate al Rusiei, nu putem dobori rachetele lor antibalistice cu interceptori nici din România, nici din componenta pe care o vom construi în Polonia. Este vorba de geografie şi fizică, sistemul este prea la sud sau prea aproape de Rusia pentru a putea dobori rachetele balistice intercontinentale ruseşti, aşadar este apărare împotriva rachetelor balistice, este un sistem de apărare, nu este vorba despre Rusia, ci despre protecţia noastră împotriva ameninţărilor venite din afara sistemului euroatlantic.

Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O. Work:

Nu acesta este scopul acestui tip de facilitate, este în primul rând destinat a contracara rachetele balistice cu rază medie şi lungă de acţiune lansate din Orientul Mijlociu. Nu rachetele cu rază scurtă de acţiune sunt în vizorul nostru, mă refer la apărarea împotriva acestor rachete, scutul acesta este pentru o apărare extinsă împotriva ameninţărilor ce vin din afara zonei de operaţiuni euroatlantice. Aşadar, nu există nici un plan vizând astfel de acţiuni. 

Reporter (...)

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: În primul rând, acesta este cel mai avansat, cel mai cuprinzător sistem de apărare antirachetă pe care -l putem avea. Într-un fel, este un sistem foarte sofisticat, foarte avansat; n-am mai văzut așa ceva în lume înainte. În al doilea rând, este un sistem dezvoltat pentru că într-o perioadă lungă de timp, am văzut proliferarea rachetelor balistice, țări care nu sunt atât de departe de NATO, se află în procesul de dezvoltare a sistemelor lor de rachete balistice, ele, de asemenea, încearcă să dobândească acest tip de sisteme. Prin urmare, facem o investiție de lungă durată, dat fiind că ne confruntăm cu o amenințare de lungă durată. Acest lucru este vital, el anunță într-adevăr capacitatea noastră de a apăra aliații NATO împotriva tuturor tipurilor de amenințări balistice.

Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O. Work:

Apărarea antirachetă este una dintre cele mai complexe operaţii din punct de vedere tehnic pe care le puteți imagina; este ca lovind un glonț cu un alt glonț. Modul în care o determinăm printr-o serie de teste și demonstrații, dezvoltăm ceea ce se numește probabilitatea de a dobori printr-o singură lovitură, în cazul în care probabilitatea  este prea mică, vor fi doua lovituri asupra rachetei, deci, noi credem ca acesta este un sistem extrem de eficient. Uneori, este nevoie de o singură lovitură, alteori de două. Dar, noi considerăm acest sistem ca fiind unul foarte puternic prin capacitatea sa de a doborî rachetele balistice în zonă.

Așadar, a doua întrebare este: ar trebui să contribuie aliații NATO la consolidarea sistemului de-a lungul timpului? Se întâmplă deja ceea ce a spus Secretarul General. Există un radar de avertizare în timp real, în Turcia. Există un centru de comandă în Germania, care spune când și ce tip de lovituri ar trebui să fie aplicate împotriva rachetelor. De aceea, distrugătoarele de rachete balistice pe care Spania le găzduieşte, au aceeaşi forţă ca interceptoarele pe care îi aveți aici. Regatul Unit a dezvoltat un radar a cărui rază foarte lungă de acţiune acoperă şi țările nordice. Atât Olanda cât și Danemarca şi le îmbunătățesc pe ale lor. Si m-aş aștepta ca acest lucru să se întâmple în timp: acesta este un sistem de sisteme care protejează NATO. Și de fiecare dată când adăugați o piesă nouă, care îmbunătăţeşte sistemul, îmi imaginez că acest lucru va continua în timp.

Reporter: Domnule secretar general Stoltenberg, va exista o prezenţă navală permanentă în Marea Neagră, aşa cum a solicitat România şi cum va funcţiona aceasta?

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg:

Noi ne-am sporit deja prezența navală în Marea Neagră, și am făcut acest lucru, deoarece după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia și destabilizarea de către Rusia a estului Ucrainei prin susținerea separatiștilor, ne-am decis să punem în aplicare ceea ce numim: măsuri asiguratorii, în flancul estic al Alianței. Și o parte a acestor măsuri asiguratorii o reprezintă prezența navală sporită în Marea Neagră, mai multe exerciții, iar acum evaluăm măsurile pe care le putem lua in continuare. Și discutăm în această dimineață, cu privim la ceea ce mai putem face pentru a ne asigura că avem o prezență militară suficientă, atât pe uscat , dar și la Marea Neagră, dar în același timp, amintiți-vă că există o strânsă legătură între prezența și întărirea capacităţilor, iar NATO și-a sporit capacitatea sa de întărire, la nevoie. Ne-am triplat dimensiunea forței de răspuns a NATO, am stabilit un grup de lucru comun, acestea reprezentând răspunsul nostru la comportamentul unei Rusii mai asertive. Prezența sporită a devenit realitate și evaluăm ce se poate face în continuare. Și vom lua decizii la summitul din Varșovia, în ceea ce priveşte prezența și întărirea capacităţilor.

Dacian Cioloş: Dacă îmi permiteţi, pe acest subiect; sigur, a fost iniţiativa României şi România a fost foarte activă în a construi această posibilitate a unei prezenţe în Marea Neagră, suntem conştienţi, pentru ca această structură să existe, este necesară implicarea şi a altor parteneri decât România în Marea Neagră și avem discuţii destul de avansate şi cu vecinii noştri bulgari şi cu prietenii noştri turci pentru a construi împreună această prezenţă. Odată ce această prezenţă cu rol în primul rând de exerciţiu este construită, sperăm şi alţi aliaţi să participe la aceste exerciţii în Marea Neagră. Şi intenţia noastră este de a prezenta acest proiect la summitul de la Varşovia, un subiect pe care l-am mai discutat şi eu, şi domnul preşedinte cu domnul secretar general.

Secretarul adjunct al Apărării Statelor Unite, Robert O. Work:

Ieri, am avut întâlniri la Bucureşti, cu Preşedintele României, cu miniştrii Apărării şi Afacerilor Externe. A fost o zi tristă deoarece a fost înmormântarea a doi camarazi de arme români, care şi-au pierdut viaţa în Afganistan. Domnule prim –ministru, doresc pe această cale, să prezint condoleanţe din partea Departamentului Apărarii Statelor Unite, poporului român, forţelor armate române. Sistemul pe care l-am inaugurat este o minune tehnologică, dar oamenii care îl operează: femei şi bărbaţi, fac cel mai mare sacrificiu. Prezint încă odată condolenţe poporului român pentru cei doi luptători căzuţi in Afganistan. 

COMUNICAT DE PRESĂ

Premierul Dacian Cioloș participă joi, 12 mai, la ceremonia, organizată la Unitatea de Sprijin Naval de la Deveselu, dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS). Acest sistem reprezintă un element-cheie al Etapei a II-a a componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă European Phased Adaptive Approach (EPAA).

La eveniment vor participa înalți oficiali români, reprezentanți ai Departamentului american al Apărării, ai Departamentului de Stat al SUA, ai NATO, ai Forțelor Navale ale SUA dislocate în Europa, reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, precum și ai autorităților locale.

”România a susținut de la început eforturile aliate pe linia apărării antirachetă, în baza principiilor indivizibilității securității şi solidarității aliate. România sprijină acoperirea completă a teritoriului, populațiilor şi forțelor aliate din Europa. Apărarea antirachetă presupune un efort colectiv, iar prin găzduirea Facilității de la Deveselu România îşi asumă concret un astfel de efort”, consideră premierul Dacian Cioloș.

Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă, decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 4 februarie 2010, reprezintă un succes al ţării noastre atât în relația bilaterală cu Statele Unite, cât şi din punctul de vedere al consolidării poziției României de Aliat de încredere în cadrul NATO.

Proiectul româno-american de la Deveselu contribuie substanțial la programul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, la întărirea securității României și la consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA.

Baza de la Deveselu este una dintre cele mai moderne unități militare din administrarea Ministerului Apărării Naționale. Construcția facilității antirachetă a început în 2013, iar componentele sale sunt operaționale din decembrie 2015. Integrarea sistemului în capabilitatea NATO de apărare împotriva rachetelor balistice este în grafic, termenul prevăzut fiind legat de summitul NATO de la Varșovia, din luna iulie.

PROGRAMUL PREMIERULUI DACIAN CIOLOȘ ÎN CADRUL VIZITEI LA UNITATEA DE SPRIJIN NAVAL DE LA DEVESELU

12.00-12.45  Ceremonia cu prilejul căreia vor rosti discursuri premierul Dacian Cioloș și alți înalți oficiali ai SUA și ai NATO

12.45-13.00  Turul centrului de comandă al Facilităţii antirachetă

13.00-13.15  Conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi cu adjunctul Secretarului apărării al SUA, Robert Work

13.20  Întrevedere cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg  

13.45  Semnarea în Cartea de Onoare a Bazei militare Deveselu